Genotip: ce este si ce trebuie sa stii despre el

Te-ai intrebat vreodata de ce unele persoane sunt mai inalte sau mai scunde? De ce au ochii de o anumita culoare, de ce tind sa aiba anumite comportamente? Inaltimea, culoarea ochilor, comportamentul si multe alte caracteristici care fac o persoana unica sunt influentate de genotip. Continua sa citesti pentru a afla ce este de fapt genotipul, de ce si cum influenteaza el caracteristicile umane. 

Ce este genotipul

Genotipul reprezinta totalitatea proprietatilor ereditare pe care un organism le-a mostenit de la parintii sai. Acesta include toate informatiile genetice ale unui individ, atat cele care contribuie la trasaturile observabile, cat si cele latente sau nemanifestate, si are un rol foarte important in determinarea caracterelor ereditare.[4] Intr-un sens mai restrans, termenul poate fi folosit pentru a se referi la alele sau forme specifice ale unei gene.[3] 

Genotipurile pot fi reprezentate prin simboluri. De exemplu, BB, Bb, bb ar putea fi utilizate pentru a reprezenta o varianta data intr-o gena. Genotipurile pot fi reprezentate si de secventa reala de ADN intr-o locatie specifica (locus) cum ar fi CC, CT, TT. Secventierea ADN-ului si alte metode pot fi utilizate pentru a determina genotipurile in milioane de locatii dintr-un genom intr-un singur experiment.[2]

Rolul genotipul in determinarea caracterelor umane 

Genotipul contribuie semnificativ la determinarea caracterelor morfologice, fiziologice, biochimice, psihice si comportamentale ale unui organism, adica a fenotipul acestuia. Cu alte cuvinte, l-am putea compara cu un set de instructiuni sau la un cod pe baza carora corpul tau creste si se dezvolta. Determina nu doar culoarea ochilor sau a parului, ci si grupa de sange, caracteristicile fundamentale, chiar si predispozitia la anumite boli sau abilitatile cognitive. 

Trebuie insa mentionat ca genotipul nu este insa singurul factor determinat cand vine vorba de astfel de trasaturi. Factorii de mediu, sau mai bine spus interactiunea dintre acestia si genotip, au, de asemenea, un rol foarte important in determinarea caracterelor observabile ale unui organism sau a fenotipului sau. In plus, diferite genotipuri pot duce la acelasi fenotip. [1][5]

De exemplu, un individ poate avea un genotip pentru o inaltime mai mare, dar daca nu primeste o nutritie adecvata sau daca este expus la conditii de viata precare, nu va atinge acea inaltime. 

Cum se transmite genotipul

Parintii transmit copiilor trasaturi sau caracteristici, cum ar fi culoarea ochilor si grupa de sange, prin genele lor. O astfel de caracteristica poate avea insa forme diferite, cauzate de o modificare sau o variatie a genei. Fiecare forma specifica a unei gene poarta denumirea de alela. Oamenii sunt organisme diploide, ceea ce inseamna ca au doua alele la fiecare pozitie genetica, cu cate o alela mostenita de la fiecare parinte (o gena poate avea si mai mult de doua alele) Aceasta combinatie de alele pe care tu, ca individ, o ai reprezinta de fapt genotipul tau.[1][3]

Alelele pot interactiona intre ele in moduri diferite, afectand astfel caracterele unui individ. Cea mai frecvent intalnita interactiune intre alele este relatia dominanta/recesiva, in care alela dominanta o anuleaza pe cea recesiva. Acest lucru inseamna ca, chiar daca un individ mosteneste o gena recesiva, trasatura asociata cu gena dominanta va fi exprimata in fenotipul sau.

Un exemplu usor de inteles este cel al culorii ochilor: alela pentru ochi caprui este dominanta fata de cea pentru ochi albastri, ceea ce inseamna ca, daca exista o alela pentru ochi caprui si una pentru ochi albastri, ochii vor fi caprui. Daca ambele alele sunt pentru ochi caprui, acestia vor fi caprui, iar daca ambele alele sunt pentru ochi albastri, acestia vor fi albastri. 

Un alt exemplu este cel al grupelor de sange. Avem trei alele: A, B si O. Alela A este dominanta asupra alelei O, deci o persoana cu o alela A si o alela O va avea grupa sangvina A. Daca mama are alele A si O, iar tatal doua alele O, fiecare copil pe care il are cuplul are o sansa de 50% sa aiba grupa sangvina A si o sansa de 50% sa aiba grupa sangvina O, in functie de alelele pe care le mosteneste. 

In acelasi timp, trebuie mentionat ca nu toate genele sunt dominante sau recesive. Intre acestea poate exista si o relatie de codominanta. Pentru a relua exemplul grupelor de sange de mai sus, alela A este la fel de „puternica” ca alela B, asta insemnand ca o persoana care a mostenit cate o copie a fiecareia dintre aceste doua alele va avea grupa de sange AB.[1] 

Un anumit genotip este descris ca homozigot daca prezinta doua alele identice si ca heterozigot daca cele doua alele difera.[3]

Genotipul cuprinde intregul complex de gene mostenite de la ambii parintii si este unic pentru fiecare individ in parte, cu anumite exceptii (ex: gemenii identici). Tot acest material genetic, aceasta combinatie particulara de alele pe care o mostenim de la parintii nostri, determina, in urma interactiunii cu mediul, fenotipul unei persoane, caracteristicile noastre observabile, inclusiv cele ce tin de aspectul fizic si comportamentul nostru.[4] 

 Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui opinia unui specialist. 

Bibliografie: