Boala Addison: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

Boala Addison este o boala endocrina rara ce apare atunci cand glandele tale suprarenale nu mai secreta suficienti hormoni.[4] Poate aparea la orice varsta, indiferent de sex, iar daca nu este diagnosticata si tratata la timp, poate fi fatala.[2] Continua sa citesti pentru a afla care sunt cauzele si manifestarile bolii Addison si cum poate fi aceasta tratata.

Ce este boala Addison?

Glandele suprarenale sunt localizate deasupra rinichilor si sunt formate dintr-o portiune corticala (corticosuprarenala) si una medulara (medulosuprarenala). Corticosuprarenala produce: 

• Hormonii glucocorticoizi (ex: cortizolul) - mentin glicemia sub control, suprima raspunsul imunitar si ajuta organismul sa raspunda la stres; 
• Hormonii mineralocorticoizi (ex: aldosteronul) - regleaza nivelurile de sodiu, potasiu si apa; 
• Hormonii androgeni si estrogeni - afecteaza dezvoltarea sexuala si libidoul.[1]

Atunci cand productia de cortizol si aldosteron este insuficienta, apare boala Addison, numita si insuficienta suprarenala primara.[4]

Cauzele bolii Addison

Principala cauza a aparitiei bolii Addison o reprezinta deteriorarea cortexului suprarenal. Cel mai adesea, acest lucru se intampla atunci cand, din motive care nu sunt pe deplin intelese, sistemul imunitar ataca glandele suprarenale. Cand 90% din cortexul suprarenal este distrus, incep sa apara si semnele clinice ale bolii Addison. 

Alte  posibile cauze ale acestei afectiuni sunt: 

• Tuberculoza - o infectie bacteriana care afecteaza plamanii, dar se poate raspandi si in alte parti ale corpului, inclusiv in glandele suprarenale;
• Infectiile fungice;  
• Infectia HIV/SIDA; 
• Hemoragia glandelor suprarenale; 
• Cancerul;
• Amiloidoza - o boala in care amiloidul, o proteina produsa in maduva osoasa, se acumuleaza in glandele suprarenale; 
• Adrenalectomia - extirparea uneia sau a ambelor glande suprarenale; 
• Adrenoleucodistrofia - o afectiune ereditara rara care afecteaza glandele suprarenale si celulele nervoase din creier;
• Tratamentul pentru sindromul Cushing.[4]

Productia de hormoni poate fi afectata si atunci cand glanda pituitara sau hipofiza (o glanda de marimea unui bob de mazare localizata in creier) nu produce suficient adrenocorticotrop, un hormon care stimuleaza formarea si secretia de glucocorticoizi. Aceasta afectiune poarta denumirea de insuficienta suprarenala secundara si poate aparea, de exemplu, atunci cand pe glanda pituitara exista o tumoare.[4]

Factori de risc

Factorii de risc pentru boala Addison sunt anumite afectiuni autoimune, printre care si: 

• Tiroidita cronica; 
• Boala Graves; 
• Dermatita herpetiforma;
• Hipoparatiroidismul;
• Hipopituitarism; 
• Miastenia gravis; 
• Anemia pernicioasa; 
• Insuficienta testiculara; 
• Diabetul de tip 1; 
• Vitiligo.[1]

Simptomele bolii Addison

Manifestarile de dependenta in Boala Addison pot fi confundate cu cele ale altor afectiuni, ceea ce poate intarzia si ingreuna stabilirea unui diagnostic. Printre semnele si simptomele ce pot fi asociate cu aceasta boala se numara: 

• Oboseala cronica; 
• Pierderea poftei de mancare; 
• Pierderea in greutate; 
• Ameteala; 
• Hipotensiunea arteriala (tensiunea arteriala mica);
• Pofta de mancaruri sarate; 
• Dureri abdominale; 
• Slabiciune si dureri musculare; 
• Letargie; 
• Nevoia crescuta de a urina; 
• Dificultati de concentrare; 
• Dureri de cap; 
• Irascibilitate; 
• Depresie;
• Febra usoara.[4]

Alte caracteristici ale bolii Addison sunt: 

• Hiperpigmentarea pielii;
• Setea crescuta;  
• Cicluri menstruale neregulate; 
• Hipoglicemie (scaderea nivelului de zahar din sange); 
• Greata; 
• Varsaturi; 
• Diaree cronica.[1][4]

Complicatii

Principala complicatie ce poate sa apara este criza suprarenala sau addisoniana. Aceasta reprezinta o urgenta medicala. Suna la 112 daca ai urmatoarele simptome: 

• Deshidratare severa; 
• Piele palida, rece, umeda; 
• Transpiratie; 
• Respiratie rapida, superficiala; 
• Ameteala; 
• Hipotensiune arteriala; 
• Varsaturi severe si diaree; 
• Dureri abdominale;
• Oboseala si slabiciune musculara severe; 
• Dureri de cap; 
• Somnolenta severa;
• Pierderea cunostintei.[4]

In lipsa tratamentului, criza suprarenala poate duce la deces. De asemenea, daca acesta nu este administrat la timp, exista riscul ca creierul tau sa nu primeasca suficient oxigen, ceea ce poate cauza dizabilitati permanente.[4]

Diagnostic

Pentru a putea pune un diagnostic, medicul va incepe prin a-ti pune intrebari legate de semnele si simptomele pe care le-ai observat si istoricul tau medical. De asemenea, cum hiperpigmentarea este una dintre caracteristicile bolii Addison, medicul iti va examina pielea pentru orice semne de decolorare a pielii, in special in zone precum: 

• Cutele din palma;
• Pliul cotului; 
• Pielea din jurul cicatricilor; 
• Buzele; 
• Gingiile.[4]

Pot fi necesare si mai multe investigatii: 

• Teste de sange: pentru masurarea nivelurilor de sodiu, potasiu, cortizol si hormon adrenocorticotrop (ACTH) din sange, precum si a anticorpilor asociați cu boala autoimună Addison.
• Test de stimulare cu ACTH - masoara nivelul de cortizol din sange inainte si dupa injectarea de ACTH sintetic.
• Testul hipoglicemiei indusa de insulina - presupune verificarea glicemiei si a nivelurilor de cortizol dupa injectarea de insulina; 
• Teste imagistice - se poate efectua o tomografie computerizata pentru verificarea dimensiunii glandelor suprarenale si depistarea altor anomalii.[2]

Diagnosticul diferential al bolii Addison este larg si se poate face cu: 

• Septicemie - multe caracteristici ale acestei afectiuni coincid cu cele ale insuficientei suprarenale;
• Sindromul de oboseala cronica - simptomele sale le pot imita pe cele ale insuficientei suprarenale; 
• Mononucleoza infectioasa - febra, oboseala si mialgiile sunt prezente in cazul ambelor afectiuni; 
• Hipotiroidismul.[3]

Optiuni de tratament

Tratamentul bolii Addison se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si, daca este posibil, pe tratarea cauzelor acestei afectiuni (ex: tuberculoza poate fi tratata cu antibiotice). Daca esti diagnosticat cu insuficienta suprarenala primara, vei avea nevoie de terapie de substitutie cu corticosteroizi tot restul vietii tale. Ti se va recomanda sa maresti doza pentru o perioada scurta de timp in cazul unei infectii, al unui traumatism sau al unui accident, al unei interventii chirurgicale sau in perioade de stres.[2] Unele persoane apeleaza si la suplimente pentru cresterea libidoului. Cere insa sfatul unui medic inainte de a face acest lucru.[4]   

Planul de ingrijire pentru Boala Addison include si modificari ale stilului de viata, inclusiv in ceea ce priveste dieta. Va trebui sa te asiguri ca obtii suficient sodiu din alimentele pe care le consumi; in timpul exercitiilor fizice intense, cand afara este foarte cald sau daca suferi de probleme gastrointestinale, va trebui sa suplimentezi aportul de sare. Ti se va mai recomanda: 

• Sa pastrezi tot timpul medicamente de rezerva la indemana - chiar si sarirea peste o singura doza poate declansa o criza suprarenala; 
• Sa ai tot timpul la tine o trusa de urgenta care sa contina o forma injectabila de glucocorticosteroizi; 
• Sa mergi la control cel putin o data pe an.[2]

Exista si anumite remedii naturiste la care poti apela pentru ameliorarea simptomelor acestei afectiuni, dar evita sa le folosesti fara a discuta in prealabil cu medicul tau. 

Preventie

Boala Addison nu poate fi prevenita, dar sunt lucruri pe care le poti face pentru a evita o criza suprarenala: 

• Consulta un specialist daca te simti intotdeauna obosit, slabit sau ai inceput sa pierzi in greutate in mod inexplicabil; 
• Daca ai fost deja diagnosticat cu aceasta boala, intreaba-ti medicul cand este necesar sa cresti doza de corticosteroizi; 
• Daca te simti foarte rau, vomiti si nu iti poti lua medicamentele, mergi la spital;
• Invata cum sa recunosti simptomele unei crize suprarenale si explica-le si apropiatilor care sunt acestea; spune-le si ce trebuie sa faca in acest caz.[2]

Cu un tratament adecvat, simptomele bolii Addison pot fi tinute sub control. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu aceasta afectiune au o viata normala, activa, cu putine limitari. Netratata, boala Addison poate fi insa fatala. Mergi la medic daca ai simptome precum cele descrise mai sus. Acesta este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa-ti spuna ce tratament trebuie sa urmezi. 

Surse de referinta: 

1. Addison Disease: MedlinePlus Medical Encyclopedia. Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000378.htm. Accessed 31 May 2022.
2. Addisons Disease - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic. Mayoclinic.org, 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/addisons-disease/diagnosis-treatment/drc-20350296. Accessed 31 May 2022.
3. Munir, Sadaf, et al. Addison Disease. Nih.gov, StatPearls Publishing, 15 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441994/. Accessed 31 May 2022.
4. NHS Choices. Overview - Addisons Disease. 2022, www.nhs.uk/conditions/addisons-disease/. Accessed 31 May 2022.