Indicatii
Inductia si mentinerea anesteziei generale
Dozaj
Pentru administrarea isofluranului trebuie utilizate vaporizatoare calibrate special pentru isofluran, pentru a se putea doza cu exactitate concentratia de anestezic eliberat.
Valorile concentratiei alveolare minime (CAM) pentru isofluran variaza in functie de varsta. In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile medii ale CAM pentru diferite grupe de varsta:
Varsta | Valori medii ale CAM in oxigen 100% | 70% N2O |
0 - 1 luna | 1,60 % | |
1 - 6 luni | 1,87 % | |
6 - 12 luni | 1,80 % | |
1 - 5 ani | 1,60 % | |
26 ± 4 ani | 1,28 % | 0,56% |
44 ± 7 ani | 1,15 % | 0,50% |
64 ± 5 ani | 1,05% | 0,37% |
Premedicatia
Medicamentele utilizate pentru premedicatie trebuie alese pentru fiecare pacient in parte, avandu-se in vedere efectul de deprimare respiratorie al isofluranului. Utilizarea medicamentelor anticolinergice este optionala, insa poate fi necesara in cazul inducerii anesteziei pe cale inhalatorie la copii si adolescenti.
Inductia
In general, se administreaza un barbituric cu durata scurta de actiune sau alt medicament pentru inductie pe cale intravenoasa, urmat de administrarea pe cale inhalatorie a amestecului continand isofluran. Ca alternativa se poate utiliza isofluran in amestec cu oxigen sau oxigen/oxid de azot.
Se recomanda ca inductia cu isofluran sa fie initiata la o concentratie de 0,5%. Concentratiile de 1,5% pana la 3% produc, de obicei, anestezia necesara pentru interventia chirurgicala in 7 pana la 10 minute.
Mentinerea anesteziei
Anestezia necesara pentru interventia chirurgicala poate fi mentinuta cu 1,0 - 2,5% isofluran in amestecuri de oxigen/oxid de azot. Poate fi necesara administrarea suplimentara a 0,5 - 1,0% isofluran, atunci cand este administrat numai cu oxigen.
In cazul operatiei cezariene, administrarea a 0,50 - 0,75% isofluran in amestec de oxigen/oxid de azot poate fi utilizata pentru mentinerea anesteziei in aceasta procedura chirurgicala.
Daca nu apar complicatii, in cursul mentinerii anesteziei presiunea arteriala are tendinta de a fi in relatie inversa cu concentratiile alveolare de isofluran. Scaderea accentuata a presiunii arteriale poate fi datorata profunzimii anesteziei si, in acest caz, trebuie corectata prin reducerea concentratiei de isofluran inspirat.
Varstnici
Similar altor medicamente, pentru mentinerea anesteziei la pacientii varstnici, sunt necesare, in mod obisnuit, concentratii mai mici de isofluran. Vezi valorile CAM in functie de varsta, mentionate in tabel.
Contraindicatii
Hipersensibilitate cunoscuta la isofluran sau la alte anestezice halogenate
Predispozitie genetica cunoscuta sau suspectata pentru hipertermie maligna
Atentionari
Isofluran trebuie administrat de catre un medic cunoscator al farmacologiei medicamentului, specializat si cu experienta in abordarea pacientilor anesteziati. Respiratia spontana trebuie atent monitorizata si asistata, daca este necesar.
Isofluran creste marcat fluxul sanguin cerebral in timpul anesteziei profunde. Poate sa apara o crestere tranzitorie a presiunii lichidului cefalorahidian care este total reversibila prin hiperventilatie. Este posibil sa apara mai putine efecte cerebrale postoperatorii folosind anestezia cu isofluran decat alte anestezii comparabile.
Similar oricarui anestezic halogenat, isofluranul trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu hipertensiune intracraniana. La acestia poate fi necesara hiperventilatia.
Deoarece gradul anesteziei cu isofluran poate fi modificat rapid si usor, trebuie utilizate numai vaporizoare care sunt calibrate sa elibereze cu exactitate concentratiile si debitul necesare sau trebuie utilizate tehnici in timpul carora se pot monitoriza concentratiile inspirate sau expirate. Gradul hipotensiunii arteriale si al deprimarii respiratorii poate furniza unele informatii despre profunzimea anesteziei.
In timpul chiuretajului uterin, s-a observat o crestere a pierderii de sange comparativ cu cea observata in cazul utilizarii halotanului.
S-au raportat cazuri izolate de crestere a concentratiei carboxihemoglobinei in cazul utilizarii anestezicelor inhalatorii halogenate cu radical CF2H (de exemplu desfluran, enfluran si isofluran). Nu se produc concentratii semnificative de monoxid de carbon in prezenta unui absorbant hidratat normal. Trebuie respectate instructiunile producatorului pentru absorbantii CO2.
Datele clinice demonstreaza faptul ca isofluranul poate determina leziuni hepatice manifestate prin cresteri ale concentratiilor plasmatice ale enzimelor hepatice pana la necroza hepatica cu evolutie
fatala, in cazuri foarte rare. S-a raportat ca expunerea anterioara la anestezice cu administrare inhalatorie de tipul derivati halogenati ai hidrocarburilor, in special daca aceasta s-a produs intr-un intervat mai mic de 3 luni, poate creste riscul de producere a leziunilor hepatice.
Indiferent de anestezicul utilizat, pentru a evita ischemia miocardica la pacientii cu afectiuni coronariene, este importanta mentinerea unei hemodinamici normale.
Actiunea relaxantelor antidepolarizante este potentata marcat de isofluran. Isofluranul poate determina hipertermie maligna. Daca aceasta apare, tratamentul consta in intreruperea administrarii isofluranului, administrarea intravenoasa de dantrolen, precum si instituirea tratamentului simptomatic si de sustinere a functiilor vitale.
Similar altor anestezice generale, isofluranul poate determina scaderea usoara a functiei intelectuale timp de 2 pana la 3 zile dupa anestezie si poate produce modificari minore ale dispozitiei care pot persista pana la 6 zile dupa anestezie.
Interactiuni
Isofluranul potenteaza marcat actiunea tuturor miorelaxantelor utilizate uzual, efectul fiind mai accentuat in cazul curarizantelor antidepolarizante. Ca urmare, in cazul administrarii concomitente, trebuie ajustata doza de miorelaxant.
Neostigmina antagonizeaza efectele curarizantelor antidepolarizante, insa nu influenteaza proprietatile miorelaxante ale isofluranului.Toate miorelaxantele utilizate uzual sunt combatibile cu isofluran.
Teste de laborator
S-a observat cresterea tranzitorie a retentiei de bromsulfonftaleina (BSP), a glicemiei si a concentratiei plasmatice a creatininei, cu scaderea ureei sangvine, colesterolemiei si a concentratiei plasmatice a fosfatazei alcaline.
Sarcina
Sarcina
Au fost efectuate studii la animale privind efectele expunerii repetate la concentratii anestezice de isofluran, asupra capacitatii de reproducere. Studiile efectuate la sobolani nu au evidentiat efecte asupra potentialului fertil, sarcinii sau nasterii si nici asupra supravietuirii puilor. Nu exista dovezi privind potentialul teratogen. Studii asemanatoare efectuate la iepuri au evidentiat rezultate negative similare. Relevanta acestor studii la om nu este cunoscuta.
Deoarece nu exista date suficiente privind utilizarea isofluranului la gravide, siguranta administrarii medicamentului in timpul sarcinii nu a fost stabilita. In timpul avortului provocat, pierderile de sange au fost comparabile in cazul utilizarii isofluran si a altor anestezice inhalatorii.
Utilizarea in operatia cezariana
S-a demonstrat ca isofluranul in concentratie de pana la 0,75% este eficace si sigur in mentinerea anesteziei in cazul operatiei cezariene. Nu s-a raportat nicio reactie adversa la mama sau la nou-nascut ca urmare a administrarii isofluranului.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca isofluranul se excreta in laptele uman.
Condus auto
Nu este cazul.
Reactii adverse
Reactiile adverse consecutive administrarii isofluranului sunt, in general, dependente de doza, apar ca urmare a prelungirii efectelor farmaco-fiziologice si includ deprimare respiratorie, hipotensiune
arteriala si aritmii.
In perioada postoperatorie s-au observat frisoane, greata, varsaturi si ileus.
Similar altor anestezice generale, s-au observat cresteri tranzitorii ale numarului leucocitelor, chiar si in absenta stresului chirurgical.
Isofluranul potenteaza efectul miorelaxant al tuturor curarizantelor, mai ales al curarizantelor antidepolarizante si CAM (concentratia alveolara minima) este redusa prin administrarea concomitenta la adult, a N2O.
In cazuri foarte rare, s-a raportat ca isofluranul poate determina leziuni hepatice cu cresterea moderata a enzimelor hepatice pana la necroza hepatica letala.
Hipertermia maligna
La persoanele susceptibile, anestezia cu isofluran poate declansa o stare de hipermetabolism la nivelul muschilor scheletici, care determina cresterea cererii de oxigen si sindromul clinic cunoscut sub numele de hipertermie maligna. Sidromul include elemente nespecifice cum sunt ridigiditate musculara, tahicardie, tahipnee, cianoza, aritmie si tensiune arteriala oscilanta (trebuie notat, de asemenea, ca multe dintre aceste semne nespecifice pot apare in anestezia usoara, hipoxia acuta, etc.). Cresterea metabolismului total se poate manifesta prin cresterea temperaturii (poate creste rapid la inceput sau mai tarziu in unele cazuri, insa, de obicei, nu este primul semn de crestere a metabolismului) si prin cresterea utilizarii sistemului de absorbtie a CO2 (recipient fierbinte). Pot scade PaO2 si pH-ul si pot apare hiperpotasemie si deficit bazic. Tratamentul consta in intreruperea administrarii medicamentului care a declansat simptomatologia (in acest caz, isofluran), administrarea intravenoasa de dantrolen sodic si instituirea terapiei de sustinere. Terapia de sustinere consta in eforturi sustinute de restabilire a temperaturii normale, sustinerea functiilor respiratorie si circulatorie si echilibrare acido-bazica si volemica (consultati informatiile privind prescrierea dantrolen sodic intravenos). Tardiv poate sa apara insuficienta renala si trebuie sustinuta, daca este posibil, diureza.
Utilizarea anestezicelor inhalatorii a fost asociata in cazuri foarte rare cu cresteri ale potasemiei care au determinat aritmii cardiace si deces la copii, postoperator. Aceste constatari au fost facute in cazul pacientilor cu afectiuni neuromusculare, indeosebi distrofia musculara Duchenne, atat forma latenta cat si cea evidenta clinic. In majoritatea acestor cazuri a fost utilizat suxametoniu. Acesti pacienti au prezentat semne de afectare musculara insotita de crestere a concentratiilor plasmatice de creatinkinaza si mioglobinurie. Acesti pacienti NU au prezentat cresterea consumului de oxigen sau producerii de dioxid de carbon sau semnele clasice ale hipertermiei maligne, cum sunt rigiditate musculara, crestere rapida a temperaturii. Se recomanda tratamentul prompt al hiperpotasemiei si aritmiilor cardiace. Este indicata, de asemenea, evaluarea ulterioara a afectiunii neuromusculare latente.
Au fost raportate cazuri rare de reactii de hipersensibilitate (inclusiv dermatita de contact, eruptii cutanate tranzitorii, dispnee, wheezing, disconfort toracic, edem facial sau reactii anafilactice), mai ales in cazul expunerii profesionale, timp indelungat la anestezicele inhalatorii, inclusiv la isofluran. Prezenta acestor reactii a fost confirmata de teste clinice (de exemplu, proba de provocare cu metacolina). Etiologia reactiilor anafilactice produse pe durata expunerii la anestezice inhalatorii este necunoscuta, deoarece se utilizeaza concomitent mai multe medicamente, multe dintre acestea fiind cunoscute ca pot determina astfel de reactii.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale:
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Supradozaj
Similar altor anestezice halogenate, s-au observat hipotensiune arteriala si deprimare respiratorie.
In cazul supradozajului, trebuie luate urmatoarele masuri: intreruperea administrarii medicamentului, monitorizarea atenta a tensiunii arteriale si respiratiei, asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii si ventilatie asistata, controlata, cu oxigen pur, masuri de sustinere pentru corectarea hipotensiunii arteriale.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: anestezice generale, derivati halogenati ai hidrocarburilor, codul ATC: N01AB06
Inductia si, in special, revenirea din anestezie sunt rapide. Desi o usoara iritatie poate limita viteza de aparitie a inductiei, secretiile salivara si traheobronsica nu sunt stimulate excesiv. Reflexele faringiene si laringiene sunt diminuate rapid. Profunzimea anesteziei se modifica rapid in cazul utilizarii isofluranului. Ritmul cardiac nu se modifica. Deprimarea respiratiei spontane progreseaza pe masura ce profunzimea anesteziei se accentueaza si, ca urmare, trebuie monitorizata cu atentie.
Pe parcursul inductiei se produce o scadere a tensiunii arteriale, care revine spre normal odata cu stimularea chirurgicala.
Presiunea arteriala are tendinta de scadere in timpul mentinerii anesteziei, in relatie directa cu profunzimea anesteziei, datorita vasodilatatiei periferice, insa ritmul cardiac ramane stabil. In cazul respiratiei controlate si a unei valori normale a PaCO2, debitul cardiac are tendinta de a se mentine, indiferent daca profunzimea anesteziei se accentueaza, in principal prin cresterea frecventei cardiace care compenseaza reducerea volumului sistolic. In cazul respiratiei spontane, hipercapnia rezultata poate produce cresterea frecventei cardiace si a debitului cardiac peste valorile din starea de veghe.
Fluxul sanguin cerebral ramane nemodificat pe parcursul fazelor initiale anesteziei cu isofluran, dar are tendinta sa creasca odata cu profunzimea anesteziei. Cresterea presiunii lichidului cefalorahidian poate fi prevenita sau readusa la normal prin hiperventilarea pacientului inaintea sau pe parcursul anesteziei.
In cazul utilizarii isofluranului, modificarile electroencefalografice si convulsiile sunt foarte rare. In general, isofluranul produce un traseu EEG similar cu cel observat in cazul altor anestezice volatile.
Isofluran pare sa sensibilizeze miocardul la adrenalina intr-o masura mai mica decat enfluranul. Date limitate sugereaza ca administrarea subcutanata de solutie de adrenalina 1:200000 in doze de pana la 50 ml la pacienti anesteziati cu isofluran, nu determina aritmii ventriculare.
Relaxarea musculara obtinuta la nivele anestezice obisnuite poate fi adecvata pentru unele interventii chirurgicale pe abdomen, insa, in cazul in care este necesara obtinerea unei relaxari mai mari, pot fi utilizate doze mici de miorelaxante administrate intravenos.
Isofluranul poate fi utilizat pentru inductia si mentinerea anesteziei generale. Nu sunt disponibile date adecvate pentru a stabili alte indicatii in obstetrica, decat operatia cezariana.
Proprietati farmacocinetice
Din punct de vedere chimic, isofluranul este eter 1-cloro-2, 2, 2-trifluoroetil difluorometil si greutatea moleculara este 184,5.
Constante fizice
Punct de fierbere la 760 mmHg ~ 48°C
Coeficienti de partitie la 37°C:
Apa/gaz 0,61
Sange/gaz 1,43
Ulei/gaz 90,80
Isofluranul este metabolizat in mica masura. In perioada postoperatorie, doar 0,17% din isofluranul administrat se regaseste ca metaboliti urinari. Concentratiile plasmatice maxime ale fluorului anorganic sunt, in medie, mai mici de 5 micromoli/l si apar la aproximativ 4 ore dupa anestezie, revenind la valorile normale in decurs de 24 de ore. Nu s-au raportat semne de afectare renala dupa administrarea de isofluran.
S-a constatat ca metabolitii cunoscuti ai isofluranului sunt fie netoxici, fie au o concentratie prea mica pentru a determina tulburari.
Date preclinice de siguranta
Nu sunt disponibile.