Boala Parkinson: cauze, simptome, tratament

Se estimeaza ca peste 8,5 milioane de persoane din intreaga lume sufera de boala Parkinson. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, prevalenta bolii s-a dublat in ultimii 25 de ani, iar numarul deceselor si dizabilitatilor cauzate de aceasta afectiune creste intr-un ritm mai alert decat al oricarei alte tulburari neurologice.[2] Continua sa citesti pentru a afla tot ce trebuie sa stii despre boala Parkison. 

Ce este boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa care poate afecta drastic calitatea si durata vietii unei persoane. Este asociata cu o varietate de simptome motorii si non-motorii, ce apar treptat si se inrautatesc odata cu trecerea timpului. De obicei, persoanele afectate au peste 60 de ani, dar boala poate debuta si inainte de aceasta varsta.[3]

Din pacate, nu exista metode dovedite de prevenire a bolii Parkinson. Unele studii au aratat ca exercitiile aerobice efectuate in mod regulat ar putea reduce riscul acestei afectiuni.[4]

Cauzele bolii Parkinson

Principalele semne si simptome ale bolii Parkinson apar atunci cand celulele nervoase responsabile de productia de dopamina, o substanta-mesager cu rol in controlul miscarilor si coordonarii, se deterioreaza si mor. Cand nivelul de dopamina din creier scade, partea creierului care controleaza miscare nu mai poate functiona la fel de bine ca in mod normal si apar simptomele motorii asociate cu aceasta afectiune. In ceea ce priveste simptomele non-motorii ale bolii, aparitia acestora ar fi legata de pierderea terminatiilor nervoase care produc norepinefrina, principalul mesager chimic al sistemului nervos simpatic, ce controleaza multe functii ale corpului. 

Ce anume cauzeaza aceasta deteriorare a neuronilor nu se stie insa cu exactitate, dar se crede ca ar putea fi vorba de o combinatie de factori genetici si de mediu. S-a demonstrat, de exemplu, ca o serie de factori genetici cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson, dar nu este clar de ce anumite persoane sunt mai susceptibile la aceasta afectiune. De asemenea, in cazuri rare, boala poate aparea ca urmare a transmiterii genelor defecte de la parinti la copii. Unii cercetatori considera si ca factori precum expunerea la pesticidele si erbicidele si poluarea industriala pot contribui la cresterea riscului dezvoltarii acestei afectiuni, dar nu exista deocamdata dovezi concludente in acest sens.[3]

Alti factori de risc pentru boala Parkinson sunt: 

• Varsta - riscul aparitiei bolii creste odata cu inaintarea in varsta; dupa cum am mentionat mai sus, de cele mai ori, apare in jurul varstei de 60 de ani; cazurile in randul adultilor tineri sunt rare.
• Sexul - barbatii par sa fie mai predispusi decat femeile riscului de a suferi de aceasta boala.[4]

Simptomele bolii Parkinson

Principalele simptome ale bolii Parkinson sunt: 

• Tremor - primele afectate sunt mainile sau bratele, de obicei atunci cand sunt relaxate sau in repaus; mai poate afecta picioarele, barbia sau fata; 
• Bradikinezie - miscarile sunt mai lente decat in mod normal, ceea ce poate ingreuna efectuarea unor sarcini simple si afecta viata de zi cu zi;
• Rigiditate musculara - poate afecta orice parte a corpului si limiteaza gama de miscari. 

Alte simptome ce pot aparea sunt: 

• Tulburari de echilibru; 
• Anosmie (pierderea simtului mirosului); 
• Durere nervoasa; 
• Tulburari urinare; 
• Constipatie; 
• Disfunctii sexuale, atat la barbati, cat si la femei; 
• Ameteala, vedere incetosata sau lesin la ridicarea in picioare, aparute pe fondul scaderii bruste a tensiunii arteriale; 
• Transpiratie excesiva; 
• Dificultati de inghitire - pot duce la malnutritie si deshidratare; 
• Productia excesiva de saliva; 
• Insomnie; 
• Depresie si anxietate; 
• Probleme de memorie; 
• Dementa - un grup de simptome printre care se numara problemele severe de memorie,
• Tulburarile de personalitate, halucinatiile si delirul.[1]

Simptomele apar treptat, iar progresia acestora poate varia de la o persoana la alta. Primele simptome sunt subtile: persoanele bolnave pot observa ca le este greu sa se ridice de pe scaun, ca vorbesc prea incet sau ca scrisul lor de mana s-a schimbat si este mai mic si inghesuit.

Adesea, dezvolta un fel specific de mers: aplecate inainte, cu pasi mici si rapizi si fara a-si balansa prea mult bratele; de asemenea, pot avea probleme la initierea sau continuarea unei miscari.[3]

Tipuri de Parkinson

In functie de cauza sa si de varsta de debut, se pot distinge mai multe tipuri de Parkinson:

• boala Parkinson idiopatica sau cu cauza necunoscuta - este cel mai frecvent tip de Parkinson si tinde sa afecte persoanele in varsta (varsta medie de debut este in jur de 60 de ani); se manifesta atat prin simptome motorii (tremor, bradikinezie, rigiditate, tulburari de echilibru), cat si prin simptome non-motorii (tulburari de dispozitie, oboseala, tulburari de somn, probleme de memorie, psihoza cu halucinatii etc.); 
• boala Parkinson cu debut precoce - este un tip mai rar de Parkinson, care afecteaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 21 si 40/50 de ani; simptomele sunt similare cu cele mentionate mai sus, dar tind sa aiba o progresie mai lenta; totusi, data varsta persoanelor diagnosticate, ele tind sa aiba un impact psihologic si social mai puternic; 
• boala Parkinson familiala - daca majoritatea cazurilor de Parkinson se considera ca ar fi rezultatul unei interactiuni complexe intre factori genetici si factori de mediu, aproximativ 10% pana la 15% dintre acestea sunt mostenite, adica sunt cauzate de o mutatii ale anumitor gene care se transmit de la parinti la copil.

Pe langa aceste trei tipuri principale de Parkinson, mai exista si afectiuni care se manifesta prin semne si simptome similare, dar care au drept cauze anumite medicamente, un accident vascular cerebral sau un alt proces neurologic. Exemple in acest sens sunt: 

• Parkinsonismul secundar (medicamentos, vascular etc.); 
• Parkinsonism atipic (dementa cu corpi Lewy, atrofia multisistemica, paralizia supranucleara progresiva, sindromul cortico-bazal etc.).[8]

 Stadiile bolii Parkinson

Simptomele, intensitatea lor si ordinea in care apar pot varia. Exista insa anumite etape sau stadii de progresie ale bolii:

• Stadiul I - simptomele sunt usoare, afecteaza doar o parte a corpului si nu interfereaza cu activitatile zilnice; apar schimbari in postura, mers si expresii faciale; 
• Stadiul II - simptomele incep sa se agraveze, sunt afectate ambele parti ale corpului, iar sarcinile zilnice devin mai dificile; 
• Stadiul III - tulburarile de echilibru si bradikinezia se agraveaza si caderile sunt tot mai frecvente; bolnavul se poate descurca singur, dar activitati precum imbracatul sau mancatul sunt afectate semnificativ; 
• Stadiul IV - simptomele sunt severe si limitative; bolnavul are nevoie de suport pentru a se misca (cum ar fi, de exemplu, un cadru de mers) si nu mai poate trai singur;
• Stadiul V - este stadiul cel mai avansat si debilitant; persoana bolnava nu mai poate merge sau sta in picioare si are nevoie de un scaun cu rotile pentru a se putea deplasa si de ingrijire non-stop; in acest stadiu pot aparea halucinatiile si delirul.[5]

Ultima faza a bolii Parkinson

Boala Parkinson are, dupa cum am vazut mai sus, o evolutie progresiva, simptomele agravandu-se treptat pana in punctul in care devin atat de severe incat medicamentele nu mai sunt eficiente si persoana afectata are nevoie de ingrijire non-stop.

Miscarile devin extrem de lente si apar inclusiv momente in care persoana respectiva nu se mai poate misca deloc. De asemenea, aceasta vorbeste foarte incet si are episoade cand nu poate vorbi. Tulburarile de echilibru, ridigitatea si hipotensiunea ortostatica (posturala) se agraveaza si, combinate, cresc riscul de cadere. Pe fondul disfagiei sau a dificultatilor la inghitire, pot aparea pierderea in greutate, malnutritia, deshidratarea si alte probleme.

Mobilitatea este si ea foarte limitata - daca in stadiul IV bolnavul este poate capabil sa stea in picioare si sa se deplaseze cu ajutorul unui scaun de rotile sau ajutat de o alta persoana, in stadiul V acesta nu poate sta in picioare si nici nu se poate deplasa singur. Fie are nevoie de un scaun de rotile, fie este imobilizat la pat. 

Simptomele non-motorii prezente in aceasta ultima faza a bolii pot include: 

• dementa; 
• psihoza; 
• constipatia severa;
• urinari frecvente sau incontinenta urinara;
• tulburari de somn.[7]

Diagnosticul bolii Parkinson

Nu exista un test anume cu ajutorul caruia se poate diagnostica boala Parkinson. Medicul va stabili diagnosticul pe baza istoricului medical al pacientului, semnelor si simptomelor pe care le prezinta acesta, a unui examen fizic si neurologic, precum si pe baza raspunsului la tratament. Pentru a confirma diagnosticul, mai poate fi efectuata o tomografie prin emisie simpla de fotoni (SPECT). Alte teste imagistice si analize pot fi folosite pentru a exclude afectiuni cu simptome similare.[4]

Tratamentul bolii Parkinson

Boala Parkinson nu se vindeca, dar exista medicamente cu ajutorul carora pot fi tinute sub control simptomele. In general, este vorba de medicamente ce cresc nivelul dopaminei, actioneaza asupra celorlalte substante chimice din creier si ajuta la controlul simptomelor non-motorii. In cazul pacientilor care nu raspund la terapia medicamentoasa, medicul poate recomanda stimularea profunda a creierului, o procedura ce presupune implantarea in anumit zone ale creierului a unor electrozi.[3]

Pentru gestionarea simptomelor se mai poate apela si la terapii alternative. De exemplu, masajul in boala Parkinson poate ajuta la reducerea tensiunii musculare, iar Tai Chi si yoga pot imbunatati flexibilitatea si echilibru si ajuta la prevenirea caderilor.[4] Terapiile fizice, ocupationale si de vorbire pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea unor simptome precum tulburarile de mers si de vorbire, tremorul, rigiditatea musculara si problemele cognitive.[3]

Tratamentul naturist pentru boala Parkinson presupune si anumite schimbari in alimentatie:

• Cresterea consumului de fibre si de lichide - pentru a reduce constipatia; 
• Cresterea cantitatii de sare din alimentatie si consumul de mese mici si frecvente - pentru a
• evita problemele cauzate de tensiunea arteriala scazuta; 
• Modificarea regimului alimentar pentru a evita pierderea neintentionata in greutate.[1]

Medicul tau iti va spune daca este necesar sa iei si suplimente de vitamine pentru boala Parkinson. 

Cat poti trai cu Parkinson?

Boala Parkinson nu este fatala. De fapt, durata de viata a persoanelor diagnosticate cu aceasta boala este identica sau similara cu cea a persoanelor care nu au Parkinson. Progresele medicinei si tratamentele disponibile la ora actuala au facut ca simptomele sa fie mai usor gestionate si riscul aparitiei unor complicatii potential fatale sa se reduca (ori ca acestea din urma sa fie mai putin severe). 

Totusi, nu poate fi exclus riscul unei caderi, a unei infectii ori a unei alte complicatii care poate duce la deces. Trebuie, de asemenea, mentionat ca speranta de viata a unei persoane diagnosticate cu boala Parkinson mai poate depinde si de varsta la care a fost depistata boala, sexul acesteia, dar si de calitatea ingrijirilor de care a beneficiat.[6][8]

Viata cu boala Parkinson nu este intotdeauna usoara. Pe masura ce simptomele se agraveaza, devine tot mai dificil sa desfasori activitati de zi cu zi. Evolutia bolii variaza de la un pacient la altul, iar unele persoane raspund mai bine la tratament decat altele. Se poate chiar muri de la Parkinson. Desi nu provoaca in mod direct decesul, aceasta boala le poate face pe unele persoane mai vulnerabile la infectii grave si alte afectiuni care le pun viata in pericol. Cat poti trai cu Parkinson depinde de mai multi factori, dar majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala au acum o speranta de viata normala sau aproape normala.[1]

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu reprezinta o sursa de autodiagnosticare. Medicul este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si un plan de tratament.

Surse de referinta: 

1. NHS Choices. Overview - Parkinson’s Disease. 2022, www.nhs.uk/conditions/parkinsons-disease/. Accessed 16 June 2022.
2. “Parkinson Disease.” Who.int, World Health Organization: WHO, 13 June 2022, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/parkinson-disease. Accessed 16 June 2022.
3. “Parkinson’s Disease: Causes, Symptoms, and Treatments.” National Institute on Aging, 2022, www.nia.nih.gov/health/parkinsons-disease. Accessed 16 June 2022.
4. “Parkinson’s Disease - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/parkinsons-disease/symptoms-causes/syc-20376055. Accessed 16 June 2022.
5. “Stages of Parkinson’s.” Parkinson’s Foundation, 2020, www.parkinson.org/Understanding-Parkinsons/What-is-Parkinsons/Stages-of-Parkinsons. Accessed 16 June 2022.
6. Cherney, Kristeen. „What’s the Life Expectancy for Parkinson’s Disease?”, Healthline, 19 Apr. 2020, www.healthline.com/health/parkinsons/life-expectancy. Accessed 1 Aug. 2023.
7. „Hospice Eligibility Criteria for End-Stage Parkinson’s Disease”, Verywell Health, 2019, www.verywellhealth.com/end-stage-parkinson-s-disease-hospice-criteria-5205423. Accessed 1 Aug. 2023.
8. Leonard, Jayne. „What Is the Life Expectancy for People with Parkinson’s?”, Medical News Today, 30 Mar. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/parkinsons-life-expectancy. Accessed 1 Aug. 2023.
9. „What Are the Types of Parkinson’s Disease?”, Verywell Health, 2019, www.verywellhealth.com/types-of-parkinsons-disease-5215448. Accessed 1 Aug. 2023.