Faringita la copii: cauze, simptome si tratament

Faringita, cunoscuta, mai degraba, sub denumirile de durere in gat sau rosu in gat, este o afectiune frecvent intalnita in randul copiilor, in special in lunile reci ale anului. Este considerata si cea mai comuna cauza a vizitelor la medicul pediatru. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, nu reprezinta un motiv de ingrijorare, ci eventual o sursa de disconfort pentru cel mic. Totusi, in unele cazuri, simptomele sunt mai severe sau pot aparea anumite complicatii, daca nu se intervine pentru tratarea sa.[1][5] Afla din randurile de mai jos cum apare si cum se manifesta faringita la copii, dar si cand este nevoie de tratament si in ce va consta acesta.

Ce este faringita la copii?

Faringita este o inflamatie a faringelui si/sau amigdalelor si poate fi cauzata de o gama foarte variata de microorganisme, virale sau bacteriene. In majoritatea cazurilor, simptomele se vor ameliora dupa cateva zile, insa este posibil sa persiste si saptamani in sir sau sa reapara frecvent, caz in care vorbim despre faringita cronica. Aceasta din urma este mai rar intalnita decat faringita acuta.[2]

Copiii se confrunta frecvent cu aceasta problema, in special la varste mici (majoritatea cazurilor de faringita sunt diagnosticate la copii cu varsta pana in 5 ani). Sistemul lor imunitar nu este inca pe deplin dezvoltat si, odata cu intrarea in colectivitate, riscul de a contracta o infectie virala sau bacteriana care sa provoace inflamatia faringelui este mai ridicat.[3][5]

De ce apare faringita acuta la copii? Cauze 

Faringita poate avea multe posibile cauze. De cele mai multe ori, este vorba de o infectie. In unele cazuri, dupa cum vei vedea mai jos, poate aparea insa si din alte motive.

Infectiile 

Cele mai frecvente sunt faringitele de cauza virala (aproximativ 50%, pana la 80% dintre cazuri) si sunt manifestarea la nivelul gatului a racelilor comune sau gripei. Agentii cauzatori cei mai des intalniti sunt: adenovirusul, rinovirusul, reovirusul (racelile comune), influenza si parainfluenza virus (gripa). Mai rar, poate fi vorba de virusul Epstein-Barr (mononucleoza infectioasa), virusul Coxsackie (herpangina), virusul respirator sincitial etc. 

Cazurile de natura bacteriana tind sa fie mai severe si pot aparea dupa o infectie virala. Cel mai des intalnit patogen bacterian este streptococul beta-hemolitic de grupa A (cauzează 5% pana la 36% din cazurile de faringita acuta). Alte etiologii bacteriene includ streptococii din grupele B si C, Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis, Neisseria gonorrhoeae, Arcanobacterium haemolyticum, Fusobacterium necrophorum si Corynebacterium.[5]

Alergiile 

O alta posibila cauza a faringitei este reprezentata de alergii. Cei mai multi copii incep sa dezvolte simptome specifice la varsta prescolara, de declansarea lor fiind responsabili, de obicei, parul de animale, mucegaiul, praful, iarba sau polenul. Printre simptomele alergiilor se numara si rinoreea (secretiile nazale), picurarea postnazala, stranutul si congestia nazala, care pot cauza dureri in gat.[4]

Agentii iritanti

Poluarea, fumul si agentii chimici pot duce si ei la aparitia faringitei la copii. Este unul dintre motivele pentru care trebuie sa te asiguri ca aerul pe care il respira cel mic este cat mai curat posibil, inclusiv prin evitarea expunerii acestuia la fumul de tigara.[4]

Cancerul

In cazuri foarte rare, faringita cronica poate fi un simptom al cancerului la gat (cancerul care incepe in faringe sau laringe). Durerile in gat sunt acompaniate insa si de alte simptome, inclusiv prezenta unor noduli la nivelul gatului si sangerarea nasului sau a gurii.[2]

Faringita la copii: simptome

Simptomele faringitei acute la copii includ, de regula, durerea de gat, dificultatile la inghitire, febra si durerile de cap. In functie de tipul virusului cauzator, mai pot aparea si alte manifestari: 

• faringita acuta din racelile comune si gripa: senzatie de gat uscat sau de corp strain, secretii nazale abundente, stranut, tuse, dureri musculare, febra moderata, frisoane, fatigabilitate, ochi rosii; mucoasa faringiana este rosie, uscata, cateodata edematoasa; uneori este prezent un exudat la nivelul amigdalelor; gripa are manifestari mai severe decat raceala comuna febra mai mare, risc mai mare de a dezvolta complicatii otita, sinuzita si pneumonie; majoritatea sunt autolimitante si se remit in trei-patru zile; 
• faringita din mononucleoza infectioasa: ganglionii gatului mariti, febra, dureri musculare, stare generala alterata, pierderea apetitului, rash cutanat; perioada de incubatie este de pana la patru saptamani; 
• faringita din herpangina: febra mare la debut (39-40°C), urmata de aparitia unor vezicule ulcerative la nivelul faringelui, limbii si palatului, dureri puternice la inghitire, inflamatia ganglionilor; perioada de incubatie este de trei-sapte zile; vindecarea are loc in sapte-zece zile;
• faringita streptococica - este asociata cu febra, exudate la nivelul amigdalelor si adenopatie cervicala; de obicei, are un debut acut si lipsesc semnele specifice unei infectii virale a cailor respiratorii superioare (tusea, rinoree etc.).[5] 

Faringita se poate manifesta diferit de la un copil la altul si, in special in cazul bebelusilor sau a copiilor de varsta mica, poate fi dificil sa observi prezenta simptomelor sau sa le deosebesti de cele ale unei alte afectiuni. Este indicat sa te adresezi unui medic daca observi ca micutul tau:

• refuza sa manance;
• pare sa aiba dureri sau plange cand inghite;
• are ganglionii limfatici mariti;
• are spatele gatului rosu si umflat;
• are pete albe in gat sau pe amigdale; 
• are respiratie urat mirositoare.[3][4]

Faringita la copii se transmite? 

Daca faringita este cauzata de o infectie virala sau bacteriana, ea se poate transmite de la o persoana la alta, prin saliva, mucus sau secretii nazale. Virusurile si bacteriile se raspandesc foarte repede, in special in randul copiilor.[2]

Complicatii si factori de risc 

Faringita poate avea, in unele cazuri, consecinte severe, de la deshidratare pana la infectii severe. De obicei, complicatiile sunt asociate cu faringita streptococica si includ: 

• epiglotita; 
• otita; 
• mastoidita;
• sinuzita;
• febra reumatica acuta; 
• glomerulonefrita poststreptococica; 
• sindromul de soc toxic.

Este foarte important sa ceri sfatul unui medic in cazul in care durerea in gat persista timp de mai multe zile si este insotita de febra si alte simptome. 

Suna la 112 daca cel mic are probleme de respiratie, dureri severe in gat, dificultati la inghitire ori prezinta simptome precum rigitatea sau umflarea gatului si salivarea excesiva.[3][5]

Faringita la copii: tratament

Tratamentul faringitei este simptomatic si se stabileste in functie si de varsta si de starea generala de sanatate a copilului. In general, se bazeaza pe hidratare, antitermice, analgezice locale si sistemice si repaus. In majoritatea cazurilor, nu este necesar tratament antibiotic; medicul poate decide sa administreze antibiotice in anumite situatii speciale pentru a preveni infectiile bacteriene sau complicatiile.

Toaletarea eficienta a foselor nazale poate preveni complicatiile precum otita sau sinuzita. Pentru prevenirea raspandirii infectiei virale, se recomanda repaus la domiciliu; nu se va duce copilul cu febra la gradinita. Este indicata evitarea calatoriilor in episoadele de boala acuta.

Faringita la copii: tratament naturist

Uneori, se apeleaza si la remedii naturiste pentru a ameliora simptomele faringitei. Tine totusi cont de faptul ca nu exista suficiente dovezi stiintifice pentru a confirma eficacitatea acestora si ca este indicat ca la astfel de tratamente alternative sa se apeleze numai dupa consultarea unui medic. Acestea fiind spuse, remediile naturiste pentru faringita se bazeaza, de obicei, pe plante precum catrifoiul, lemnul dulce, salvia, ulmul alunecos sau nalba mare.[1]

Gargara cu apa sarata (doar pentru copiii mai mari) si cresterea aportului de lichide il pot ajuta, de asemenea, pe cel mic sa se simta mai bine.[3]

In cate zile trece faringita la copii? 

In majoritatea cazurilor de faringita, simptomele se amelioreaza si dispar in 7 pana la 10 zile. Rezistenta la antibiotice, nerespectarea tratamentului prescris de medic si netratarea contactilor directi ai copilului pot intarzia insa vindecarea faringitei.[5]

Se poate preveni aparitia faringitei la copii?

Respectarea unor masuri simple de igiena poate contribui la prevenirea aparitiei faringitei la copii. Iata cateva dintre acestea: 

• evitarea contactului cu persoanele bolnave; 
• evitarea folosirii in comun a tacamurilor sau impartirii alimentelor ori a sticlei cu apa;
• spalarea corecta a mainilor, in special inainte de masa si dupa tuse sau stranut; 
• evitarea expunerii la fum de tigara sau alte substante iritante pentru gat.[1]

Faringita sau rosul in gat este o afectiune frecvent intalnita in randul copiilor, de obicei fara consecinte serioase. Asta nu inseamna insa ca poate fi exclus riscul aparitiei unor complicatii. De aceea, se recomanda consultarea unui medic, in special atunci cand simptomele sunt mai severe sau nu se amelioreaza dupa cateva zile. 

Atentie! Acest articol are un caracter strict informativ. Nu reprezinta o sursa suficienta de autodiagnosticare si nu poate inlocui consultul medical de specialitate. Singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa faca recomandari in ceea ce priveste tratamentul unei afectiuni este medicul.

Expert Dr. Vlad Postelnicu 

Medic specialist ORL. 

Doctor in Stiinte Medicale

Bibliografie: