Borenar 20mg, 30 comprimate, Berlin-Chemie

Indicatii
Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice (sezoniere si perene) si urticariei. Borenar este indicat la adulti si adolescenti (cu varsta de 12 ani si peste).

Dozaj
Doze
Adulti si adolescenti (cu varsta de 12 ani si peste) 20 mg bilastina (un comprimat) o data pe zi pentru ameliorarea simptomelor rinoconjunctivitei alergice (RAS si RAP) si urticariei.

Comprimatul trebuie administrat cu o ora inainte sau cu doua ore dupa ingestia de alimente sau de sucuri de fructe (vezi pct. 4.5).

Durata tratamentului:
In cazul rinoconjunctivitei alergice tratamentul trebuie limitat la perioada de expunere la alergeni. In cazul rinitei alergice sezoniere tratamentul poate fi intrerupt dupa disparitia simptomelor si reluat dupa reaparitia lor. In cazul rinitei alergice perene tratamentul poate continua pe intreaga perioada de expunere la alergen. In cazul urticariei, durata tratamentului depinde de tipul si durata acesteia, precum si de evolutia simptomelor.

Grupe speciale de pacienti

Varstnici
Nu sunt necesare ajustari ale dozei la pacientii varstnici (vezi pct. 5.1 si 5.2).

Insuficienta renala
Studiile efectuate la adulti in grupuri de risc speciale (pacienti cu insuficienta renala) indica faptul ca nu este necesara ajustarea dozei de bilastina la adulti (vezi pct. 5.2).

Insuficienta hepatica
Nu exista experienta clinica la pacientii adulti cu insuficienta hepatica. Cu toate acestea, deoarece bilastina nu este metabolizata si este eliminata nemodificata in urina si fecale, nu se asteapta ca insuficienta hepatica sa determine cresterea expunerii sistemice peste limita de siguranta la pacientii adulti. De aceea, nu este necesara ajustarea dozei la pacientii adulti cu insuficienta hepatica (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti

Copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani si greutatea de cel putin 20 kg

Bilastina 10 mg comprimate orodispersabile si bilastina 2,5 mg/ml solutie orala se pot administra la aceasta categorie de populatie.

Copii cu varsta sub 6 ani si greutatea sub 20 kg

Datele disponibile in prezent sunt descrise la pct. 4.4, 4.8, 5.1 si 5.2, dar nu se pot face recomandari privind dozele. De aceea, bilastina nu trebuie utilizata la aceasta grupa de varsta.

Siguranta si eficacitatea bilastinei la copiii cu insuficienta renala si hepatica nu au fost stabilite.

Mod de administrare: Administrare orala.
Comprimatul trebuie inghitit cu apa. Se recomanda administrarea dozei zilnice intr-o singura priza.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Atentionari
Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea bilastinei la copii cu varsta sub 2 ani nu au fost inca stabilite si exista experienta clinica redusa la copii cu varsta cuprinsa intre 2 si 5 ani, prin urmare bilastina nu trebuie utilizata la aceste grupe de varsta.

La pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa, administrarea concomitenta cu inhibitori ai glicoproteinei P, cum sunt ketoconazol, eritromicina, ciclosporina, ritonavir sau diltiazem, poate creste concentratia plasmatica de bilastina si astfel sa creasca riscul de reactii adverse ale bilastinei. De aceea, administrarea concomitenta de bilastina cu inhibitori ai glicoproteinei P trebuie evitata la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa.

Interactiuni
Au fost efectuate studii privind interactiunile numai la adulti si sunt detaliate mai jos.

Interactiune cu alimente: Alimentele reduc semnificativ biodisponibilitatea orala a bilastinei cu 30%.

Interactiune cu suc de grepfrut: Administrarea concomitenta de bilastina 20 mg si suc de grepfrut a scazut biodisponibilitatea bilastinei cu 30%. Acest efect poate fi valabil si in cazul altor sucuri de fructe. Gradul scaderii biodisponibilitatii poate inregistra variatii in functie de producator si de fructe. Mecanismul acestei interactiuni consta in inhibarea OATP1A2, un transportor pentru care bilastina este substrat (vezi pct. 5.2). Medicamentele care constituie substraturi sau sunt inhibitori OATP1A2, cum sunt ritonavir sau rifampicina pot, de asemenea, avea un potential de scadere a concentratiei plasmatice a bilastinei.

Interactiune cu ketoconazol si eritromicina: Administrarea concomitenta de bilastina 20 mg o data pe zi si ketoconazol 400 mg o data pe zi sau eritromicina 500 mg de 3 ori pe zi au determinat cresterea ASC pentru bilastina de 2 ori si Cmax de 2-3 ori. Aceste modificari pot fi explicate prin interactiunea cu

transportorii prin mecanism de eflux la nivel intestinal, deoarece bilastina este un substrat pentru glicoproteina P si nu este metabolizata (vezi pct. 5.2). Aceste modificari nu par sa afecteze profilul de siguranta al bilastinei si ketoconazolului, respectiv, eritromicinei. Alte medicamente care sunt substraturi sau inhibitori ai glicoproteinei P, cum sunt ciclosporinele, au potentialul de a creste concentratia plasmatica a bilastinei.

Interactiune cu diltiazem: Administrarea concomitenta de bilastina 20 mg o data pe zi si diltiazem 60 mg o data pe zi a determinat cresterea Cmax a bilastinei cu 50%. Acest efect poate fi explicat prin interactiunea cu transportorii prin mecanism de eflux la nivel intestinal (vezi pct. 5.2) si nu pare sa afecteze profilul de siguranta al bilastinei.

Interactiune cu alcool etilic: Performanta psihomotorie dupa administrarea concomitenta de alcool etilic si 20 mg bilastina o data pe zi a fost similara cu cea observata dupa ingestia de alcool etilic si placebo.

Interactiune cu lorazepam: Administrarea concomitenta de bilastina 20 mg o data pe zi si lorazepam 3 mg o data pe zi timp de 8 zile nu a potentat efectele lorazepam de deprimare a SNC.

Copii si adolescenti

Au fost efectuate studii privind interactiunile numai la adulti. Deoarece nu exista experienta clinica privind interactiunea bilastinei cu alte medicamente, alimente sau sucuri de fructe la copii, rezultatele obtinute in studiile privind interactiunile efectuate la adulti ar trebui luate in considerare in momentul administrarii bilastinei la copii. Nu exista date clinice la copii pentru a indica daca modificarile ASC sau Cmax datorate interactiunilor afecteaza profilul de siguranta al bilastinei.

Sarcina
Sarcina: Datele privind utilizarea de bilastina la femeile gravide sunt limitate sau absente.

Studiile la animale nu evidentiaza efecte nocive directe sau indirecte in ceea ce priveste toxicitatea asupra functiei de reproducere, nasterii sau dezvoltarii post-natale (vezi pct. 5.3). Ca masura preventiva, este de preferat evitarea utilizarii Borenar in timpul sarcinii.

Alaptarea: Excretia bilastinei in lapte nu a fost studiata la om. Datele farmacocinetice disponibile, referitoare la animale, au indicat excretia de bilastina in lapte (vezi pct. 5.3). Decizia de a continua/intrerupe alaptarea sau de a intrerupe/opri tratamentul cu Borenar trebuie luata tinand cont de beneficiul alaptarii pentru copil si de beneficiul tratamentului cu bilastina pentru mama.

Fertilitatea: Datele clinice sunt limitate sau absente. Un studiu la sobolani nu a evidentiat niciun efect negativ asupra fertilitatii (vezi pct. 5.3).

Condus auto
Un studiu efectuat la adulti pentru evaluarea efectelor bilastinei asupra capacitatii de a conduce vehicule a demonstrat ca tratamentul cu 20 mg nu a afectat capacitatea de a conduce. Cu toate acestea, deoarece raspunsul individual la medicament poate varia, pacientii trebuie sfatuiti sa nu conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje pana cand nu si-au stabilit propriul raspuns la bilastina.

Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta la pacientii adulti si adolescenti

Incidenta evenimentelor adverse prezentate de pacientii adulti si adolescenti care au rinoconjunctivita alergica sau urticarie idiopatica cronica tratati cu bilastina 20 mg din studiile clinice a fost comparabila cu cea de la pacientii care au primit placebo (12,7% fata de 12,8%).

Studiile clinice de faza II si III efectuate in timpul cercetarii clinice au inclus 2525 pacienti adulti si adolescenti tratati cu diferite doze de bilastina, dintre care 1697 au fost tratati cu bilastina 20 mg. In

aceste studii 1362 pacienti au primit placebo. Reactiile adverse cel mai frecvent raportate de catre pacientii care au primit bilastina 20 mg pentru indicatia rinoconjunctivita alergica sau urticarie idiopatica cronica au fost cefalee, somnolenta, ameteli si oboseala. Aceste evenimente adverse au survenit cu o frecventa comparabila la pacientii care au primit placebo.

Rezumat tabelar al reactiilor adverse la pacientii adulti si adolescenti

Reactiile adverse cel putin posibil legate de bilastina si raportate la peste 0,1% dintre pacientii care au primit bilastina 20 mg in timpul cercetarii clinice (Nr=1697) sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Frecventele se clasifica dupa cum urmeaza:

Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 si sub 1/10)

Mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100) Rare (≥1/10000 si sub 1/1000)

Foarte rare (sub 1/10000)

Cu frecventa necunoscuta (care nu pot fi estimate din datele disponibile)

Reactiile adverse rare, foarte rare si cele cu frecventa necunoscuta nu au fost incluse in tabel.

Cu frecventa necunoscuta (care nu pot fi estimate din datele disponibile): Palpitatii, tahicardie, reactii de hipersensibilitate (cum sunt anafilaxie, angioedem, dispnee, eruptie cutanata, edem localizat/inflamatie locala si eritem) si varsaturi au fost observate in timpul perioadei de dupa punerea pe piata.

Descrierea reactiilor adverse selectate la pacientii adulti si adolescenti

Somnolenta, cefalee, ameteli si fatigabilitate au fost observate atat la pacientii tratati cu bilastina

20 mg, cat si la cei tratati cu placebo. Frecventa lor raportata la bilastina fata de placebo a fost 3,06% fata de 2,86% pentru somnolenta; 4,01% fata de 3,38% pentru cefalee; 0,83% fata de 0,59% pentru ameteli si 0,83% fata de 1,32% pentru fatigabilitate.

Informatiile culese in timpul perioadei de supraveghere dupa punerea pe piata au confirmat profilul de siguranta observat in timpul cercetarii clinice.

Rezumatul profilului de siguranta la copii si adolescenti

In timpul cercetarii clinice, frecventa, natura si severitatea reactiilor adverse la adolescenti (cu varsta intre 12 si 17 ani) au fost la fel cu cele observate la adulti. Informatiile culese, legate de adolescenti, in timpul perioadei de dupa punerea pe piata au confirmat rezultatele studiilor clinice.

Procentul copiilor (2-11 ani) care au raportat evenimente adverse (EA) dupa tratamentul cu bilastina 10 mg pentru rinoconjunctivita alergica sau urticarie idiopatica cronica intr-un studiu clinic controlat cu durata de 12 saptamani a fost comparabil cu procentul din grupul celor care au primit placebo (68,5% fata de 67,5% ).

Evenimentele adverse asociate cu administrarea de bilastina 10 mg (formularea de comprimat orodispersabil) raportate cel mai frecvent la 291 copii (2-11 ani) in timpul studiilor clinice (#260 copii expusi in studiul clinic de siguranta, 31 copii expusi in studiul farmacocinetic) au fost cefalee, conjunctivita alergica, rinita si durere abdominala. Aceste evenimente adverse asociate cu administrarea de placebo au aparut la 249 pacienti cu o frecventa comparabila.

Rezumat tabelar al reactiilor adverse la copii si adolescenti

Evenimentele adverse cel putin posibil legate de bilastina si raportate la peste 0,1% dintre copiii (2- 11 ani) care au primit bilastina in timpul cercetarii clinice sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Frecventele se clasifica dupa cum urmeaza:

Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 si sub 1/10)

Mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100) Rare (≥1/10000 si sub 1/1000)

Foarte rare (sub 1/10000)

Cu frecventa necunoscuta (care nu pot fi estimate din datele disponibile)

Reactiile adverse rare, foarte rare si cele cu frecventa necunoscuta nu au fost incluse in tabel.

#260 copii expusi in studiul clinic de siguranta, 31 copii expusi in studiul farmacocinetic

Descrierea reactiilor adverse selectate la copii si adolescenti

Cefalee, durere abdominala, conjunctivita si rinita alergica au fost observate atat la copiii tratati cu bilastina 10 mg, cat si la cei tratati cu placebo. Frecventa raportata a fost de 2,1% fata de 1,2% pentru cefalee; 1,0% fata de 1,2% pentru durerea abdominala; 1,4% fata de 2,0% pentru conjunctivita alergica si 1,0% fata de 1,2% pentru rinita.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj
Informatiile privind supradozajul acut al bilastinei se regasesc in experienta din studiile clinice efectuate in timpul cercetarii si in supravegherea dupa punerea pe piata. In studiile clinice dupa administrarea de bilastina in doze de 10-11 ori mai mari decat doza terapeutica (220 mg doza unica; sau 200 mg/zi timp de 7 zile) la 26 voluntari adulti sanatosi, frecventa reactiilor adverse legate de tratament a fost de doua ori mai mare decat in cazul placebo. Reactiile adverse cel mai frecvent raportate au fost ameteli, cefalee si greata. Nu au fost raportate reactii adverse grave si nici alungirea semnificativa a intervalului QTc. Informatiile culese in perioada de supraveghere dupa punerea pe piata sunt in concordanta cu rezultatele studiilor clinice.

Evaluarea critica a efectului dozelor multiple de bilastina (100 mg x 4 zile) asupra repolarizarii ventriculare printr-un “studiu incrucisat minutios al QT/QTc” incluzand 30 voluntari adulti sanatosi nu a evidentiat alungirea semnificativa a QTc.

Nu exista date privind supradozajul la copii.

In cazul supradozajului, se recomanda tratament simptomatic si de sustinere. Nu exista un antidot specific al bilastinei.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Antihistaminice pentru utilizare sistemica, alte antihistaminice pentru utilizare sistemica, codul ATC R06AX29.

Mecanism de actiune

Bilastina este un antagonist histaminergic non-sedativ, cu durata lunga de actiune, cu afinitate antagonista selectiva pentru receptorii H1 periferici si fara afinitate pentru receptorii muscarinici. Bilastina a inhibat papula indusa de histamina si reactiile cutanate eruptive timp de 24 ore dupa dozele unice.

Eficacitate si siguranta clinica

In studiile clinice efectuate la pacientii adulti si adolescenti cu rinoconjunctivita alergica (sezoniera si perena), bilastina 20 mg, administrata o data pe zi timp de 14-28 zile, a fost eficace in ameliorarea simptomelor precum stranutul, rinoreea, pruritul nazal, congestia nazala, pruritul ocular, lacrimarea si roseata oculara. Bilastina a controlat eficient simptomele timp de 24 ore.

In doua studii clinice efectuate la pacientii cu urticarie idiopatica cronica, bilastina 20 mg, administrata o data pe zi timp de 28 zile a fost eficace in ameliorarea intensitatii pruritului si a numarului si dimensiunii papulelor, precum si a disconfortului pacientilor provocat de urticarie. Pacientilor li s-au ameliorat somnul si calitatea vietii.

Nu s-a observat o alungire semnificativa a intervalului QTc sau alte efecte cardiovasculare in studiile clinice efectuate cu bilastina, chiar la doze de 200 mg pe zi (de 10 ori mai mari decat doza clinica) timp de 7 zile la 9 subiecti, sau chiar in cazul administrarii concomitente cu inhibitori ai glicoproteinei

P, cum sunt ketoconazolul (24 subiecti) si eritromicina (24 subiecti). In plus, s-a efectuat un studiu minutios al QT cu 30 voluntari.

In studiile clinice controlate, la doza recomandata de 20 mg o data pe zi, profilul de siguranta al SNC la administrarea bilastinei a fost similar cu placebo iar incidenta somnolentei nu a diferit statistic de placebo. Bilastina la doze de pana la 40 mg pe zi nu a afectat performanta psihomotorie in studiile clinice si nu a afectat capacitatea de a conduce vehicule intr-un test de conducere standard.

Pacientii varstnici (cu varsta ≥ 65 ani) inclusi in studiile de faza II si III nu au prezentat nicio diferenta in ceea ce priveste eficacitatea si siguranta comparativ cu pacientii mai tineri. Un studiu post- autorizare efectuat la 146 pacienti varstnici nu a prezentat diferente in profilul de siguranta comparativ cu populatia adulta.

Copii si adolescenti

Adolescentii (cu varsta intre 12 si 17 ani) au fost inclusi in cercetarea clinica. 128 adolescenti au fost tratati cu bilastina in timpul studiilor clinice (81 in studii de tip dublu orb, in rinoconjunctivita alergica). Alti 116 pacienti adolescenti au fost randomizati pentru comparatori activi sau placebo. Nu au fost observate diferente intre adulti si adolescenti in ceea ce priveste eficacitatea si siguranta.

Conform ghidurilor de specialitate, eficacitatea dovedita la adulti si adolescenti poate fi extrapolata la copii, fiind demonstrat ca expunerea sistemica la bilastina 10 mg a copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 11 ani si greutatea de cel putin 20 kg, este echivalenta cu expunerea la bilastina 20 mg a adultilor (vezi pct. 5.2). Extrapolarea datelor de la adulti si adolescenti este considerata adecvata pentru acest produs deoarece fiziopatologia rinoconjunctivitei alergice si urticariei este aceeasi pentru toate grupele de varsta.

Intr-un studiu clinic controlat, de 12 saptamani, cu copii cu varsta de 2-11 ani (509 copii in total, 260 tratati cu bilastina 10 mg: 58 cu varsta de 2 pana la sub 6 ani, 105 cu varsta de 6 pana la sub 9 ani si 97 cu varsta de 9 pana la sub 12 ani si 249 pacienti tratati cu placebo: 58 cu varsta de 2 pana la sub 6 ani, 95 cu varsta de 6 pana la sub 9 ani si 96 cu varsta de 9 pana la sub 12 ani), la doza recomandata pentru copii de 10 mg o data pe zi, profilul de siguranta al bilastinei (n = 260) a fost similar cu placebo (n = 249), reactiile adverse au aparut la 5,8% si 8,0% dintre pacientii carora li s-a administrat bilastina 10 mg si, respectiv, placebo. Atat bilastina 10 mg, cat si placebo au prezentat o usoara scadere a scorurilor de somnolenta si sedare la chestionarul pentru evaluarea somnului la copii in timpul acestui studiu, fara diferente semnificative statistic intre grupurile de tratament. La acesti copii cu varsta cuprinsa intre 2

si 11 ani, nu s-au observat diferente semnificative in QTc dupa administrarea de bilastina 10 mg zilnic, comparativ cu placebo. Calitatea vietii observata in chestionarele de evaluare specifice copiilor cu rinoconjunctivita alergica sau urticarie cronica a aratat o crestere generala a scorurilor la peste

12 saptamani, fara nicio diferenta semnificativa statistic intre bratele cu bilastina si placebo. Populatia totala de 509 copii a cuprins: 479 subiecti cu rinoconjunctivita alergica si 30 de subiecti diagnosticati cu urticarie cronica. 260 copii au primit bilastina, 252 (96,9%) pentru rinoconjunctivita alergica si 8 (3,1%) pentru urticarie cronica. In mod analog, 249 copii au primit placebo, 227 (91,2%) pentru rinoconjunctivita alergica si 22 (8,8%) pentru urticarie cronica.

Agentia Europeana a Medicamentelor a suspendat obligatia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu bilastina la toate subgrupurile de copii cu varsta sub 2 ani (vezi pct. 4.2 pentru informatii privind utilizarea la copii si adolescenti).

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Bilastina se absoarbe rapid dupa administrarea orala cu o durata de timp pana la atingerea concentratiei plasmatice maxime de aproximativ 1,3 ore. Nu s-a observat acumulare. Valoarea medie a biodisponibilitatii bilastinei pe cale orala este de 61%.

Distributie

Studiile in vitro si in vivo au evidentiat faptul ca bilastina este un substrat al glicoproteinei P (vezi pct. 4.5 Interactiune cu ketoconazol, eritromicina si diltiazem) si OATP (vezi pct. 4.5 Interactiune cu suc de grepfrut). Bilastina nu pare a fi un substrat pentru alti transportori cum sunt BCRP sau transportorii renali OCT2, OAT1 si OAT3. Pe baza studiilor in vitro, nu se asteapta ca bilastina sa

inhibe urmatorii transportori in sistemul circulator: Glicoproteina P, MRP2, BCRP, BSEP, OATP1B1,

OATP1B3, OATP2B1, OAT1, OAT3, OCT1, OCT2, si NTCP, deoarece a fost observata numai o inhibare moderata pentru glicoproteina P, OATP2B1 si OCT1, avand IC50 ≥300 μM mult mai mare decat Cmax plasmatica, calculata clinic si, de aceea, aceste interactiuni nu sunt relevante din punct de vedere clinic. Cu toate acestea, pe baza acestor rezultate inhibarea de catre bilastina a transportorilor prezenti in mucoasa intestinala, de exemplu glicoproteina P, nu poate fi exclusa.

La doze terapeutice bilastina se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 84-90%.

Metabolizare

Bilastina nici nu a indus, nici nu a inhibat activitatea izoenzimelor CYP450 in studiile in vitro.

Eliminare

Intr-un studiu de bilant de masa efectuat la voluntari adulti sanatosi, dupa administrarea unei doze unice de 20 mg 14C-bilastina, aproape 95% din doza administrata a fost regasita in urina (28,3%) si fecale (66,5%) sub forma de bilastina nemodificata, confirmand faptul ca la om bilastina nu este metabolizata semnificativ. Timpul de injumatatire mediu calculat la voluntarii sanatosi a fost de 14,5 ore.

Liniaritate/Non-liniaritate

Bilastina prezinta o farmacocinetica liniara in intervalul de doze studiat (5 – 220 mg), cu o variabilitate interindividuala scazuta.

Insuficienta renala

Intr-un studiu cu subiecti cu insuficienta renala ASC0-∞ medie (DS) a crescut de la 737,4 (±260,8) ng x h/ml la subiectii fara insuficienta renala (RFG: peste 80 ml/min/1,73 m2) la: 967,4 (±140,2) ng x h/ml la subiectii cu insuficienta renala usoara (RFG: 50-80 ml/min/1,73 m2), 1384,2 (±263,23) ng x h/ml la subiectii cu insuficienta renala moderata (RFG: 30 - sub 50 ml/min/1,73 m2), si 1708,5 (±699,0) ng x h/ml la subiectii cu insuficienta renala severa (RFG: sub 30 ml/min/1,73 m2). Timpul de injumatatire mediu (DS) al bilastinei a fost 9,3 ore (±2,8) la subiectii fara insuficienta renala, 15,1 ore (±7,7) la subiectii cu insuficienta renala usoara, 10,5 h (±2,3) la subiectii cu insuficienta renala moderata

si 18,4 h (±11,4) la subiectii cu insuficienta renala severa. Excretia urinara de bilastina a fost practic completa dupa 48-72 ore la toti subiectii. Aceste modificari farmacocinetice nu se asteapta sa aiba o influenta importanta clinica asupra sigurantei bilastinei, deoarece concentratiile plasmatice de bilastina la pacientii cu insuficienta renala sunt situate in intervalul de siguranta pentru bilastina.

Insuficienta hepatica

Nu exista date de farmacocinetica la subiectii cu insuficienta hepatica. Bilastina nu este metabolizata la om. Deoarece rezultatele studiului efectuat la pacienti cu insuficienta renala indica faptul ca eliminarea renala reprezinta o contributie majora la eliminare, excretia biliara se asteapta sa fie doar marginal implicata in eliminarea bilastinei. Modificarile functiei hepatice nu se asteapta sa aiba o influenta semnificativa clinic asupra farmacocineticii bilastinei.

Varstnici:

Sunt disponibile doar date limitate de farmacocinetica la subiectii cu varsta peste 65 ani. Nu s-au observat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste farmacocinetica bilastinei la varstnici cu varsta peste 65 ani comparativ cu adultii cu varsta intre 18 si 35 ani.

Copii si adolescenti

Nu sunt disponibile date farmacocinetice la adolescenti (cu varsta intre 12 si 17 ani) deoarece extrapolarea datelor obtinute la adulti este considerata adecvata pentru acest produs.

Datele farmacocinetice la copii au fost obtinute intr-un studiu farmacocinetic de faza II, incluzand

31 copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 11 ani, cu rinoconjunctivita alergica sau urticarie cronica, carora li s-a administrat o data pe zi bilastina 10 mg comprimat orodispersabil. Datele privind analiza farmacocinetica a concentratiei plasmatice au aratat ca doza pediatrica de bilastina 10 mg o data pe zi are ca rezultat o expunere sistemica echivalenta cu cea observata dupa o doza de 20 mg la adulti si adolescenti, valoarea medie a ASC fiind 1014 ng x h/ml pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 6 si

11 ani. Aceste rezultate au fost in mare masura sub pragul de siguranta pe baza datelor din doza de 80 mg o data pe zi, la adulti, in conformitate cu profilul de siguranta al medicamentului. Aceste rezultate

au confirmat alegerea administrarii orale a bilastinei 10 mg o data pe zi ca doza terapeutica adecvata pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani si greutatea de cel putin 20 kg.

Date preclinice de siguranta
Datele non-clinice ale bilastinei nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea si carcinogenicitatea.

In studiile toxicitatii asupra functiei de reproducere, efectele bilastinei asupra fatului (avort pre si post implantare la sobolani si osificare incompleta a oaselor craniene, a sternebrelor si membrelor la sobolani) au fost observate doar in cazul dozelor toxice materne. Valorile de expunere la care nu se observa evenimente adverse (NOAEL) sunt suficient de mari (peste 30 de ori) fata de expunerea umana la doza terapeutica recomandata.

Intr-un studiu cu privire la lactatie, bilastina, administrata oral ca doza unica (20 mg/kg), a fost identificata in laptele sobolanilor care alapteaza. Concentratiile de bilastina din lapte erau aproximativ jumatate din cele din plasma materna. Relevanta acestor rezultate la om nu este cunoscuta.

Intr-un studiu al fertilitatii la sobolani, bilastina administrata pe cale orala pana la 1000 mg/kg si zi nu a indus niciun efect asupra organelor reproductive feminine si masculine. Nu au fost afectati indicii de imperechere, fertilitate si sarcina.

Dupa cum s-a observat intr-un studiu de distributie la sobolani cu determinarea concentratiei de medicament prin autoradiografie, bilastina nu se acumuleaza in SNC.