Retrognatie: cauze, simptome, tratament

Ce este retrognatia?

Retrognatia este o anomalie de dezvoltare care implica mandibula sau maxilarul inferior. La persoanele cu retrognatie, mandibula nu se dezvolta suficient si este pozitionata prea in spate comparativ cu maxilarul superior. Aceasta dezvoltare neadecvata poate afecta aspectul fetei, ocluzia (muscatura) si functia aparatului masticator. Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si la prevenirea complicatiilor pe termen lung.

Cauzele principale ale retrognatiei

Exista doua tipuri de retrognatie: congenitala si dobandita.

Retrognatia congenitala este forma cea mai frecvent intalnita si este prezenta de la nastere. In unele cazuri, poate fi mostenita genetic, in timp ce in altele poate fi un simptom al unei alte afectiuni, cum ar fi sindromul Treacher Collins sau sindromul Pierre-Robin. Retrognatia dobandita, pe de alta parte, se dezvolta mai tarziu in viata si poate fi cauzata de o serie de factori.

Printre cele mai comune cauze ale retrognatiei se numara:

• microsomia hemifaciala - un defect congenital in care o parte a fetei nu se dezvolta normal; afecteaza in principal mandibula, urechea si tesuturile moi ale fetei;
• sindromul Nager - o afectiune genetica rara care afecteaza dezvoltarea membrelor superioare si a fetei;
• sindromul Pierre-Robin - o afectiune congenitala caracterizata prin dezvoltarea incompleta a maxilarului inferior si a limbii;
• sindromul Treacher Collins - un grup de afectiuni genetice care afecteaza dezvoltarea oaselor fetei, in special a pometilor, a maxilarului si a urechilor;
• traumatismele faciale - leziunile la nivelul mandibulei survenite in timpul copilariei sau adolescentei pot afecta cresterea si dezvoltarea acesteia, ducand la retrognatie;
• anumite interventii chirurgicale - de exemplu, in cazul indepartarii chirurgicale a unei tumori sau a unui tesut bolnav din mandibula, poate fi necesara repozitionarea maxilarului inferior, ceea ce poate duce la retrognatie;
• unele obiceiuri vicioase din copilarie - obiceiuri precum suptul degetului, folosirea suzetei pentru o perioada indelungata sau respiratia pe gura, pot, de asemenea, influenta dezvoltarea normala a oaselor fetei si pot duce la retrognatie.

Simptomele retrognatiei

Simptomele retrognatiei variaza in functie de severitatea afectiunii si de impactul sau asupra functiilor esentiale. Printre cele mai comune simptome se numara:

• profilul facial disproportionat - persoanele cu retrognatie prezinta un profil facial convex, cu barbia retrasa si o proeminenta accentuata a maxilarului superior; aceste trasaturi pot influenta estetica fetei si increderea in sine;
• dificultatile la mestecare - pozitionarea mandibulei poate afecta alinierea dintilor, ceea ce duce la probleme de masticatie si dificultati la inghitire; de asemenea, poate cauza disconfort si uzura inegala a dintilor;
• dificultatile de hranire (la sugari) - bebelusii cu retrognatie pot avea dificultati in a se hrani la san sau cu biberonul; acest lucru poate duce la o crestere insuficienta in greutate si la probleme de dezvoltare; 
• durerile de maxilar - retrognatia poate pune presiune suplimentara asupra articulatiei temporo-mandibulare (ATM), care conecteaza mandibula de craniu; acest lucru poate cauza dureri de maxilar;
• respiratia pe gura - persoanele cu retrognatie pot avea dificultati in a respira pe nas, ceea ce le determina sa respire pe gura; respiratia cronica pe gura poate duce la uscaciunea gurii, carii dentare si alte probleme de sanatate orala;
• sforaitul - retrognatia poate contribui la aparitia sforaitului, deoarece pozitia mandibulei poate bloca partial caile respiratorii; in unele cazuri, retrognatia poate cauza chiar apnee de somn, o afectiune grava caracterizata prin pauze repetate in respiratie in timpul somnului;
• tulburarile de vorbire - alinierea incorecta a dintilor si a maxilarelor poate afecta pronuntia anumitor sunete, ceea ce duce la tulburari de vorbire;
• problemele la inchiderea buzelor - in cazurile severe de retrognatie, poate fi dificil pentru persoana afectata sa isi inchida complet buzele, ceea ce poate afecta aspectul facial si poate contribui la uscaciunea gurii.

Este important de mentionat ca severitatea simptomelor poate varia considerabil de la o persoana la alta. In cazul in care retrognatia este usoara, simptomele pot fi mai putin vizibile sau chiar absente. Este recomandat ca atunci cand se suspecteaza existenta unei astfel de probleme ori se observa simptome precum cele mentionate mai sus, sa se consulte un medic pentru un diagnostic corect si pentru a discuta optiunile de tratament. Diagnosticul se stabileste printr-o combinatie de examinari clinice si investigatii imagistice.

Complicatiile retrognatiei

Retrognatismul netratat poate duce la o serie de complicatii care pot afecta nu numai estetica faciala, dar si sanatatea generala a unei persoane. Una dintre acestea este reprezentata de cresterea riscului de a dezvolta carii si afectiuni gingivale. Motivul este simplu: alinierea incorecta a dintilor, cauzata de retrognatism, poate ingreuna igiena orala, ceea ce favorizeaza acumularea de placa bacteriana, principala cauza a cariilor si a bolilor gingivale. 

O alta potentiala complicatie este malnutritia, care poate surveni ca urmare a dificultatilor la mestecat si inghitire cauzate de retrognatie. Aceasta poate duce la pierderea in greutate si la un aport insuficient de nutrienti. Apneea in somn este o alta complicatie grava a retrognatiei si una care poate avea consecinte severe asupra sanatatii daca nu este tratata.

In fine, tulburarile articulatiei temporo-mandibulare sunt frecvent asociate cu retrognatia. Acestea se manifesta prin durere si disconfort la nivelul maxilarului, dificultati de mestecat si zgomote articulare (pocnituri sau clicuri) la miscarea maxilarului. Este important de mentionat ca aceste complicatii pot varia in functie de severitatea retrognatismului si de alti factori individuali.

Optiuni de tratament pentru retrognatie

Tratamentul retrognatiei este important nu doar pentru a imbunatati aspectul fizic, ci si pentru a preveni sau trata problemele functionale asociate, cum ar fi dificultatile de masticatie si de vorbire, problemele de ocluzie dentara si apneea in somn obstructiva. Metoda de tratament recomandata variaza in functie de severitatea cazului si varsta pacientului.

Tratamentul non-chirurgical pentru retrognatie 

In cazurile usoare pana la moderate, tratamentul non-chirurgical poate fi o optiune viabila. Aparatele dentare fixe sau mobile pot corecta pozitia dintilor si pot influenta cresterea mandibulei la copii si adolescenti. Expansiunea palatina si dispozitivele ortodontice speciale pot contribui la alinierea corecta a maxilarelor. Acestea pot ajuta la imbunatatirea functiei masticatorii si a aspectului facial al pacientului. Dispozitivele de acest tip, ca toate dispozitivele medicale, trebuie insa utilizate conform indicatiilor medicului pentru rezultate optime.

Tratamentul chirurgical pentru retrognatie 

In cazurile severe de retrognatie, cand maxilarele sunt complet dezvoltate si nu mai exista potential de crestere (de obicei, dupa varsta de 14-18 ani), interventia chirurgicala corectiva poate fi cea mai eficienta solutie. Chirurgia ortognatica implica repozitionarea mandibulei pentru a obtine o ocluzie corecta si un aspect facial armonios. Aceasta poate fi, in unele cazuri, singura modalitate de a modifica structura scheletica si de a corecta pozitia mandibulei.

In multe cazuri, este necesara o combinatie de tratament ortodontic si chirurgie ortognatica. Medicul ortodont si chirurgul maxilo-facial vor colabora pentru a stabili planul de tratament adecvat fiecarui pacient, in functie de severitatea retrognatiei si de particularitatile anatomice. 

Retrognatia afecteaza atat functionalitatea aparatului dento-maxilar, cat si estetica faciala. Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat, fie ortodontic, fie chirurgical, pot corecta aceasta afectiune, imbunatatind calitatea vietii pacientilor. Daca suspectezi existenta acestei probleme, consulta un medic ortodont sau un chirurg maxilo-facial pentru a obtine un diagnostic corect si un plan de tratament personalizat.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: