Airbufo 160mcg/4.5mcg, 60 doze, Sandoz

Indicatii
Astm bronsicAirbufo Forspiro este indicat la adulti si adolescenti (cu varsta de 12 ani si mai mult) pentru tratamentul cronic al astmului bronsic, in cazurile in care este adecvata utilizarea unei asocieri (corticosteroid si agonist β2-adrenergic cu durata lunga de actiune, inhalatori):

la pacientii care nu sunt controlati in mod adecvat cu corticosteroizi inhalatori si cu agonisti β2- adrenergici inhalatori cu durata scurta de actiune

sau
la pacientii care sunt deja controlati adecvat prin utilizarea atat a corticosteroizilor inhalatori, cat si a agonistilor β2-adrenergici inhalatori cu durata lunga de actiune.
Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)Airbufo Forspiro este indicat la adulti, cu varsta de 18 ani si mai mult, pentru tratamentul simptomatic al pacientilor care prezinta BPOC cu volum expirator fortat in 1 secunda (VEF1) mai putin de 70% din valoarea normala prezisa si antecedente de exacerbari in pofida terapiei obisnuite cu bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune (vezi pct. 4.4).
 
Dozaj
Mod de administrare: administrare inhalatorie.

Doze

Astm bronsic

Airbufo Forspiro nu este recomandat in tratamentul initial al astmului bronsic. Dozajul fiecarui component de Airbufo Forspiro este individualizat si trebuie ajustat in functie de severitatea afectiunii. Acest aspect trebuie luat in considerare nu numai la initierea tratamentului cu medicamente combinate, ci si in cazul ajustarii dozelor de intretinere. Daca un anumit pacient necesita o combinatie a dozelor diferita de cea disponibila in medicamentul combinat inhalator, trebuie prescrise dozele corespunzatoare de agonisti β2-adrenergici si/sau corticosteroizi in medicamente inhalatorii separate.

Doza trebuie ajustata pana la cea mai mica doza care mentine un control eficace al simptomelor. Pacientii trebuie reevaluati cu regularitate de catre medic, astfel incat dozajul de budesonide/formoterol sa ramana optim. Cand se ajunge la mentinerea de lunga durata a controlului simptomelor cu cea mai mica doza recomandata de medicament, se poate trece la pasul urmator care include un test de utilizare a unui corticosteroid inhalator in monoterapie.

Atunci cand este necesara reducerea dozei pana la o concentratie mai mica sau este necesara prescierea unei doze mai mari decat cea disponibila pentru Airbufo Forspiro, este necesara trecerea la o combinatie alternativa cu doza fixa de budesonida si fumarat de formoterol care contine o doza mai mica sau mai mare de corticosteroid inhalator.

Pentru Airbufo Forspiro exista doua abordari terapeutice:

Terapia de intretinere cu Airbufo Forspiro: Airbufo Forspiro se administreaza periodic, ca tratament de intretinere, care se poate asocia, la nevoie cu un bronhodilatator cu durata scurta de actiune.
Terapia de intretinere cu Airbufo Forspiro si de ameliorare a simptomelor: Airbufo Forspiro se administreaza periodic, ca tratament de intretinere si, la nevoie, pentru controlul simptomatologiei.
A. Terapia de intretinere cu Airbufo Forspiro

Pacientii trebuie sfatuiti sa aiba mereu la indemana un inhalator bronhodilatator cu durata scurta de actiune pentru a-l utiliza in situatiile de urgenta.

Doze recomandate:

Adulti (cu varsta de 18 ani si mai mult): 1-2 inhalatii, de doua ori pe zi. Unii pacienti pot necesita pana la maximum 4 inhalatii, de doua ori pe zi.

Adolescenti (12 – 17 ani): 1-2 inhalatii, de doua ori pe zi.

in practica uzuala, in cazul realizarii unui control adecvat al simptomelor prin schema de administrare de doua ori pe zi, scaderea treptata a dozei pana la doza minima eficace ar putea include administrarea Airbufo Forspiro, o data pe zi, daca in opinia medicului, un bronhodilatator cu durata lunga de actiune in combinatie cu un corticosteroid inhalator ar fi necesar pentru mentinerea controlului.
O crestere a frecventei de utilizare a unui bronhodilatator cu durata scurta de actiune, indica o agravare a bolii si necesita o reevaluare a terapiei astmului bronsic.

Copii sub 12 ani: Deoarece nu sunt date disponibile, Airbufo Forspiro nu este recomandat pentru utilizare la copiii sub 12 ani.

B. Terapia de intretinere cu Airbufo Forspiro si de ameliorare a simptomelor

Pacientii primesc o doza zilnica de intretinere de Airbufo Forspiro si in plus, pot lua Airbufo Forspiro la nevoie, in functie de simptomatologie. Pacientii trebuie sfatuiti sa aiba mereu la indemana Airbufo

Forspiro pentru a-l utiliza in situatiile de urgenta.

Terapia de intretinere cu Airbufo Forspiro si de ameliorare a simptomelor trebuie luata in considerare, in special, in cazul pacientilor cu:

astm bronsic care nu poate fi controlat in mod adecvat si care necesita frecvent un inhalator de salvare
antecedente de exacerbari ale astmului bronsic care au necesitat interventie medicala.
Este necesara monitorizarea atenta a reactiilor adverse dependente de doza la pacientii care utilizeaza un numar mare de doze inhalatorii de Airbufo Forspiro, la nevoie.

Doze recomandate:

Adulti si adolescenti (cu varsta de 12 ani si mai mult): Doza de intretinere recomandata este de 2 inhalatii pe zi, administrate fie una dimineata si una seara, fie ambele inhalatii dimineata sau ambele seara. Pentru unii pacienti, o doza de intretinere de 2 inhalatii, de doua ori pe zi, poate fi suficienta. Pacientii trebuie sa isi administreze o inhalatie suplimentara, la nevoie, in functie de simptomatologie. Daca simptomele persista dupa cateva minute, trebuie administrata inca o inhalatie. Nu trebuie administrate mai mult de 6 inhalatii pentru o criza.

O doza zilnica totala mai mare de 8 inhalatii nu este necesara in mod normal; cu toate acestea, se pot administra doze zilnice totale de pana la 12 inhalatii, dar pentru o perioada scurta de timp. Pacientii care isi administreaza mai mult de 8 inhalatii pe zi sunt sfatuiti sa se adreseze neaparat medicului. Ei trebuie reevaluati si terapia lor de intretinere trebuie reconsiderata.

Copii sub 12 ani: Airbufo Forspiro nu este recomandat la copii pentru terapia de intretinere si de ameliorare a simptomelor.

Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)

Doze recomandate:

Adulti: 2 inhalatii, de doua ori pe zi.

Informatii generale

Grupe speciale de pacienti:

Nu exista cerinte speciale de dozaj pentru pacientii varstnici. Nu exista date disponibile cu privire la utilizarea Airbufo Forspiro la pacientii cu insuficienta hepatica sau renala. intrucat mecanismul principal de eliminare al budesonidei si formoterolului este metabolizarea hepatica, o expunere crescuta poate fi de asteptat in cazul pacientilor cu ciroza hepatica severa.

Mod de administrare

Instructiuni de utilizare:
Pacientilor trebuie sa li se arate cum sa utilizeze inhalatorul Forspiro iar utilizarea corecta trebuie verificata periodic.

Dispozitivul pentru inhalare contine 60 de doze de medicament sub forma de pulbere, ambalat in folie dispusa in spirala. Acesta are un dispozitiv de masurare a dozei care arata cate doze mai sunt disponibile si numara de la 60 la 0. Cand ajungeti la ultimele 10 doze, numerele vor apare pe un fond rosu.

Dispozitivul pentru inhalare nu este reincarcabil – va rugam sa aruncati dispozitivul pentru inhalare cand este gol si sa il inlocuiti cu unul nou.

Capac de protectie

Maner alb:
Utilizati acest maner cand sunteti gata sa utilizati o doza

Camera laterala:
Folia se aduna aici pentru indepartare

Dispozitiv de numarare a dozei:
Cand indepartati capacul de protectie puteti verifica cate doze mai sunt disponibile

Aerul intra pe fiecare parte a piesei bucale

inainte de a utiliza dispozitivul pentru inhalare

Clapeta transparenta a camarutei laterale trebuie sa fie deschisa.
Folia de la nivelul camarutei laterale trebuie indepartata prin tragerea completa a acesteia in sens invers zimtilor de la acest nivel, asa cum este prezentat mai jos. Folia nu trebuie impinsa sau fortata.
Clapeta camarutei laterale trebuie inchisa si folia folosita trebuie indepartata.
Important
in timp ce dispozitivul pentru inhalare este utilizat, camaruta laterala se va umple treptat cu folia folosita. Folia cu dungi negre nu contine medicament. Eventual sectiunile numerotate ale foliei se vor vedea la nivelul camarutei laterale.
Nu trebuie sa fie mai mult de 2 sectoare de folie la nivelul camarutei laterale deoarece acest lucru poate bloca dispozitivul pentru inhalare. Folia trebuie indepartata cu grija asa cum este prezentat mai sus si aruncata conform reglementarilor locale.

Utilizarea dispozitivului de inhalare
Dispozitivul pentru inhalare trebuie tinut in mana asa cum se observa in imagine.

1. Deschiderea

Capacul de protectie trebuie deschise orientat in jos pentru a expune piesa bucala.
Indicatorul pentru doze trebuie verificat pentru a vedea cate doze mai sunt disponibile.
2. Pregatirea dozei

Capatul manetei albe trebuie ridicat. Camera laterala trebuie inchisa.

Atentie: Maneta alba trebuie manevrata numai cand pacientul este gata sa inhaleze o doza de medicament. Daca pacientul se joaca cu maneta alba, va pierde doze.
Deschidere: Maneta alba trebuie miscata complet pana se aude un clic. Aceasta actiune deplaseaza o doza noua in pozitie, cu numarul expus la capat.
inchidere: Maneta alba trebuie inchisa complet, aceasta fiind introdusa cu un clic in pozitia sa originala. Acum inhalerul este pregatit pentru utilizare imediata.
3. Inhalarea dozei

La departare de piesa bucala pentru inhalat, pacientul trebuie sa expire cat de mult este posibil. Nu trebuie niciodata sa expire direct in inhalator deoarece acest lucru poate afecta doza.
Inhalatorul trebuie tinut cu capacul de protectie in jos.
Buzele trebuie stranse ferm in jurul piesei bucale.

Nu blocati intrarea aerului
Pacientul trebuie sa inspire constant si adanc prin inhaler, nu pe nas.
Inhalatorul trebuie indepartat din gura si tineti-va respiratia pentru 5-10 secunde sau cat timp este posibil fara a determina disconfort.
Pacientul trebuie apoi sa expire incet, dar nu in inhalator.
Capacul protector trebuie inchis peste piesa bucala.
Gura trebuie clatita cu apa, care trebuie scuipata. Aceasta poate ajuta la prevenirea aparitiei infectiilor fungice la nivelul gurii si a aparitiei raguselii.
Curatare

Partea exterioara a piesei bucale se sterge cu un servetel curat, uscat daca este nevoie.
Inhalatorul nu trebuie demontat pentru curatare sau pentru alte motive!
Partile inhalatorului nu trebuie curatate cu apa sau cu servetele umede deoarece pot fi afectate dozele!
Nu trebuie introduse niciodata un ac sau alte obiecte ascutite in piesa bucala sau in alte parti, deoarece aceasta poate distruge inhalerul!
 
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
 
Atentionari
Se recomanda ca dozele sa fie scazute progresiv in cazul intreruperii tratamentului si nu trebuie oprit brusc.

Daca tratamentul este considerat ineficace de catre pacienti sau implica depasirea dozei maxime de Airbufo Forspiro, trebuie informat medicul (vezi pct. 4.2). Deteriorarea brusca si progresiva a controlului astmului bronsic sau al BPOC poate pune viata in pericol si pacientul trebuie supus de urgenta unei evaluari medicale. in aceasta situatie, trebuie luata in considerare necesitatea unei terapii mai agresive cu corticosteroizi, de exemplu o cura cu corticosteroizi pe cale orala sau tratament cu antibiotice in cazul prezentei unei infectii.

Pacientii trebuie sfatuiti sa aiba la dispozitie in orice moment inhalatorul de salvare, fie Airbufo Forspiro (pentru pacientii care utilizeaza Airbufo Forspiro ca tratament de intretinere si de ameliorare a simptomelor), fie un bronhodilatator cu actiune rapida (pentru pacientii care utilizeaza Airbufo Forspiro doar ca tratament de intretinere).

Pacientilor trebuie sa le fie reamintita recomandarea administrarii zilnice a Airbufo Forspiro, conform prescriptiei, chiar si in perioadele asimptomatice. Nu a fost studiat efectul utilizarii profilactice a Airbufo Forspiro, de exemplu inainte de un efort fizic. Terapia de ameliorare cu Airbufo Forspiro trebuie initiata ca raspuns la simptomatologia astmului bronsic, dar nu in scopul utilizarii profilactice, de exemplu inainte de un efort fizic. Pentru aceasta se recomanda utilizarea separata a unui bronhodilatator cu actiune rapida.

Odata ce simptomele de astm bronsic sunt controlate, se poate lua in considerare reducerea treptata a dozei de Airbufo Forspiro. Este importanta evaluarea periodica a pacientilor pe masura ce se reduce doza.

Trebuie utilizata cea mai mica doza eficace de Airbufo Forspiro (vezi pct. 4.2).

Tratamentul cu Airbufo Forspiro nu trebuie initiat in timpul unei exacerbari sau in timpul agravarii semnificative a simptomelor sau deteriorarii acute a astmului bronsic.

Evenimentele adverse grave legate de astmul bronsic si exacerbarile pot apare in timpul tratamentului cu Airbufo Forspiro. Pacientii trebuie rugati sa continue tratamentul, dar sa solicite consult medical daca simptomele de astm bronsic raman necontrolate sau se agraveaza dupa initierea tratamentului cu Airbufo Forspiro.

Nu sunt disponibile date provenite din studii clinice privind budesonida/formoterol la pacienti cu BPOC cu o valoare a VEF1 mai mare de 50% din valoarea normala prezisa, inainte de utilizarea bronhodilatatorului si cu o valoare a VEF1 mai putin de 70% din valoarea normala prezisa, dupa utilizarea bronhodilatatorului (vezi pct. 5.1).

Ca si in cazul altor terapii prin inhalare, este posibila aparitia bronhospasmului paradoxal, cu intensificarea imediata a wheezing-ului si scurtarii respiratiei, dupa administrarea dozei. Daca pacientul prezinta bronhospasm paradoxal, administrarea Airbufo Forspiro trebuie intrerupta imediat, pacientul trebuie reevaluat si, daca este necesar, se instituie o terapie alternativa. Bronhospasmul paradoxal raspunde la bronhodilatatoare cu actiune rapida si trebuie tratat imediat (vezi pct. 4.8).

Pot aparea reactii adverse sistemice la corticosteroizii inhalatori, in special la doze mari, prescrise pe perioade lungi de timp. Aceste reactii adverse apar mai putin decat in cazul corticosteroizilor administrati pe cale orala. Reactiile adverse sistemice posibile includ sindrom Cushing, caracteristice cushinoide, supresia glandei suprarenale, retard de crestere la copii si adolescenti, scaderea densitatii minerale osoase, cataracta si glaucom si, mai rar, un palier de efecte psihologice sau de comportament, inclusiv hiperactivitate psihomotorie, tulburari de somn, anxietate, depresie sau agresivitate (in special la copii si adolescenti) (vezi pct. 4.8).

Posibilele efecte asupra densitatii minerale osoase trebuie luate in considerare, in special la pacientii aflati in tratament de lunga durata cu doze mari care prezinta factori de risc coexistenti pentru osteoporoza. Studiile pe termen lung cu budesonida administrata pe cale inhalatorie la copii in doze medii zilnice de 400 micrograme (doza masurata) sau la adulti in doze zilnice de 800 micrograme

(doza masurata) nu au demonstrat efecte semnificative asupra densitatii minerale osoase. Nu sunt disponibile informatii cu privire la efectul unei combinatii de doza fixa de budesonida/formoterol in doze mari.

Daca exista vreun motiv de a presupune ca functia glandei suprarenala este afectata datorita unei terapii sistemice anterioare cu corticosteroizi, trecerea pacientilor la terapia combinata cu doza fixa de Airbufo Forspiro trebuie facuta cu prudenta.

Beneficiile terapiei inhalatorii cu budesonida se reflecta in mod normal in reducerea necesitatii corticosteroizilor orali, dar pacientii care sunt transferati de la tratament cu corticosteroizi orali pot ramane cu riscul afectarii functiei glandei suprarenala pentru o perioada considerabila de timp. Dupa intreruperea tratamentului cu corticosteriozi sistemici, recuperarea poate necesita o perioada lunga de timp si, de aceea, pacienti corticodependenti la care se inlocuieste aceasta terapie cu budesonida administrata inhalator pot fi considerati pacienti cu risc de afectare a functiei glandei suprarenala pentru o perioada lunga de timp. in aceste circumstante, trebuie monitorizata regulat functia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.

Tratamentul de lunga durata cu doze mari de corticosteroizi inhalatori, in special cu doze mai mari decat cele recomandate, poate duce, de asemenea, la o supresie a functiei glandei suprarenale semnificativa clinic. Prin urmare, o terapie aditionala cu corticosteroizi sistemici trebuie luata in considerare in timpul perioadelor de stres, cum sunt infectiile severe sau interventiile chirurgicale programate. Reducerea rapida a dozei de corticosteroizi poate induce o criza suprarenala acuta.

Simptomele si semnele care pot fi observate in criza suprarenala acuta pot fi oarecum vagi, dar pot include anorexie, durere abdominala, scadere in greutate, oboseala, cefalee, greata, varsaturi, scaderea nivelului de constienta, convulsii, hipotensiune arteriala si hipoglicemie.

Nu se recomanda intreruperea brusca a tratamentului cu corticosteroizi sistemici aditionali sau budesonida inhalatorie.

in timpul trecerii de la terapia orala la Airbufo Forspiro, poate fi observata o scadere a actiunii corticosteroizilor sistemici care poate duce la aparitia de simptome alergice sau artritice, cum sunt rinita, eczema si durerea musculara si articulara.

in aceste cazuri trebuie initiat un tratament specific. in cazuri rare, la aparitia unor simptome, cum sunt oboseala, cefaleea, greata si varsaturile, se poate suspecta un efect insuficient al glucocorticosteroizilor sistemici. in aceste cazuri, este necesara uneori o crestere temporara a dozei de glucocorticosteroizi sistemici.

Pentru a reduce la minimum riscul aparitiei unei infectii candidozice orofaringiene (vezi pct. 4.8), pacientul trebuie instruit sa isi clateasca gura cu apa dupa inhalarea dozei de intretinere. Daca apare candidoza orofaringiana, pacientii trebuie sa isi clateasca gura cu apa si dupa inhalarea dozelor „la nevoie”.

Trebuie evitat tratamentul concomitent cu itraconazol si ritonavir sau alti inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.5). Daca acest lucru nu este posibil, intervalul de timp dintre administrarile medicamentelor care interactioneaza trebuie prelungit pe cat posibil. Terapia de intretinere si de ameliorare a simptomelor cu Airbufo Forspiro nu este recomandata la pacientii care utilizeaza inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4.

Este de asteptat ca tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP3A, inclusiv cu medicamente care contin cobicistat, sa mareasca riscul de reactii adverse sistemice. Administrarea concomitenta trebuie evitata, cu exceptia cazurilor in care beneficiul obtinut depaseste riscul crescut de reactii adverse sistemice induse de corticosteroizi.

Airbufo Forspiro trebuie administrat cu precautie la pacientii cu tireotoxicoza, feocromocitom, diabet zaharat, hipokaliemie netratata, cardiomiopatie hipertrofica obstructiva, stenoza aortica subvalvulara idiopatica, hipertensiune arteriala severa, anevrism sau alte afectiuni cardiovasculare severe, cum sunt boala cardiaca ischemica, tahiaritmiile sau insuficienta cardiaca severa.

Tratamentul pacientilor cu interval QTc prelungit trebuie facut cu precautie. Formoterolul in sine poate induce prelungirea intervalului QTc.

Necesitatea administrarii, precum si doza de corticosteroizi inhalatori trebuie reevaluate la pacientii cu tuberculoza pulmonara activa sau latenta, precum si la cei cu infectii fungice sau virale ale cailor respiratorii.

Hipokaliemia potential grava poate sa apara ca urmare a administrarii de doze mari de agonisti β2- adrenergici. Tratamentul concomitent cu agonisti β2-adrenergici si medicamente care pot induce hipokaliemie sau pot potenta un efect hipokaliemiant, de exemplu derivati xantinici, steroizi si diuretice, poate contribui la un posibil efect hipokaliemiant al agonistului β2-adrenergic.

Sunt recomandate precautii speciale in cazul astmului bronsic instabil, cu utilizarea in diverse grade a bronhodilatatoarelor de urgenta, precum si in cazul astmului bronsic sever acut, deoarece riscul asociat poate fi amplificat de catre hipoxie si alte conditii in care probabilitatea dezvoltarii reactiilor adverse hipokaliemice este crescuta. in aceste cazuri, se recomanda monitorizarea concentratiilor plasmatice ale potasiului.

Ca pentru toti agonistii β2-adrenergici, trebuie luate in considerare determinari suplimentare ale glicemiei la pacientii cu diabet zaharat.

Tulburari de vedere

Tulburarile de vedere pot aparea in cazul utilizarii sistemice si topice de corticosteroizi. Daca pacientul se prezinta cu simptome cum sunt vedere incetosata sau alte tulburari de vedere, trebuie luata in considerare trimiterea sa la un oftalmolog pentru evaluarea cauzelor posibile care pot include cataracta, glaucom sau boli rare, precum corioretinopatia centrala seroasa (CRSC), care au fost raportate dupa utilizarea sistemica si topica de corticosteroizi.

Airbufo Forspiro contine lactoza monohidrat (4,4 mg/inhalatie). in mod normal aceasta cantitate nu cauzeaza probleme la pacientii cu intoleranta la lactoza. Excipientul lactoza contine cantitati mici de proteine din lapte care pot cauza reactii alergice.

Copii si adolescenti

Este recomandat ca inaltimea copiilor carora li se administreaza tratament de lunga durata cu corticosteroizi pe cale inhalatorie sa fie monitorizata in mod regulat. in cazul intarzierii cresterii, terapia trebuie reevaluata in scopul reducerii dozei de corticosteroid inhalator, la cea mai mica doza la care este mentinut controlul eficient al astmului bronsic, daca este posibil. Beneficiile terapiei cu corticosteroizi, precum si riscurile posibile ale intarzierii cresterii trebuie evaluate atent. in plus, trebuie luata in considerare si recomandarea unui consult efectuat de un pediatru specializat in boli respiratorii.

Datele limitate din studii realizate pe termen lung sugereaza faptul ca majoritatea copiilor si adolescentilor tratati cu budesonida pe cale inhalatorie vor atinge in cele din urma inaltimea corespunzatoare varstei adulte. Cu toate acestea, a fost observata o reducere initiala de mica amploare, dar tranzitorie, a cresterii (de aproximativ 1 cm). Acest fenomen apare in mod obisnuit in decursul primului an de tratament.

Pneumonia la pacientii cu BPOC

S-a observat o crestere a incidentei pneumoniei, inclusiv a pneumoniei care necesita spitalizare, la pacientii cu BPOC care urmeaza tratament cu corticosteroizi administrati prin inhalare. Exista unele dovezi de crestere a riscului de pneumonie odata cu cresterea dozei de steroizi, dar aceasta ipoteza nu a fost demonstrata in mod clar in studiile efectuate.

Nu exista dovezi clinice concludente de diferente intra-categorie in ceea ce priveste anvergura riscului de pneumonie in randul produselor administrate prin inhalare care contin corticosteroizi.

Medicii trebuie sa isi pastreze vigilenta pentru depistarea posibilei aparitii a pneumoniei la pacientii cu BPOC, deoarece caracteristicile clinice ale acestor infectii si simptomele de exacerbare a BPOC se suprapun.

Factorii de risc pentru pneumonie la pacientii cu BPOC includ fumatul in prezent, varsta inaintata, indice de masa corporala (IMC) scazut si BPOC severa.
 
Interactiuni
Interactiuni farmacocinetice

Inhibitorii puternici ai enzimei CYP3A4 (de exemplu, ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol, claritromicina, telitromicina, nefazodon, cobicistat si inhibitori ai proteazei HIV) pot creste semnificativ concentratia plasmatica a budesonidei, iar utilizarea concomitenta trebuie evitata. Daca acest lucru nu este posibil, intervalul de timp dintre administrarea inhibitorului si budesonidei trebuie sa fie cat mai mare posibil (vezi pct. 4.4). Terapia de intretinere si de ameliorare a simptomelor cu Airbufo Forspiro nu este recomandata la pacientii care folosesc inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4.

Ketoconazolul, un inhibitor CYP3A4 puternic, administrat o data pe zi in doza de 200 mg a crescut concentratiile plasmatice ale budesonidei administrata oral concomitent (in doza unica de 3 mg) in medie de aproximativ sase ori. Cand ketocozanol s-a administrat la 12 ore dupa administrarea budesonidei, concentratia a crescut in medie doar de trei ori, demonstrand ca indepartarea timpilor de administrare poate reduce cresterea concentratiilor plasmatice. Datele limitate despre aceasta interactiune pentru doze mari de budesonida administrata inhalator arata ca o crestere importanta a concentratiilor plasmatice (in medie, de patru ori) poate aparea daca itraconazol 200 mg, administrat o data pe zi este administrat concomitent cu budesonida inhalatorie (in doza unica de 1000 micrograme).

Interactiuni farmacodinamice

Blocantele β-adrenergice pot reduce sau inhiba efectul formoterolului. Ca urmare, tratamentul cu o combinatie cu Airbufo Forspiro nu trebuie administrat in asociere cu blocantele beta-adrenergice (inclusiv cele din picaturile oftalmice), cu exceptia cazurilor riguros motivate.

Tratamentul concomitent cu chinidina, disopiramida, procainamida, fenotiazine, antihistaminice (terfenadina) si antidepresive triciclice poate duce la prelungirea intervalului QTc si la cresterea riscului de aparitie a aritmiilor ventriculare.

in plus, L-Dopa, L-tiroxina, oxitocina si alcoolul etilic pot afecta tolerabilitatea cardiaca fata de β2- simpatomimetice.

Tratamentul concomitent cu inhibitori ai monoaminooxidazei, inclusiv cu medicamente cu proprietati similare, cum sunt furazolidona si procarbazina, poate precipita reactiile hipertensive.

Exista un risc crescut de aparitie a aritmiilor la pacientii aflati concomitent sub anestezie cu hidrocarburi halogenate.

Utilizarea concomitenta a altor medicamente β-adrenergice sau anticolinergice poate avea un efect bronhodilatator aditiv.

Hipokaliemia poate creste predispozitia la aritmii la pacientii tratati cu glicozide digitalice.

Hipokaliemia poate rezulta din tratamentul cu agonisti β2-adrenergici si poate fi potentata prin tratamentul concomitent cu derivati xantinici, corticosteroizi si diuretice (vezi pct. 4.4)

Nu au fost observate interactiuni ale budesonidei si formoterolului cu alte medicamente utilizate in tratamentul astmului.

Copii si adolescenti

Au fost efectuate studii privind interactiunile numai la adulti.
 
Sarcina
Sarcina

Nu sunt disponibile date clinice privind expunerea in timpul sarcinii la administrarea tratamentului cu budesonida / formoterol sau la terapia concomitenta cu formoterol si budesonida. Datele dintr-un studiu de dezvoltare embrio-fetala la soarece nu au aratat niciun efect suplimentar al utilizarii combinatiei.

Nu exista date adecvate privind utilizarea formoterolului la femeile gravide. in studii privind efectele asupra functiei de reproducere la animale, formoterolul a provocat reactii adverse, la valori foarte mari ale expunerii sistemice (vezi pct. 5.3).

Date cu privire la aproximativ 2000 de sarcini expuse nu au indicat niciun risc teratogen crescut asociat utilizarii budesonidei pe cale inhalatorie. in studiile la animale, glucocorticosteroizii s-au dovedit a induce malformatii congenitale (vezi pct. 5.3). Acest fapt nu pare a avea relevanta in cazul dozelor recomandate la om.

De asemenea, studiile la animale au identificat o implicare a excesului prenatal de glucocorticoizi in cresterea riscurilor de intarziere a cresterii intrauterine, de boli cardiovasculare la varsta adulta si de modificari permanente ale densitatii receptorilor pentru glucocorticoizi, ale turnover-ului neurotransmitatorilor si ale comportamentului, la expuneri inferioare intervalului de doze teratogene.

in timpul sarcinii, Airbufo Forspiro trebuie utilizat numai in cazul in care beneficiile terapeutice depasesc riscurile potentiale fetale. Trebuie utilizata doza minima eficace de budesonida necesara mentinerii unui control adecvat al astmului bronsic.

Alaptarea

Budesonida este excretata in laptele uman. Cu toate acestea, la doze terapeutice, nu se anticipeaza niciun efect asupra copiilor alaptati la san. Nu se stie daca formoterolul trece in laptele matern la om. La sobolan, au fost detectate cantitati mici de formoterol in laptele matern.

Administrarea de Airbufo Forspiro femeilor care alapteaza trebuie luata in considerare numai daca beneficiul potential matern este mai mare decat oricare dintre riscurile posibile pentru sugar.

Fertilitatea

Nu sunt disponibile date privind efectul potential al budesonidei asupra fertilitatii. Studiile privind toxicitatea asupra functiei de reproducere, efectuate cu formoterol la animale, au indicat o oarecare diminuare a fertilitatii la masculii de sobolan, la o valoare crescuta a expunerii sistemice (vezi pct. 5.3).
 
Condus auto
Airbufo Forspiro nu are influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
 
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta

Deoarece Airbufo Forspiro contine atat budesonida, cat si formoterol, poate sa apara acelasi tip de reactii adverse ca si cel raportat in cazul acestor medicamente administrate in monoterapie. Nu a fost observata o incidenta crescuta a reactiilor adverse consecutiv administrarii concomitente a celor doi compusi. Cele mai frecvente reactii adverse sunt reprezentate de efectele secundare farmacologice previzibile ale terapiei β2-agoniste, cum sunt tremorul si palpitatiile. Acestea tind sa fie usoare si dispar in mod obisnuit in decurs de cateva zile de tratament.

Reactiile adverse, care au fost asociate cu budesonida sau formoterolul, sunt prezentate mai jos, clasificate pe aparate, sisteme si organe si in functie de frecventa. Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (≥ 1/1000, mai putin de 1/100), rare (≥ 1/10000, mai putin de 1/1000), foarte rare (mai putin de 1/10000) si cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Frecventele au fost stabilite pe baza datelor din studii clinice. Incidenta in loturile placebo nu a fost luata in considerare.

Infectiile candidozice orofaringiene sunt datorate depunerii substantei active la acest nivel. Sfatuirea pacientului sa-si clateasca gura cu apa dupa fiecare doza va minimiza riscul. Infectiile candidozice orofaringiene raspund, de obicei, la tratamentul topic antifungic fara a necesita intreruperea corticosteroidului administrat pe cale inhalatorie. Daca apare candidoza orofaringiana, pacientii trebuie

sa isi clateasca gura cu apa si dupa inhalarea dozelor „la nevoie”.

Similar celorlalte terapii administrate inhalator, poate aparea, in cazuri foarte rare, care afecteaza mai putin de 1 din 10000 pacienti bronhospasmul paradoxal, cu intensificarea imediata a wheezing-ului si scurtarii respiratiei dupa administrarea dozei. Bronhospasmul paradoxal raspunde la bronhodilatatoare cu actiune rapida administrate inhalator si trebuie tratat imediat. Administrarea Airbufo Forspiro trebuie intrerupta imediat, tratamentul trebuie reevaluat si, daca este necesar, se instituie o terapie alternativa (vezi pct. 4.4).

Reactiile adverse sistemice ale corticosteroizilor administrati pe cale inhalatorie pot aparea, in special, la doze mari prescrise pe perioade lungi de timp. Probabilitatea aparitiei acestor reactii este mult mai mica in cazul terapiei inhalatorii decat in cazul corticosteroizilor administrati oral. Posibilele reactii sistemice includ sindromul Cushing, caracteristici cushingoide, supresia suprarenala, intarzierea cresterii la copii si adolescenti, scaderea densitatii minerale osoase, cataracta si glaucomul. Mai pot aparea sensibilitatea crescuta la infectii si afectarea capacitatii de adaptare la stres. Aceste reactii sunt probabil dependente de doza, timpul de expunere, expunerea concomitenta sau anterioara la corticosteroizi si sensibilitatea individuala.

Tratamentul cu β2-agonisti poate avea ca rezultat cresterea valorilor plasmatice ale insulinei, acizilor grasi liberi, glicerolului si corpilor cetonici.

Copii si adolescenti

Este recomandat ca inaltimea copiilor carora li se administreaza tratament de lunga durata cu corticosteroizi pe cale inhalatorie sa fie monitorizata in mod regulat (vezi pct 4.4).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
 
Supradozaj
Supradozajul formoterolului conduce foarte probabil la dezvoltarea unor reactii adverse tipice agonistilor β2-adrenergici: tremor, cefalee, palpitatii. Simptomele raportate in cazuri izolate sunt tahicardia, hiperglicemia, hipokaliemia, prelungirea intervalului QTc, aritmia, greata si varsaturile. Poate fi indicat tratament simptomatic si de sustinere a functiilor vitale. Doza de 90 micrograme administrata in decurs de trei ore pacientilor cu obstructie bronsica acuta nu a ridicat probleme legate de siguranta terapeutica.

Supradozajul acut al budesonidei, chiar si in doze excesive, nu pare a reprezenta o problema clinica. in cazul utilizarii cronice in doze excesive, pot sa apara reactii adverse sistemice ale glucocorticosteroizilor, cum sunt hipercorticismul si supresia glandelor suprarenale.

Daca terapia cu Airbufo Forspiro trebuie intrerupta din cauza supradozajului formoterolului, trebuie luata in considerare asigurarea unei terapii adecvate cu corticosteroizi pe cale inhalatorie.
Proprietati farmacologice
 
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: adrenergice si alte medicamente pentru tratamentul bolilor respiratorii obstructive, codul ATC: R03AK07

Mecanism de actiune si efecte farmacodinamice

Acest medicament contine formoterol si budesonida, componente cu mecanisme diferite de actiune si care prezinta efecte aditive in ceea ce priveste reducerea exacerbarilor astmatice. Proprietatile specifice ale budesonidei si formoterolului permit ca aceasta asociere sa fie utilizata si ca tratament de intretinere si ca tratament de ameliorare a simptomatologiei in astmul bronsic.

Budesonida

Budesonida este un glucocorticosteroid care administrata pe cale inhalatorie are o actiune antiinflamatorie la nivelul cailor respiratorii dependenta de doza, avand drept rezultat reducerea simptomatologiei si exacerbarilor astmatice. Budesonida administrata pe cale inhalatorie provoaca mai putine reactii adverse severe decat corticosteroizii administrati pe cale sistemica. Mecanismul exact raspunzator pentru acest efect antiinflamator al glucocorticosteroizilor nu este cunoscut.

Formoterol

Formoterolul este un agonist β2-adrenergic selectiv care administrat pe cale inhalatorie determina relaxarea rapida si de lunga durata a musculaturii netede bronsice la pacientii cu obstructie reversibila a cailor respiratorii. Efectul bronhodilatator dependent de doza, se dezvolta rapid, la aproximativ 1-

3 minute de la inhalare. Durata efectului este de cel putin 12 ore dupa administrarea unei singure doze. Eficacitate si siguranta clinica

Astm bronsicTerapia de intretinere cu budesonida/formoterol pentru astm bronsic

in studiile clinice la adulti, asocierea formoterolului cu budesonida a ameliorat simptomele astmatice si functia pulmonara si a redus exacerbarile.

in doua studii realizate pe o perioada de 12 saptamani fiecare, efectul budesonida/formoterol asupra functiei pulmonare a fost egal cu cel al asocierii libere de budesonida si formoterol si l-a depasit pe cel al budesonidei administrata in monoterapie. in toate bratele de tratament s-a utilizat un agonist β2- adrenergic cu durata scurta de actiune, la nevoie. Nu a fost observat niciun semn de reducere in timp a efectului antiastmatic.

in doua studii clinice la copii cu durata de 12 saptamani, 265 de copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 11 ani au primit tratament de intretinere cu budesonida/formoterol (2 inhalatii de 80 micrograme/4,5 micrograme/inhalatie, de doua ori pe zi) si un agonist β2-adrenergic cu durata scurta de actiune, la nevoie. in ambele studii, functia pulmonara s-a imbunatatit si tratamentul a fost bine tolerat in comparatie cu doza corespunzatoare de budesonida, administrata in monoterapie.

Terapia de intretinere si de ameliorare a simptomelor astmului bronsic cu budesonida/formoterol

Un total de 12076 de pacientii astmatici au fost inclusi in 5 studii de tip dublu-orb privind eficacitatea si siguranta (4447 au fost randomizati pentru terapia de intretinere si de urgenta cu budesonida/formoterol) pe o perioada de 6 sau 12 luni. O conditie de baza era ca pacientii sa fie simptomatici in ciuda administrarii glucocorticosteroizilor inhalatori.

Terapia de intretinere si de ameliorare a simptomelor cu budesonida/formoterol a determinat reduceri ale exacerbarilor astmatice severe, semnificative statistic si importante din punct de vedere clinic, in toate cele 5 studii. Aceasta a inclus o comparatie intre administrarea budesonida/formoterol ca terapie de intretinere in doze mari asociat cu terbutalina ca medicatie de urgenta (studiul 735) si administrarea budesonida/formoterol tot ca terapie de intretinere in doze mari, asociat, fie cu formoterol, fie cu terbutalina, ca medicatie de urgenta (studiul 734) (vezi tabelul de mai jos). in studiul 735, functia pulmonara, controlul simptomelor si utilizarea medicatiei de urgenta au fost similare la toate grupele terapeutice. in Studiul 734, simptomele si utilizarea medicatiei de urgenta au fost reduse si functia pulmonara s-a imbunatatit, comparativ cu ambele tratamente. in cele 5 studii combinate, pacientii tratati cu budesonida/formoterol ca terapie de intretinere si de ameliorare, nu au utilizat inhalatii de

urgenta, in medie, in 57% din durata tratamentului. Nu s-a observat dezvoltarea unei tolerante la medicament in timp.

Rezumatul exacerbarilor astmatice severe in studiile clinice

 
 
 
a Spitalizare/tratament la camera de garda sau tratament cu corticosteroizi administrati oral b Scaderea ratei exacerbarilor este semnificativa statistic (valoare P mai putin de 0,01) pentru ambele comparatii.

Eficacitatea si siguranta comparabila la adolescenti si adulti au fost demonstrate in 6 studii dublu-orb, cuprinzand cele 5 studii mentionate mai sus si un studiu suplimentar care utilizeaza o doza mai mare de intretinere de 160 / 4,5 micrograme, doua inhalari de doua ori pe zi. Aceste evaluari s-au bazat pe un numar total de 14385 pacienti cu astm bronsic, dintre care 1847 au fost adolescenti. Numarul pacientilor adolescenti care au luat mai mult de 8 inhalari in cel putin o zi ca parte a terapiei de intretinere si de ameliorare a budesonidului/formoterolului a fost limitat si o astfel de utilizare a fost redusa.

in alte 2 studii in care pacientii necesitau interventie medicala datorita simptomelor astmatice acute, budesonida/formoterolul a eliminat bronhoconstrictia rapid si eficace, similar cu salbutamolul si formoterolul.

Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)

in doua studii realizate pe o perioada de 12 luni fiecare, a fost evaluat efectul budesonida/formoterol asupra functiei pulmonare si asupra ratei exacerbarilor (definita ca numarul de cure de corticosteroizi orali si/sau cure de antibiotice si/sau spitalizari) la pacientii cu BPOC severa. Valoarea mediana a VEF1 inainte de utilizarea bronhodilatatorului, in momentul includerii in studii a fost mai putin de 50% din valoarea normala prezisa. Valoarea mediana a VEF1 dupa utilizarea bronhodilatatorului, in momentul includerii in studii a fost 42% din valoarea normala prezisa.

Numarul mediu de exacerbari pe an (conform definitiei de mai sus) s-a redus semnificativ prin utilizarea budesonida/formoterol comparativ cu formoterol in monoterapie sau cu placebo (rata medie 1,4 comparativ cu 1,8-1,9 in grupul tratat cu placebo/formoterol). Numarul mediu de zile de tratament oral de corticosteroizi/pacient pe parcursul celor 12 luni a fost putin mai mic in cazul grupului tratat cu budesonida/formoterol (7-8 zile/pacient/an, in comparatie cu 11-12 si 9-12 zile in cazul grupurilor tratate cu placebo, respectiv formoterol). Din punct de vedere al modificarii parametrilor functiei pulmonare, cum este VEF1, budesonida/formoterolul nu s-a dovedit superior monoterapiei cu formoterol.
 
 
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Combinatia cu doza fixa budesonida/formoterol si componentele separate corespunzatoare s-au demonstrat a fi bioechivalente in ceea ce priveste expunerea sistemica la budesonida, respectiv formoterol. in pofida acestui fapt, a fost observata o crestere mica a supresiei corticosuprarenaliene dupa administrarea combinatiei cu doza fixa, in comparatie cu componentele neasociate. Diferenta nu este considerata a avea vreun impact asupra sigurantei terapeutice.

Nu au existat dovezi ale unor interactiuni farmacocinetice intre budesonida si formoterol.

Parametrii farmacocinetici ai substantelor respective au fost comparabili in urma administrarii budesonidei si formoterolului ca medicamente neasociate sau sub forma combinatiei cu doza fixa.

Pentru budesonida, ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) a avut valori usor mai mari, viteza absorbtiei a fost mai rapida, iar concentratia plasmatica maxima mai mare in cazul administrarii asocierii fixe. Pentru formoterol, concentratia plasmatica maxima a fost similara celei din cauza administrarii asocierii fixe. Budesonida administrata pe cale inhalatorie este absorbita rapid si concentratia plasmatica maxima este atinsa in decurs de 30 minute de la inhalare.

in studii, depunerile pulmonare medii ale budesonidei dupa inhalare prin inhalator au variat intre 32% si 44% din doza eliberata. Biodisponibilitatea sistemica reprezinta aproximativ 49% din doza eliberata. La copiii cu varsta cuprinsa intre 6 si 16 ani, depunerea pulmonara este cuprinsa in acelasi interval ca la adulti, la aceleasi doze. Concentratiile plasmatice nu au fost determinate.

Formoterolul inhalat este absorbit rapid si concentratia plasmatica maxima este atinsa in decurs de 10 minute de la inhalare. in studii, depunerea pulmonara medie a formoterolului dupa inhalarea prin inhalator a variat intre 28% si 49% din doza eliberata. Biodisponibilitatea sistemica reprezinta aproximativ 61% din doza eliberata.

Distributie si metabolizare

Legarea de proteinele plasmatice se face in proportie de aproximativ 50% pentru formoterol si 90% pentru budesonida. Volumul de distributie este de aproximativ 4 l/kg in cazul formoterolului si 3 l/kg in cazul budesonidei. Formoterolul este inactivat prin intermediul unor reactii de conjugare (are loc formarea metabolitilor activi O-demetilati si deformilati, insa acestia sunt observati in principal sub forma conjugatilor inactivi). Budesonida sufera un amplu proces (in proportie de aproximativ 90%) de metabolizare in cursul primului pasaj hepatic in metaboliti cu activitate glucocorticoida mica.

Activitatea glucocorticoida a metabolitilor principali, 6-beta-hidroxi-budesonida si 16-alfa-hidroxi- prednisolonul, reprezinta mai putin de 1% din cea a budesonidei. Nu exista dovezi ale unor interactiuni metabolice sau ale unor reactii de deplasare de pe proteinele plasmatice intre formoterol si budesonida.

Eliminare

Cea mai mare parte din doza de formoterol este transformata prin metabolizare hepatica, apoi este eliminata pe cale renala. Dupa inhalare, 8-13% din doza eliberata de formoterol este excretata prin urina sub forma nemetabolizata. Formoterolul prezinta un clearance sistemic mare (aproximativ 1,4 l/min) si timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este in medie de 17 ore.

Budesonida este eliminata prin metabolizare, catalizata in principal de catre enzima CYP3A4. Metabolitii budesonidei sunt eliminati prin urina ca atare sau sub forma conjugata. in urina au fost detectate cantitati neglijabile de budesonida nemodificata. Budesonida prezinta o valoare mare a clearance-ului sistemic (aproximativ 1,2 l/minut) si timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare dupa administrare intravenoasa este in medie de 4 ore.

Farmacocinetica budesonidei sau a formoterolului la pacientii cu insuficienta renala este necunoscuta. Expunerea la budesonida si formoterol poate fi crescuta la pacientii cuafectiuni hepatice.

Liniaritate/Non-liniaritate

Expunerea sistemica la budesonida si formoterol este corelata in mod liniar cu doza administrata.

Date preclinice de sigurantaToxicitatea observata in cadrul studiilor la animale cu budesonida si formoterol, administrate separat sau in combinatie, a constat in efecte asociate actiunii farmacologice exagerate.

in studiile privind efectele asupra functiei de reproducere la animale, corticosteroizii, cum este budesonida, au dovedit ca induc malformatii congenitale (palatoschizis, malformatii scheletice). Cu toate acestea, aceste rezultate din studii experimentale la animale nu par a avea relevanta la om in cazul administrarii in dozele recomandate.