Anevrismul aortic: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

Aorta porneste din ventriculul stang, principala camera de pompare a inimii, si este cea mai mare artera a corpului uman. Pe scurt, ce face artera aorta este sa transporte sangele bogat in oxigen catre restul corpului. Asta inseamna ca atunci cand apare o problema la nivelul sau, sunt puse in pericol inima si alimentarea cu sange a intregului organism. Una dintre cele mai comune boli ale aortei este anevrismul aortic.[4][2] Continua sa citesti pentru a afla tot ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune, de la cauze si simptome pana la metode de diagnostic si optiuni de tratament.

Ce este anevrismul aortic?

Prin anevrism aortic se intelege dilatarea unui segment al aortei. In mod normal, peretii acesteia sunt suficient de grosi pentru a rezista tensiunii arteriale. Uneori, din diverse motive, despre care vom vorbi mai jos, portiuni din acesti pereti slabesc si pot incepe sa se dilate. Majoritatea anevrismelor aortice se pot dezvolta si creste fara a provoca vreun simptom.[3]

Tipuri de anevrisme aortice

In functie de localizarea lor, se poate vorbi despre doua tipuri principale de anevrisme aortice: 

• Anevrismul aortic abdominal - dilatarea aortei se produce in partea inferioara (abdominala) a acesteia; este cel mai comun tip de anevrism aortic; 
• Anevrismul aortic toracic - portiunea afectata este localizata in partea superioara a aortei, deasupra diafragmei; acest tip de anevrism este mai putin comun.[3]

Cauzele anevrismelor aortice

Exista mai multi factori ce pot juca un rol in dezvoltarea unui anevrism aortic, inclusiv: 

• Varsta - cazurile de anevrism aortic abdominal sunt diagnosticate mai des in randul persoanelor cu varsta peste 65 de ani; 
• Sexul - barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa dezvolte anevrisme de aorta; pe de alta parte, sansele producerii unei rupturi de anevrism la o dimensiune mai mica sunt mai mari in cazul femeilor; 
• Istoricul familial - sansele de a dezvolta un anevrism aortic abdominal sunt mai mari daca o ruda de gradul I (parinte, frate, sora sau copil) sufera de aceasta afectiune; de asemenea, mai multe afectiuni familiale sau genetice pot creste riscul unui anevrism aortic toracic (ex: sindromul Ehlers-Danlos, sindromul Loeys-Dietz, sindromul Marfan, sindromul Turner, anevrisme de aorta toracica familiale, valva aortica bicuspida);  
• Stilul de viata - fumatul si consumul de droguri cresc riscul dezvoltarii unui anevrism de aorta;
• Anumite afectiuni - printre bolile considerate factori de risc pentru anevrismele aortice se numara: anevrisme ale vaselor de sange din alte parti ale corpului, boala pulmonara cronica obstructiva (o boala respiratorie cronica ce afecteaza atat bronhiile, cat si plamanii), ateroscleroza (apare atunci cand pe peretii vaselor de sange se acumuleaza grasimi si alte substante), boala coronariana,  boala arteriala periferica; 
• Nivelul ridicat al colesterolului din sange (hipercolesterolemia); 
• Hipertensiunea arteriala - este principalul factor de risc pentru anevrismele toracice; 
• Infectiile bacteriene; 
• Afectiunile renale; 
• Obezitatea; 
• Traumatismele - precum cele suferite in urma unui accident de masina sau a unei caderi; 
  Vasculita (inflamatia vaselor de sange).[3] 

Simptomele anevrismelor aortice

Dupa cum am mentionat mai sus, anevrismele aortice nu provoaca intotdeauna simptome. Cand apar, acestea pot varia in functia de locatia si dimensiunea anevrismului. De exemplu, in cazul unui anevrism de aorta abdominala, lista simptomelor poate include: 

• Durere abdominala constanta, intensa; 
• Dureri de spate; 
• Pulsatii abdominale.[1]

Alte simptome ce pot aparea in cazul unui anevrism aortic sunt: 

• Dificultati sau disconfort la inghitire; 
• Dificultati de respiratie; 
• Senzatia de satietate dupa consumul unei cantitati mici de alimente; 
• Raguseala; 
• Dureri de gat, maxilar, spate, piept, abdomen sau umar, in functie de localizarea anevrismului; 
• Umflarea fetei, gatului sau a bratelor.[3] 

Complicatii

Ceea ce face anevrismele atat de periculoase este faptul ca pot duce la disectia aortei (unul dintre cele 3 straturi ale peretului aortic se rupe si sangele patrunde intre acestea) sau ruptura sa (poate provoca o hemoragie interna fatala). Printre semnele si simptomele ce pot indica faptul ca s-a produs o ruptura de anevrism se numara: 

• Ameteala; 
• Cresterea ritmului cardiac;
• Durerea severa, brusca, in zona abdominala, a pieptului sau a spatelui;  
• Tensiunea arteriala scazuta. 

O alta complicatie ce poate aparea in cazul anevrismelor aortice este legata de formarea cheagurilor de sange in zona afectata; acestea se pot desprinde si bloca un vas de sange dintr-o alta parte a corpului.[3][1]

Diagnostic

Procesul de diagnosticare a unui anevrism aortic presupune un examen clinic si unul sau mai multe teste imagistice. Ecografiile, de exemplu, ofera informatii privind dimensiunea anevrismului aortic abdominal si pot fi folosite pentru monitorizarea ulterioara a aortei, daca este necesar. In cazul in care sunt necesare mai multe informatii despre forma si localizarea anevrismului, se pot efectua o tomografie computerizata sau un examen RMN. 

Diagnosticul de anevrism se pune atunci cand diametrul segmentului dilatat este cu 50% mai mare decat cel normal pentru zona respectiva. In cazul anevrismului aortic abdominal, asta inseamna 3 cm sau mai mare; diametrul normal al aortei toracice depinde de varsta si de sexul tau, precum si de ce parte a acesteia este masurata.[3] 

Pe parcursul acestui proces vei intalni multi termeni pe care nu-i cunosti si, pentru linistea ta, este mai bine sa-i ceri medicului tau sa-ti explice ce inseamna.

L-ai putea intreba, de exemplu, ce este aorta derulata (un termen folosit pentru a descrie anomalia radiologica pe radiografiile toracice vazuta ca largire a mediastinului - cavitatea centrala a toracelui, cuprinsa intre cei 2 plamani)[5] sau ce este ectazie aortica (aorta apare largita anormal, dar nu atat de mult incat sa fie considerata anevrismala).[6]

Optiuni de tratament

Tratamentul anevrismului aortic depinde de dimensiunea acestuia si cat de repede creste, dar si de alti factori (localizare, factori de risc etc.) Daca anevrismul este mic, adoptarea unui stil de viata sanatos si monitorizarea periodica vor fi suficiente, intr-o prima faza, pentru a incetini cresterea acestuia si a reduce riscul disectiei de aorta sau a rupturii anevrismale. De asemenea, medicul ti-ar putea recomanda si anumite medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale si controlul nivelului colesterolului. 

Daca anevrismul este prea mare sau daca acesta creste prea repede, se poate recurge la o interventie chirurgicala. Exista doua tipuri de astfel de interventii la care se va apela: 

• Chirurgie deschisa - portiunea afectata este inlocuita cu o proteza; recuperarea completa poate dura o luna sau chiar mai mult; 
• Chirurgia endovasculara - este o metoda mai putin invaziva, ce presupune introducerea unei endoproteze la nivelul portiunii dilatate.

Indiferent de tipul procedurii, este posibil sa apara anumite complicatii, printre care si: 

• Hemoragie; 
• Deteriorarea vaselor de sange sau a peretilor aortei; 
• Atac de cord; 
• Aritmie; 
• Leziuni renale sau ale maduvei spinarii; 
• Accident vascular cerebral.[3][1]

Cat dureaza operatia de anevrism aortic sau cat costa o operatie de anevrism aortic depinde de mai multi factori, inclusiv de tipul procedurii.

Tratamentul naturist pentru aorta marita presupune, in general, adoptarea unui stil de viata mai sanatos. Asta inseamna: 

• Sa renunti la fumat;
• Sa ai o dieta echilibrata, bogata in alimente benefice pentru sanatatea inimii; 
• Sa gasesti modalitati de gestionare a stresului; 
• Sa faci miscare, fara a exagera insa; probabil ca medicul tau iti va recomanda sa eviti ridicarea de greutati.[3] 

Se poate trai cu anevrism. De fapt, dupa cum am vazut mai sus, de multe ori existenta acestei probleme este descoperita intamplator, in urma unui control de rutina. Este insa foarte important ca, odata descoperit, sa fie monitorizat si sa inveti sa recunosti simptomele unei eventuale disectii sau rupturi de aorta. Mergi la medic daca observi semne ca ceva nu este regula. Nu astepta sa se transforme intr-o urgenta medicala.

Surse de referinta:

1. “Abdominal Aortic Aneurysm - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/abdominal-aortic-aneurysm/symptoms-causes/syc-20350688. Accessed 22 June 2022.
2. “Aortic Aneurysm.” Www.heart.org, 2022, www.heart.org/en/health-topics/aortic-aneurysm. Accessed 22 June 2022.
3. “Aortic Aneurysm - What Is Aortic Aneurysm? | NHLBI, NIH.” Nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/aortic-aneurysm. Accessed 22 June 2022.
4. Hoffman, Matthew. “Picture of the Aorta.” WebMD, WebMD, 11 Sept. 2009, www.webmd.com/heart/picture-of-the-aorta. Accessed 22 June 2022.
5. Lee, Ji Won, et al. “Aortic Unfolding Determined Using Non-Contrast Cardiac Computed Tomography: Correlations with Age and Coronary Artery Calcium Score.” PLoS ONE, vol. 9, no. 4, 22 Apr. 2014, p. e95887, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3995952/#:~:text=Aortic%20unfolding%20is%20a%20term,arch%20widening%2C%20and%20decreased%20curvature., 10.1371/journal.pone.0095887. Accessed 22 June 2022.
6. Saliba, Emile, et al. “The Ascending Aortic Aneurysm: When to Intervene?” IJC Heart & Vasculature, vol. 6, Mar. 2015, pp. 91–100, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5497177/, 10.1016/j.ijcha.2015.01.009. Accessed 23 June 2022.