Gingivostomatita: cauze, simptome, tratament

Ce este gingivostomatita? 

Termenul de gingivostomatita este folosit pentru a descrie o infectie a gingiilor si mucoasei bucale. De obicei, apare ca o consecinta a infectiei cu virusul Herpes simplex tip 1, mai fiind cunoscuta si sub denumirea de gingivostomatita herpetica acuta, gingivostomatita herpetica si gingivostomatita primara.[2]

Este destul de des intalnita si poate afecta persoane de toate varstele, dar este mai frecventa la copii. Este contagioasa si se transmite de obicei de la o persoana la alta prin contact direct (ex: prin sarut, prin folosirea in comuna a tacamurilor).[2]

Cauzele gingivostomatitei

Dupa cum mentionam mai sus, herpetic simplex de tip 1 (HSV-1) reprezinta cea mai comuna cauza a gingivostomatitei. Totusi, exista si alte bacterii si virusuri care pot contribui la aparitia gingivostomatitei. Streptococul, o bacterie cunoscuta drept cauza a faringitei streptococice, poate duce si la gingivostomatita.[1]

Actinomyces, o bacterie se gaseste in mod natural in cavitatea bucala, poate provoca, de asemenea, gingivostomatita daca patrunde in tesuturile bucale, lucru care se poate intampla, de exemplu, dupa o interventie chirurgicala orala sau un traumatism la nivelul gurii.[1]

Virusurile Coxsackie sunt un alt grup de virusuri care pot duce la gingivostomatita. Acestea se raspandesc de obicei din cauza mainilor nespalate sau a altor suprafete contaminate cu fecale. Sunt cunoscute in special pentru cauzarea bolii mana-gura-picior, care este o afectiune comuna la copii.[1] Igiena orala precara este un factor de risc important pentru gingivostomatita - permite bacteriilor si virusurilor sa se inmulteasca in gura, ceea ce poate duce la inflamatia gingiilor si a mucoasei bucale.[1][2]

Simptomele gingivostomatitei

Simptomele gingivostomatitei pot varia de la caz la caz si pot fi mai usoare sau severe, dar, de regula, sunt aceleasi la adulti si la copii. Unele dintre cele mai comune semne ale acestei afectiuni includ rani sau ulceratii dureroase pe buze, gingii sau interiorul obrajilor. Aceste leziuni pot fi insotite de o febra, de gingii rosii, umflate sau sensibile si de ganglioni limfatici umflati in gat.

Un alt simptom al gingivostomatitei este halitoza sau respiratia urat mirositoare, care poate fi deosebit de neplacuta. De asemenea, pacientul poate avea gura uscata, cunoscuta si sub numele de xerostomie. Datorita durerilor de gura, persoanele afectate isi pot pierde pofta de mancare. In plus, unii pacienti pot avea dureri de cap.[1][2]

Atentie! In majoritatea cazurilor, perioada de contagiozitate la gingivostomatita este de aproximativ 7 zile de la aparitia leziunilor bucale. De asemenea, se recomanda sa se astepte cel putin 24 ore de la disparitia febrei inainte de a avea contact direct cu alte persoane.[1]

Cum recunosti gingivostomatita la copii? 

Este posibil sa nu observi semne de alarma imediat dupa contractarea infectiei. Treptat insa, pot aparea ulceratii pe buze sau gingii care ii vor provoca un disconfort tot mai mare copilului. Pot aparea febra si starile de iritabilitate. Aceasta afectiune poate provoca dureri destul de severe, ce pot duce la refuzul de a manca sau bea, salivatie excesiva si chiar si deshidratare.[2]

Este important sa stii care sunt semnele deshidratarii la bebelusi si copii si sa le recunosti la timp: 

• piele si gura uscate; 
• ameteala; 
• letargie, oboseala;
• constipatie. 

Cere sfatul unui medic daca observi orice simptom ce poate sugera ca micutul tau ar putea avea gingivostomatita, in special daca refuza sa manance sau sa bea![3] Medicul este singurul in masura sa identifice cauza simptomelor cu care se confrunta copilul tau si sa confirme diagnosticul.

Tratamentul gingivostomatitei

Tratamentul gingivostomatitei are drept scop principal ameliorarea simptomelor si combaterea infectiei care a cauzat boala.

In unele cazuri, asta poate presupune tratament cu antibiotice, analgezice sau alte medicamente (in functie de cauza infectiei) si debridarea sau indepartarea tesutului infectat. Medicul tau iti va prescrie tratamentul potrivit. De regula, acele rani sau ulceratii dureroase despre care spuneam mai sus ca se numara printre simptomele gingivostomatitei vor disparea in aproximativ 2-3 saptamani fara tratament.[1][3]

Ce poti face acasa:

• urmeaza tratamentul prescris de medic si respecta indicatiile acestuia;
• mentine o igiena orala riguroasa - spala-te pe dinti de cel putin 2 ori pe zi, de preferat folosind o periuta de dinti cu peri moi, si nu uita de ata dentara si de apa de gura;
• daca vrei sa testezi si tratamentul naturist pentru gingivostomatita, combina o jumatate de lingurita de sare cu o cana de apa calda si clateste-ti gura de cateva ori pe zi
• evita alimentele fierbinti, picante sau sarate.[1]

Atentie! Este important ca periajul dentar sa se faca de cel putin doua ori pe zi chiar daca este dureros - in lipsa unei bune igiene orale, este posibil ca simptomele sa se agraveze si riscul de a dezvolta din nou gingivostomatita va creste![3]

Prevenirea gingivostomatitei

Prevenirea gingivostomatitei este esentiala si poate fi realizata prin adoptarea unor bune practici de igiena orala si prin evitarea contactului cu virusurile care pot cauza aceasta afectiune. Ingrijirea corecta a dintilor si a gingiilor poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta gingivostomatita. Nu uita ca o rutina igiena orala adecvata include, pe langa periajul dintilor cel putin de doua ori pe zi si folosirea atei dentare zilnic, si efectuarea unor controale stomatologice periodice.

In cazul virusului HSV-1, care poate provoca gingivostomatita, este important sa se evite contactul direct cu persoanele infectate, inclusiv sarutul, si folosirea in comun a obiectelor precum tacamurile, paharele sau chiar jucariile in cazul copiilor.[1]

Spalatul frecvent si corect pe maini reprezinta cea mai simpla metoda de prevenire a raspandirea virusului Coxsackie, care poate provoca, de asemenea, gingivostomatita. Fa acest lucru in special dupa ce ai folosit toaleta, dupa ce ai schimbat un scutec si inainte de a manca sau de a gati. Nu uita, de asemenea, ca si cei mici trebuie sa invete aceste reguli simple de igiena care pot preveni raspandirea bolilor. Este cu atat mai important sa faca acest lucru daca tinem cont de faptul ca ei sunt cel mai frecvent afectati de gingivostomatita.[1][3]

Gingivostomatita nu provoaca, de regula, probleme grave sau complicatii. Totusi, poate fi foarte dureroasa si este important sa se intervina la timp pentru tratarea sa. Cere sfatul unui medic daca observi simptome ale gingivostomatitei la copilul tau, in special daca persista mai multe de cateva zile sau se agraveaza, daca apare febra ori daca acesta refuza sa manance sau sa bea! Faptul ca de regula aceasta afectiune nu cauzeaza complicatii nu inseamna ca nu poate face asta, mai ales daca este vorba de un bebelus sau de o persoana cu un sistem imunitar slabit.[3] 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: