RMN Cerebral: cand e necesar si ce trebuie sa stii

RMN-ul sau imagistica prin rezonanta magnetica este una dintre cele mai cunoscute si mai avansate tehnici de imagistica medicala, cu ajutorul sau putand fi diagnosticate sau monitorizate o gama larga de afectiuni.[3] Exista mai multe tipuri de examinari RMN, dar in acest articol ne vom opri asupra RMN-ului cerebral. Continua sa citesti pentru a descoperi ce presupune aceasta investigatie, cand este ea recomanda si de ce, ce beneficii are, precum si ce riscuri presupune.

Ce este RMN-ul cerebral

RMN-ul cerebral, numit uneori si RMN la cap sau RMN cranian, este o investigatie non-invaziva si nedureroasa, care utilizeaza campuri magnetice puternice, unde radio si un computer de inalta performanta pentru a obtine imagini detaliate ale structurilor cerebrale si ale tesuturilor inconjuratoare. Acesta este unul dintre cele mai precise instrumente de diagnosticare disponibile la ora actuala, permitand medicilor sa observe cu atentie structurile cerebrale, sa detecteze orice anomalii si sa determine tratamentul cel mai adecvat.[2]

Investigatia propriu-zisa implica plasarea pacientului pe un pat mobil, care este apoi introdus intr-un aparat cu o forma asemanatoare unui tub. Acest tub genereaza un camp magnetic puternic care „aliniaza” protonii din atomii de hidrogen din corp in aceeasi directie. Se aplica apoi unde radio care modifica pozitia acestor protoni, iar cand ele sunt oprite, protonii revin la alinierea initiala, emitand semnale care sunt detectate de receptorii aparatului. Aceste semnale sunt procesate de un computer pentru a crea imagini bidimensionale sau tridimensionale detaliate ale creierului.[4]

Uneori, pentru a se analiza mai bine anumite structuri sau anomalii, se poate administra si o substanta de contrast.[2]

Cand este recomandata efectuarea unui RMN cerebral

RMN-ul cerebral este utilizat pentru a diagnostica si monitoriza un numar mare de afectiuni cerebrale, inclusiv: 

• anevrisme cerebrale; 
• hidrocefalie (o acumulare de lichid cefalorahidian in creier);
• accident vascular cerebral; 
• tumori; 
• scleroza multipla; 
• leziuni ale maduvei spinarii; 
• infectii; 
• chisturi; 
• hemoragii;
• inflamatie; 
• traumatisme cerebrale; 
• malformatii congenitale (ex. malformatia Chiari); 
• tulburari hormonale (ex: acromegalia, sindromul Cushing).[2]

Ti s-ar putea, de exemplu, recomanda efectuarea unei astfel de investigatii atunci cand prezinti simptome care ii fac pe medici sa suspecteze existenta unei probleme la nivelul creierului: 

• ameteala; 
• stari de slabiciune; 
• convulsii; 
• modificari ale gandirii sau comportamentului; 
• vedere incetosata; 
• dureri de cap cronice.[2]

Alte situatii in care ar putea fi efectuata o scanare RMN a creierului este inainte de o interventie chirurgicala cranio-cerebrala, ca parte a procesului de pregatire, ori dupa, pentru ca medicii sa se asigure ca vindecarea decurge asa cum ar trebui.[1]

Avantajele RMN-ului cerebral

Avantajele RMN-ului cerebral sunt multiple si includ:

• diagnosticarea precisa si nedureroasa a afectiunilor neurologice, monitorizarea evolutiei bolilor si a tratamentelor;
• furnizarea de imagini detaliate ale vaselor de sange cerebrale si diferentierea cu precizie a tesuturilor normale de cele anormale:
• lipsa expunerii la radiatii ionizante,
• o precizie mai ridicata decat a altor metode de investigatie, cum ar fi radiografia sau tomografia computerizata.[2][4]

Riscuri si contraindicatii ale RMN-ului cerebral 

In general, RMN-ul cerebral este considera o investigatie sigura, pe care oricine o poate face. Totusi, exista si situatii in care este posibil ca scanarea RMN sa fie contraindicata. Una dintre ele este prezenta metalului in corp - acesta poate interactiona cu campul magnetic al scannerul-ui RMN. Exemple de dispozitive care este posibil sa nu fie compatibile cu RMN-ul sunt: 

• stimulatoarele cardiace (pacemaker) - dispozitive folosite pentru a corecta bataile neregulate ale inimii; 
• defibrilatoarele implantabile - sunt utilizate pentru tratarea tulburarilor de ritm cardiac; 
• placi, fiere, suruburi sau tije - sunt folosite pentru fracturile osoase; 
• implantul cohlear - este un dispozitiv unui aparat auditiv care se implanteaza chirurgical in interiorul urechii; 
• clemele metalice - utilizate in cazul anevrismelor cerebrale, pentru a sigila vasele de sange si a reduce riscul de rupere a acestora; 
• stenturile vasculare - sunt dispozitive mici implantate in vasele de sange pentru a le mentine permeabile; 
• protezele valvulare metalice - utilizate pentru a trata diverse afectiuni cardiace; 
• implanturile peniane - folosite pentru tratarea disfunctiilor erectile; 
• implanturile oculare;
• plombele si puntile dentare.[4]

Dispozitive precum cele mentionate mai sus pot fi afectate de campurile magnetice si pot pune in pericol siguranta pacientului, existand riscul incalzirii sau deplasarii acestora. Este important sa-ti informezi medicul inainte de procedura daca ai un astfel de dispozitiv.[1]

Femeile insarcinate reprezinta o alta categorie de persoane pentru care efectuarea unui RMN cerebral ar putea fi contraindicata, iar asta din cauza lipsei de informatii cu privire la efectele acestei investigatii asupra fatului in curs de dezvoltare.[4]

In unele cazuri, se utilizeaza substante de contrast pentru a obtine imagini mai detaliate. Cu toate acestea, unele persoane pot dezvolta reactii alergice sau efecte secundare la aceste substante, cum ar fi greata, varsaturi, eruptii cutanate sau dificultati de respiratie. Este important sa se identifice in prealabil daca o persoana are alergii sau sensibilitati la anumite substante pentru a se evita astfel de reactii adverse.[2]

Unele persoane pot experimenta claustrofobie sau anxietate in timpul procedurii RMN, din cauza spatiului inchis si a zgomotelor produse de echipament. In astfel de situatii, sedarea usoara sau tehnici de relaxare pot fi utilizate pentru a face procedura mai confortabila.

Nu toate situatiile mentionate mai sus reprezinta contraindicatii absolute, dar necesita totusi luarea unor masuri suplimentare de protectie. Inainte de a efectua investigatia, este important ca medicul sa cunoasca si sa ia in considerare toate contraindicatiile si riscurile potentiale.[1]

RMN-ul cerebral reprezinta o metoda eficienta, neinvaziva si sigura de investigare a creierului, fiind esential in diagnosticarea si monitorizarea diverselor afectiuni neurologice. Acesta ofera imagini detaliate ale structurilor cerebrale, contribuind la stabilirea unui tratament adecvat. Cu toate acestea, exista anumite contraindicatii si riscuri asociate cu aceasta procedura, astfel incat este important sa tinem cont de recomandarile medicului specialist. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui opinia unui specialist. Daca vrei sa afli mai multe despre RMN-ul cerebral, rolul sau si posibilele sale riscuri si contraindicatii, adreseaza-te unui medic. 

Bibliografie: