Lista analizelor recomandate pentru detectarea precoce a bolilor autoimune

Teste pentru detectarea autoanticorpilor in sange si rolul lor in depistarea bolilor autoimune

Autoanticorpii sunt proteine specifice produse de sistemul imunitar care, in loc sa protejeze organismul impotriva agentilor patogeni, ataca tesuturile si organele propriului organism. Testele pentru autoanticorpi masoara nivelul acestora in sange si sunt instrumente valoroase in detectarea si diagnosticarea bolilor autoimune.[3]

Astfel de teste sunt:

• testul ANA (testul pentru anticorpii antinucleari);
• panelul ENA;
• factorul reumatoid;
• testul pentru anticorpi anti-CCP;
• testul pentru anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA).[2][5][8]

Anticorpii antinucleari (ANA)

Anticorpii antinucleari (ANA) sunt un tip de autoanticorpi care ataca nucleul (centrul) celulelor. Determinarea anticorpilor antinucleari prin testul ANA poate ajuta la depistarea unor boli autoimune precum lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, sclerodermia, sindromul Sjögren, boala Addison si hepatita autoimuna.[2][4]

Rezultatele testului ANA pot fi interpretate astfel: un rezultat negativ indica absenta anticorpilor antinucleari in sange si o probabilitate redusa de a avea o boala autoimuna, desi nu o exclude complet. Pe de alta parte, un rezultat pozitiv inseamna prezenta anticorpilor antinucleari in sange si poate fi un semn al unei boli autoimune, al unei infectii virale sau al unei alte afectiuni.[2][4]

Panelul ENA

Panelul ENA este o analiza de sange care detecteaza prezenta a anumiti autoanticorpi in organism, cunoscuti sub denumirea de anticorpi antinucleari extractibili, si este adesea recomandat dupa un test ANA pozitiv. Un panel ENA tipic detecteaza patru pana la sase anticorpi care reactioneaza la antigenele din celulele pacientului. Acestia includ: Anti-SSA (anti-Ro), Anti-SSB (anti-La), Anti-Smith (Anti-Sm), Anti-RNP (MCTD), Anti-Scl-70 si Anti-Jo-1.[5]

Acesti autoanticorpi au asocieri clinice puternice cu mai multe boli autoimune sistemice, inclusiv cu lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjögren si scleroza sistemica. In functie de tipul de anticorpi detectati, panelul ENA poate ajuta la identificarea specifica a bolii autoimune prezente.[5]

Este important de mentionat ca, desi panelul ENA ofera informatii valoroase, rezultatele trebuie interpretate in contextul semnelor si simptomelor clinice ale pacientului, precum si al rezultatelor celorlalte analize si investigatii efectuate. Mai mult, desi un rezultat pozitiv al unui panel ENA indica prezenta unei boli autoimune, un rezultat negativ nu exclude cu certitudine prezenta unei astfel de boli.[5]

Factorul reumatoid

Analiza pentru detectarea factorului reumatoid este utilizata in principal pentru diagnosticarea artritei reumatoide, dar poate indica si alte afectiuni autoimune (ex: artrita juvenila si lupusul), precum si boli precum tuberculoza si anumite tipuri de cancer, cum ar fi leucemia.[2][6]

Un rezultat negativ inseamna o valoare mai mica de 15 UI/mL, in timp ce un rezultat pozitiv presupune o valoare de 15 UI/mL sau peste. Un rezultat negativ nu exclude artrita reumatoida sau o alta problema de sanatate.[2][6]

Un rezultat pozitiv poate indica, pe langa artrita reumatoida sau o alta boala autoimuna, si o infectie cronica sau anumite tipuri de cancer. Doar un medic poate interpreta corect aceste rezultate si poate stabili un diagnostic precis.[2][6]

Anticorpi anti-CCP

Analiza anticorpilor anti-CCP (anticorpii anti-peptide citrulinate ciclic) este un test specific pentru diagnosticarea artritei reumatoide. Acesti anticorpi ataca tesuturile sanatoase din articulatii, se gasesc la majoritatea persoanelor care sufera de artrita reumatoida si aproape niciodata la cele care nu sufera de aceasta boala. Adesea, aceasta analiza este efectuata concomitent sau ulterior testului pentru factorul reumatoid.[7] 

Anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA)

Anticorpii ANCA sunt proteine produse de sistemul imunitar ce, in anumite conditii, pot ataca neutrofilele, un tip de celule albe din sange care joaca un rol important in apararea organismului impotriva infectiilor. Acest lucru duce la aparitia unei afectiuni numite vasculita autoimuna, caracterizata printr-o inflamatie si umflare a vaselor de sange.[8]

Diferitele forme de vasculita autoimuna sunt determinate in functie de prezenta unuia sau a ambelor tipuri principale de ANCA - pANCA si cANCA. Un test ANCA poate identifica aceste anticorpi, furnizand astfel informatii esentiale pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului adecvat.[8]

Analize pentru depistarea inflamatiei cronice si rolul lor in diagnosticarea precoce a bolilor autoimune 

Inflamatia cronica poate fi de multe ori un semn al unei boli autoimune, astfel ca analizele care ajuta la depistarea acesteia sunt adesea folosite si in procesul de diagnosticare a bolilor autoimune.

Exemple de astfel de analize sunt:

• proteina C reactiva; 
• viteza de sedimentare a hematiilor (VSH);
• feritina.[2]

Proteina C reactiva

Proteina C reactiva (CRP) este o proteina produsa de ficat si eliberata in sange in momentul in care in organism este prezenta inflamatia. Testul pentru proteina C reactiva este folosit in mod frecvent pentru a masura nivelul de inflamatie din organism, furnizand astfel indicii pretioase in ceea ce priveste prezenta unor boli autoimune, a unor infectii sau chiar a cancerului.[2]

Nivelurile crescute ale acestei proteine indica prezenta unei inflamatii in organism, iar valorile foarte mari pot fi un semn al unei infectii severe sau al unei boli autoimune. In absenta unei inflamatii, nivelul de CRP ar trebui sa fie redus, fapt ce ar putea exclude o boala autoimuna ca potentiala cauza a simptomelor pacientului. Totusi, este important de mentionat ca un nivel normal al CRP nu exclude cu certitudine prezenta unei boli autoimune, intrucat unele astfel de afectiuni nu determina neaparat o crestere a nivelului acestei proteine.[2]

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o analiza care masoara cat de repede se aseaza globulele rosii la fundul unui tub cu sange intr-o ora. Acest test este folosit in general pentru a evalua nivelul de inflamatie din organism. In mod normal, eritrocitele se sedimenteaza lent, dar o rata mai rapida decat cea normala poate indica prezenta unei inflamatii.[2]

Ca si in cazul testului CRP, valorile ridicate ale VSH poate indica prezenta unei boli autoimune sau a altor afectiuni inflamatorii. Rezultatele normale, pe de alta parte, pot sugera absenta unei probleme autoimune.[2]

Feritina

Feritina este o proteina produsa de ficat care joaca un rol esential in stocarea fierului in celule pana cand acesta este necesar. Nivelurile ridicate de feritina pot indica mai multe afectiuni, inclusiv boli autoimune. In cazul acestora din urma, autoanticorpii pot distruge in mod neasteptat celulele rosii din sange, determinand astfel eliberarea de fier in exces in sange. Aceasta eliberare in exces poate depasi capacitatea organismului de a stoca fierul, determinand ficatul sa produca mai multa feritina pentru a controla cantitatea de fier care circula liber.[2]

Un scenariu similar poate aparea daca ficatul este direct vizat de o boala autoimuna, cum ar fi lupusul sau hepatita autoimuna. In astfel de cazuri, nivelurile de feritina pot creste semnificativ.[2]

Este important de mentionat ca testarea nivelurilor de feritina este doar una dintre metodele de a detecta bolile autoimune si nu ar trebui sa fie utilizata pentru a stabili un diagnostic fara a fi combinata cu alte teste si analize ce pot oferi o imagine completa a sanatatii unei persoane.[2]

Analizele de sange reprezinta un instrument valoros in depistarea precoce a bolilor autoimune. Cu toate acestea, este important sa consulti un medic pentru a stabili care sunt cele mai potrivite teste pentru tine si pentru a obtine o interpretare corecta a rezultatelor. Un diagnostic precoce poate face diferenta in gestionarea cu succes a unei boli autoimune. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: