Pubalgia: cauze si optiuni de tratament
Ce este pubalgia?
Pubalgia este o leziune a musculaturii pelviene sau abdominale inferioare care provoaca durere in zonele afectate. Este o afectiune comuna sportivilor si persoanelor active, de aceea, este cunoscuta si ca hernia sportivului. Totusi, nu este o hernie adevarata pentru ca nu se produce o rupere a peretelui abdominal, ca in cazul herniei abdominale, inghinale, ombilicale, hiatale sau de disc. Practic, se produce o afectare a tesuturilor moi din zona inghinala si cea a abdomenului inferior. Atentie! Chiar daca nu este o hernie propriu-zisa, poate duce la aparitia unei hernii reale.
Leziunea apare indeosebi la barbatii tineri care fac activitati sportive sau fizice, insa si femeile pot fi afectate, dar in numar mult mai redus. Doar 3-15% din totalul cazurilor apar la persoane de sex feminin [1], lucru pe care multi experti il explica prin faptul ca femeile au pelvisul mai larg [2]. Apare rareori la copii si persoane in varsta. Sportivii profesionisti, indeosebi cei care practica fotbal, hochei si atletism sunt cei mai afectati.
Cauze
Pubalgia apare in general in timpul unor intoarceri ale pelvisului cu picioarele fixate pe sol/suprafata sportiva. Miscarea produce tensiune care poate afecta tesuturile musculare. Alte cauze comune sunt:
- miscari repetate care solicita coapsele si pelvisul, ca sariturile, intoarcerile, lovirea unei mingi;
- exercitii abdominale si ale picioarelor prea viguroase sau nesigure;
- muschi abdominali slabi;
- pregatirea sportiva defectuoasa;
- diferenta de putere intre muschii abdominali si cei ai coapselor;
- alte miscari sau exercitii care afecteaza muschii oblici ai abdomenului, muschii inghinali si tendoanele care ataseaza muschii abdominali si inghinali de pelvis.
Semne si simptome
Simptomele pubalgiei sunt asemanatoare in majoritatea cazurilor, asa ca, de cele mai multe ori, pacientii se prezinta la medic dupa unul sau o combinatie dintre urmatoarele simptome:
- durere inghinala unilaterala sau bilaterala vaga, greu de localizat, dar de obicei deasupra ligamentului inghinal;
- senzatie de presiune sau arsura in locul afectat;
- durere care radiaza spre scrot si interiorul coapsei.
Pacientii acuza durere in special in timpul exercitiilor sau practicarii sportului, cand fac miscari ca:
- sprint;
- intoarcere;
- ridicare;
- lovire cu piciorul;
- pas in lateral;
- sarituri.
Durerea poate persista mai mult sau mai putin timp dupa exercitiu. Unii pacienti isi revin dupa cateva zile, altii o resimt si cateva saptamani. Simptomele reapar la urmatorul antrenament, de aceea, multi sportivi ajung in incapacitate de joc. Cat sunt in inactivitate, este posibil ca durerile sa nu apara deloc.
La examinare, medicul poate observa urmatoarele semne specifice pubalgiei:
- sensibilitate la palparea simfizei si a tuberculului pubian;
- sensibilitate ridicata sau dilatare a inelului inghinal profund la palpare directa;
- durere la palparea inelului inghinal cand pacientul sta pe spate si ridica piciorul;
- durere in zona afectata cand se opune rezistenta la ridicarea din sezut;
- durere la originea muschiului adductor lung.
Diagnostic
Medicul discuta cu pacientul despre simptome si contextul aparitiei leziunii, apoi face un examen fizic. Acesta consta in palparea zonelor afectate, producerea anumitor miscari sub rezistenta, ca ridicarea din sezut sau din pozitie intinsa. In cazul in care procedurile creeaza dureri, este probabil sa ai hernia sportivului. Pentru a stabili cu precizie diagnosticul si a-l diferentia de alte posibile afectiuni, ca o hernie inghinala sau de alt tip, medicul poate recurge la proceduri ca:
- raze X;
- scanare cu rezonanta magnetica;
- scanare cu ultrasunete;
- tomografie computerizata.
Optiuni de tratament
Tratament nechirurgical
Tratamentul pentru pubalgie este in prima faza nechirurgical pentru toti pacientii. De obicei, acesta dureaza 6-12 saptamani si include:
- odihna si comprese cu gheata in primele 7-10 zile dupa accidentare;
- medicamente nesteroidiene si antiinflamatoare pentru reducerea durerii si inflamatiei;
- injectii pe baza de cortizon;
- fizioterapie;
- exercitii cu rol de intarire si flexibilizare a muschilor afectati (dupa doua saptamani de la inceperea tratamentului, in functie de evolutia leziunii).
Tratament chirurgical
Pentru unii pacienti, tratamentul nonchirurgical are efect, dar in cazul altora durerea persista si se impune interventia chirurgicala. Obiectivul operatiei este, in principal, intarirea peretelui posterior abdominal, care se poate realiza deschis sau laparoscopic. In cadrul interventiei deschise, se readuc muschii abdominali sau fascia langa ligamentul inghinal. Operatia laparoscopica presupune realizarea unei mici incizii prin care se introduce si o camera de luat vederi. Acest lucru permite chirurgului sa vada in interiorul corpului in timp ce opereaza. Pentru unii pacienti se realizeaza o operatie numita neuroctomie inghinala care are rolul de a elimina durerea. Practic, medicul chirurg face o incizie intr-un mic nerv din zona inghinala.
Unii oameni continua sa aiba dureri dupa tratarea pubalgiei prin operatie, situatie in care medicul le poate recomanda o alta interventie chirurgicala. Aceasta presupune taierea tendonului care leaga muschii inghinali de osul pubian ca sa elibereze tensiunea si sa permita o miscare mai ampla. [3]
Rata de succes a tratamentului chirurgical
Si interventia chirurgicala deschisa, si cea laparoscopica au sanse mari de reusita. In cazul interventiilor laparoscopice, rata de succes este de 96%. Aproximativ 90% din sportivii operati si-au reluat activitatea sportiva completa intr-un interval de 3 luni. Doar 27% dintre pacientii care au urmat un tratament nechirurgical s-au intors in acest interval la activitatea sportiva. Dupa 12 luni, 97% dintre cei operati si 50% dintre cei tratati nechirurgical erau recuperati complet. [4]
Recuperarea dupa tratament
Medicul lucreaza impreuna cu pacientul pentru a dezvolta un program de recuperare dupa pubalgie. De obicei, acesta include:
- odihna;
- medicamente analgezice;
- exercitii pentru cresterea fortei;
- exercitii pentru cresterea mobilitatii si flexibilitatii.
In medie, intoarcerea la activitatea fizica obisnuita are loc, in cazul tratamentului chirurgical, dupa 6-12 saptamani de la interventie. Conform unui studiu din 2019, exercitiile pentru pubalgie care pun accentul pe forta joaca un rol important in scurtarea intervalului de recuperare. Rezultatele studiului au aratat ca, in comparatie cu atletii care nu au urmat un program cu exercitii de forta, cei care le-au inclus in programul lor au reluat mai repede activitatea sportiva obisnuita [5]. Discuta cu medicul despre exercitiile pe care le poti face, dar si daca vrei sa iei suplimente alimentare si remedii naturiste. El iti poate spune daca acestea sunt utile sau nefolositoare in cazul tau.
Preventie
Nu este mereu posibil sa eviti o leziune ca pubalgia. Poti micsora, insa sansele de aparitie a acesteia cu ajutorul exercitiilor fizice pentru:
- trunchi;
- stabilitatea pelviana;
- intarirea musculaturii abdomenului, coapselor si a feselor;
- cresterea flexibilitatii.
Exercitii recomandate in acest sens
- Podul din pozitie culcata - lipeste talpile si palmele de sol, cu ambele coate in sus, si ridica-ti bazinul. Stai in aceasta pozitie timp de cateva secunde. Repeta de 5-10 ori.
- Aductia statica - din pozitie culcata, stai cu genunchi indoiti si strange intre picioare o minge de fotbal sau similara ca dimensiune, timp de 30 de secunde. Repeta exercitiul de 10 ori.
- Rotatii de picioare - ridica un picior in lateral si roteste-l din articulatia bazinului inainte si inapoi de cate 10 ori. Schimba piciorul si executa aceleasi miscari.
- Extensii opuse de maini si picioare - in genunchi, lipeste palmele de sol si intinde o mana si piciorul opus. Schimba membrele dupa fiecare exercitiu. Repeta de 15 ori.
- Fandari - executa serii de cate 15 fandari pe fiecare picior, atat in fata, cat si catre spate.
- Cumpana - stai intr-un picior si apleaca-te in fata, incercand sa tii corpul drept. Pastreaza pozitia cat de mult poti.
Pubalgia cu simptome ca disconfort si dureri este o problema de sanatate care poate provoca incapacitatea de a efectua activitati fizice si sportive. Din fericire, tratamentul disponibil in acest moment poate ajuta pacientii sa revina la activitatea fizica obisnuita.
Referinte:
- Brown, ashley, et al. “sports Hernia: a Clinical Update.” British Journal of General Practice, vol. 63, no. 608, Mar. 2013, pp. e235–e237, 10.3399/bjgp13x664432.
- Bell, angella. “sports Hernia: Causes, treatments, and Recovery.” Www.medicalnewstoday.com, 21 July 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/sports-hernia.
- tan, sharlene. “What is a sports Hernia (athletic Pubalgia)?” WebMD, 24 Nov. 2021, www.webmd.com/fitness-exercise/what-is-a-sports-hernia-athletic-pubalgia. accessed 28 June 2022.
- Brown, ashley, et al. “sports Hernia: a Clinical Update.” British Journal of General Practice, vol. 63, no. 608, Mar. 2013, pp. e235–e237, 10.3399/bjgp13x664432.
- abouelnaga, Walid ahmed, and Nancy Hassan aboelnour. “Effectiveness of active Rehabilitation Program on sports Hernia: Randomized Control trial.” annals of Rehabilitation Medicine, vol. 43, no. 3, 30 June 2019, pp. 305–313, 10.5535/arm.2019.43.3.305.