Curmale: proprietati, beneficii, utilizari

Curmalele sunt printre cele mai consumate fructe din lume si sunt considerate o parte esentiala a dietei in diverse culturi. Printre principalele substante nutritive pe care le furnizeaza fructul de curmal se numara glucoza si fructoza, dar si minerale esentiale, cum ar fi potasiul si magneziul. In plus, curmalele contin componente bioactive naturale cu importanta medicinala si nutritiva.

Ce sunt curmalele si de unde provin?

Curmalele sunt fructele cu samburi ale speciei de palmier Phoenix dactylifera L., cultivate in Africa de Nord si Orientul Mijlociu de cca 5000 de ani. In ultimele trei secole, curmalul a fost introdus si crescut in areale noi, precum regiuni din Australia, India, Pakistan, Mexic, Africa de Sud, America de Sud si Statele Unite. 

Curmalele au avut o contributie majora in sustinerea unei populatii umane mari in regiunile desertice. In prezent, sunt disponibile in magazinele din toata lumea sub diferite forme, inclusiv intregi, cu sambure sau fara, bucati deshidratate sau sirop. 

Aceste fructe dulci sunt surse alimentare bogate in energie, minerale, aminoacizi si vitamine. Continutul de nutrienti variaza in functie de etapa de coacere in care au fost recoltate.

Ce contin curmalele in functie de stadiul de coacere?

Curmalele pot fi recoltate si consumate in patru stadii distincte de maturare, denumite in termeni derivati din araba irakiana: Kimri, Khalal, Rutab si Tamar. In general, se recolteaza in ultimele trei stadii de coacere.

• Kimri: stadiul verde imatur; curmalele contin 75-80% apa, 20% zahar;
• Khalal: fructele se umfla, gustul este astringent; contin 40-60% apa, 50% zahar si o cantitate considerabila de tanini;
• Rutab: culoarea devine maronie, aproape neagra, fructul se inmoaie, acumuleaza zahar putin sau deloc si continua sa piarda apa, dar nu suficient pentru a se autoconserva;
• Tamar: fructele se deshidrateaza, coaja se increteste, iar raportul zahar-apa este suficient de mare pentru a preveni fermentatia, similar stafidelor sau prunelor uscate. In acest stadiu, curmalele contin 72-88% zahar si cca 18% apa.

Tipuri de curmale

Exista numeroase soiuri de curmale, insa printre cele mai intalnite se numara urmatoarele:

• Medjool: sunt curmale moi, cu textura fibroasa, mari, culoarea ambrei spre maro-rosiatic;
• Piarom: au gust cu aroma de caramel si cafea, forma ovala, culoare intunecata si indice glicemic scazut;
• Deglet Noor: au gust delicat, culoare ambra pana la maro inchis. Acest tip de curmale este potrivit pentru gatit;
• Mazafati: se culeg in etapa Rutab si au un continut mare de vitamine, potasiu, fibre si pana la 35% apa;
• Rabbi: sunt lunguiete, semiuscate, cu textura moale si au culoarea negru-rosiatic.

Proprietatile curmalelor

Valorile nutritive ale curmalelor difera in functie de soiul fructului si de momentul recoltarii. Compusii bioactivi pot fi afectati si de procesarea ulterioara, precum temperatura de depozitare si uscarea la soare, care scade concentratia de antioxidanti precum carotenoizii. 

Conform Nutrition Data, o singura curmala din soiul Medjool are 66.5 calorii. In plus fata de aportul caloric, curmalele contin si alti nutrienti valorosi pentru organism, precum cei mentionati mai jos. Valorile sunt raportate la o curmala (cca 24 g).

Valori nutritionale

• Proteine 0.4 g;
• Carbohidrati 18 g;
• Zaharuri naturale 16 g.

Vitamine 

• Vitamina A 35.8 UI;
• Vitamina K 0.6mcg;
• Niacin 0.4mg;
• Vitamina B6 0.1mg;
• Folat 3.6mcg;
• Acid pantotenic 0.2mg;
• Colina 2.4mg;
• Betaina 0.1mg.

Minerale

• Calciu 15.4mg;
• Fier 0.2mg;
• Magneziu 13.0 mg;
• Fosfor 14.9 mg;
• Potasiu 167 mg;
• Sodiu 0.2mg;
• Zinc 0.1mg;
• Cupru 0.1mg;
• Mangan 0.1mg.

Beneficiile curmalelor

Curmalele Medjool sunt o sursa bogata de nutrienti, oferind numeroase beneficii pentru sanatate. De exemplu, 100 g de curmale Medjool contin 5% din doza zilnica recomandata de fier, ceea ce poate contribui la mentinerea sanatatii sangelui si prevenirea anemiei. 

De asemenea, aceeasi portie de curmale Medjool furnizeaza 15% din doza zilnica recomandata de potasiu, care ajuta la mentinerea echilibrului de fluide din organism si la buna functionare a inimii. Curmalele sunt, de asemenea, o sursa buna de magneziu (13% din DZR), mangan (13% din DZR), cupru (40% din DZR) si vitamina B6 (15% din DZR).

Sunt un laxativ natural

Continutul de fibre din curmale poate ajuta la mentinerea sanatatii sistemului digestiv, prevenind constipatia. De asemenea, fibrele incetinesc absorbtia zaharului in organism, din acest motiv curmalele fiind considerate alimente cu indice glicemic scazut. 

Previn unele afectiuni

Sunt bogate in antioxidanti precum flavonoide, carotenoide si fenoli, ceea ce face din curmale alimente excelente pentru combaterea stresului oxidativ, reducerea inflamatiei in organism, a riscului afectiunilor oculare, cancerului, diabetului si bolilor cardiace. 

Curmalele au proprietati antiinflamatorii si pot ajuta la prevenirea formarii placilor la nivelul creierului, ceea ce poate juca un rol important in prevenirea bolii Alzheimer.

Usureaza travaliul

Consumul de curmale in sarcina, mai exact in ultimele saptamani, poate promova si usura travaliul natural datorita nivelului mare de calorii si continutului de tanini, care joaca un rol important in contractia muschilor netezi ai uterului. 

Contraindicatiile curmalelor

Sulfitii sunt adesea utilizati ca agenti de conservare in fructele uscate precum curmalele, deoarece elimina bacteriile nocive. Din acest motiv, pot cauza reactii alergice in anumite cazuri, cu simptome precum iritatii ale pielii, epifora, rinita. 

Curmalele si diabetul sunt o combinatie problematica daca vorbim despre fructele culese in ultimul stadiu de maturare sau despre cele supuse unui proces de coacere la soare. Acestea contin o cantitate semnificativa de zahar, ceea ce nu le recomanda pentru consum persoanelor cu diabet. O optiune mai sanatoasa este reprezentata de curmalele proaspete, care sunt bogate in fibre si contin mai putin zahar. Acestea pot fi consumate cu moderatie. Chiar si asa, curmalele nu sunt recomandate in dietele de slabire, din cauza aportului caloric ridicat. 

Utilizarile curmalelor

Curmale proaspete

Se pot consuma ca atare, alaturi de mixuri de nuci, cu branzeturi sau in preparate precum paini, prajituri sau budinci. Avand un continut mai mic de zaharuri decat cele uscate, pot fi incluse, cu masura, in alimentatia persoanelor care vor sa slabeasca si a celor cu diabet.

Curmale deshidratate/uscate

Curmalele uscate pot fi un bun inlocuitor pentru zahar in diverse retete, fie prin tocarea sau blenduirea curmalelor inmuiate in apa fierbinte, fie folosind curmale coapte si pulverizate. Se pot oferi curmale bebelusilor si copiilor mici, daca se lasa la inmuiat cateva minute in apa fierbinte, apoi sunt maruntite si incluse in compozitia pentru briose, checuri sau alte preparate. 

Sirop de curmale

Se fabrica prin macinarea fructului cu o cantitate mica de apa distilata, care se evapora, lasand in urma siropul de curmale. Are o consistenta similara mierii, insa nu e la fel de lipicios. Se poate folosi la prepararea inghetatelor de casa, a batoanelor proteice sau ca topping pentru terciuri de ovaz ori clatite.

Samburi de curmale

In tarile unde se cultiva curmali, semintele fructelor se folosesc pentru hrana animalelor. Uleiul din samburi de curmale este utilizat in industria cosmetica, dar si pentru gatit. Absenta cofeinei din samburii de curmale prajiti, impreuna cu abundenta de acizi grasi Omega 9, ii face o bautura sanatoasa si functionala pentru consumatorii care evita cofeina.

Curmalele reprezinta o excelenta sursa de energie naturala, fiind bogate in fibre, vitamine si minerale, cu un gust dulce si o aroma subtila de caramel, astfel incat ele sunt un adaos valoros in orice dieta echilibrata.

Disclaimer: inainte de a incepe orice noua dieta sau regim alimentar, iti recomandam sa discuti cu medicul tau sau cu un specialist in nutritie, pentru a stabili cea mai potrivita optiune in functie de nevoile si conditiile individuale ale fiecarei persoane.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Chao, ChihCheng T., Robert R. Krueger. "The Date Palm (Phoenix dactylifera L.): Overview of Biology, Uses, and Cultivation". HortScience horts 42.5 (2007): 1077-1082. < https://doi.org/10.21273/HORTSCI.42.5.1077>. Web. 15 Feb. 2023.

2. Bioactive Compounds of Date Palm (Phoenix dactylifera L.) - Scientific Figure on ResearchGate. Available from: https://www.researchgate.net/figure/Nutritional-composition-of-date-palm-fruits-at-Rutab-and-Tamer-stages_tbl1_336238357 [accessed 16 Feb, 2023]

3. Elliot, Brianna, and Amy Richter. 8 Proven Health Benefits of Dates. Healthline, 21 Mar. 2018, www.healthline.com/nutrition/benefits-of-dates#TOC_TITLE_HDR_4. Accessed 16 Feb. 2023.

4. Contributors, WebMD Editorial. Dried Dates: Are They Good for You? WebMD, 23 Sept. 2022, www.webmd.com/diet/dried-dates-are-they-good-for-you. Accessed 16 Feb. 2023.

5. Dates, Medjool Nutrition Facts & Calories. Nutritiondata.self.com, nutritiondata.self.com/facts/fruits-and-fruit-juices/7348/2. Accessed 16 Feb. 2023.

6. Farag, Mohamed A., et al. Sensory Metabolite Profiling in a Date Pit Based Coffee Substitute and in Response to Roasting as Analyzed via Mass Spectrometry Based Metabolomics. Molecules, vol. 24, no. 18, 17 Sept. 2019, p. 3377, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6767185/, https://doi.org/10.3390/molecules24183377. Accessed 16 Feb. 2023.