Prurit: Cauze, simptome, tratament

Ce este pruritul?

Pruritul sau mancarimea de piele este o senzatie inconfortabila, iritanta, care te face sa vrei sa te scarpini. Uneori, poti simti si o senzatie de durere si este posibil sa te confrunti cu o eruptie cutanata, pete pe piele sau urticarie. Pruritul poate fi generalizat (pe tot corpul) sau localizat pe o portiune a pielii.

In functie de cauza pruritului, pielea ta poate avea un aspect normal, dar poate deveni si rosie, aspra sau inflamata. Scarpinatul repetat la nivelul pielii poate cauza sangerari, iritatii sau chiar infectii.

Care sunt cauzele pentru care pot aparea mancarimile pe piele?

Pruritul este un simptom al multor probleme de sanatate. Printre cele mai frecvente cauze care pot duce la mancarimi de piele se numara [1]:

• reactii alergice la alimente;
• muscaturi de insecte;
• alergii la polen;
• efecte secundare ale unor medicamente;
• afectiuni cum ar fi tipuri diverse de eczeme pe piele, psoriazisul si epiderma uscata;
• substante chimice iritante, produse dermatocosmetice;
• parazitii cum ar fi oxiuri, scabie, paduchi de cap si corp;
• sarcina;
• boli hepatice, renale sau tiroidiene;
• tipuri de cancer sau tratamente pentru cancer;
• boli care pot afecta sistemul nervos, cum ar fi diabetul si zona zoster.

Cauze cutanate

Printre cele mai frecvente cauze cutanate pentru care pot aparea mancarimile se numara:

• pielea uscata;
• muscaturi de insecte precum tantari;
• eruptii cutanate fungice;
• contactul direct cu acarieni, paduchi, oxiuri, scabie;
• iritanti si alergeni precum anumite alimente, latex;
• plante care produc substante iritante;
• materiale textile si produse dermatocosmetice precum lana si unele parfumuri;
  expunerea la caldura si frig extrem;
• arsuri pe piele.

Cauze organice

Urmatoarele boli interne pot provoca mancarime de piele generalizata:

• obstructia ductului biliar;
• insuficienta hepatica;
• colestaza;
• neuropatie periferica;
• HIV–virusul imunodeficientei umane;
• ciroza;
• anemie;
• leucemie;
• boli tiroidiene;
• insuficienta renala;
• afectiuni ale sistemului nervos;
• diabet;
• scleroza multipla;
• neuropatie;
• sindromul trofic trigemen. 

Boli de piele cu mancarimi

Urmatoarele boli de piele cu mancarimi pot afecta orice zona a pielii de pe corp:

• dermatita–inflamatie a pielii;
• eczema–afectiune cronica a pielii care include mancarimi, eruptii cutanate solzoase etc;
• psoriazis–boala autoimuna care provoaca decolorarea si iritarea pielii, de obicei sub forma de placi;
• dermatografia–presiunea asupra pielii duce la niveluri ridicate de histamina care provoaca o eruptie cutanata ridicata, rosie, cu mancarime;
• urticarie–mancarimi, zone inflamate si decolorate pe piele, care sunt de obicei cauzate de o reactie alergica;
• pecingine–infectie fungica a pielii;
• varicela sau rujeola–infectie virala;
• zona zoster–infectie cauzata virusul care provoaca varicela;
• alergii–reactii alergice la mancare sau suprafete de contact;
• dermatita herpetiformis–eruptie cutanata care provoaca mancarime, fiind adesea cauzata de intoleranta la gluten sau de boala celiaca;
• lichen planus–eruptie cutanata declansata de sistemul imunitar care poate fi cauzata de infectii, gene, stres, alergeni si multe altele;
• limfom cutanat–o forma de cancer care apare in sistemul limfatic;
• sclerodermie–boala autoimuna care afecteaza pielea. 

Atentie! Urmatoarele medicamente pot cauza eruptii cutanate si mancarime pe piele:

• antifungicele;
• antibioticele;
• antialgicele care sunt clasificate ca narcotice;
• medicamentele anticonvulsivante;
• aspirina;
• vitaminele B;
• chinidina;
• nitratii.

Care sunt principalele simptome ale pruritului?

Mancarimile de piele pot afecta zone mai restranse–scalpul, bratele, picioarele–sau intregul corp. Pruritul poate aparea fara alte modificari vizibile la nivel cutanat sau poate fi asociat cu:

• roseata;
• semne de zgarieturi;
• umflaturi, pete sau cosuri;
• piele uscata, crapata, descuamata. 

Mancarimea se poate manifesta pe o durata lunga de timp si poate fi intensa. Pe masura ce atingi sau scarpini zona afectata, senzatia de mancarime se poate intensifica.

 Atentie! Consulta de urgenta un medic dermatolog si un medic specializat in medicina interna daca mancarimea de piele [2]:

• dureaza mai mult de doua saptamani si nu se amelioreaza in ciuda unui tratament;
• apare brusc si nu poate fi usor de explicat;
• afecteaza intregul corp;
• este insotita de alte semne si simptome, cum ar fi pierderea in greutate, febra sau transpiratiile nocturne.

Cate tipuri de prurit exista?

Cele patru tipuri clinice principale de prurit includ [3]:

• neurogenic/sistemic

Este generat in sistemul nervos central ca mecanism de raspuns, dar fara nici o dovada de patologie neuronala. Mancarimea neurogena apare pe fondul unor boli care afecteaza alte organe decat pielea. Printre acestea: insuficienta renala cronica, bolile de ficat, afectiunile hematologice si limfoproliferative si tumori maligne.

• psihogenic

Este o reactie de mancarime cauzata de o tulburare de natura psihica. Mancarimea psihogena este asociata cu anomalii psihologice si este considerata de origine psihiatrica. Aceasta cauzeaza, de obicei, suferinzilor impulsul excesiv de a se scarpina fara a exista o problema fizica reala.

• neuropatic

Mancarimea neuropata rezulta din deteriorarea neuronilor senzoriali centrali sau periferici, situatie ce duce la arderea neuronilor fara stimuli cutanati.

• cutanat

Mancarimea cutanata, tipul cel mai frecvent intalnit de dermatologi, e cauzata de o anumita problema a pielii. Este generata fie prin inflamatie sau leziuni ale pielii, si este de obicei vizualizata prin examen clinic.

Cum se diagnosticheaza aceasta afectiune?

Diagnosticarea afectiunii se realizeaza dupa un examen clinic, o analiza a istoricului medical al persoanei si urmarirea cauzei pruritului in timp. In cazul in care medicul considera ca mancarimea de piele este rezultatul unei probleme medicale interne, este posibil sa solicite teste specifice precum [2]:

• teste de sange; o hemoleucograma completa poate oferi dovezi ale unei afectiuni interne care cauzeaza mancarime, cum ar fi anemia.
• teste ale functiei tiroidiene, hepatice si renale; afectiunile hepatice sau renale si anomaliile tiroidiene, cum ar fi hipertiroidismul, pot provoca mancarimi.
• radiografie toracica; o radiografie toracica poate evidentia existenta unor ganglioni limfatici inflamati care pot determina mancarimi ale pielii.

Ce tratamente sunt eficiente in tratarea mancarimilor de piele?

Tratamentul pruritului se concentreaza pe vindecarea cauzei care determina aparitia mancarimilor de piele. Medicul poate prescrie in urma diagnosticului o serie de  medicamente sau tratamente specifice. 

Optiunile de tratament pot varia in functie de cauza. Medicamente pe cale orala eficiente in tratarea afectiunilor dermatologice, medicamente topice, modificari ale stilului de viata si alte remedii naturale pot fi benefice pentru tratarea cauzelor de aparitie a mancarimii de piele. 

Controlul simptomelor pruritului poate fi o provocare si poate necesita un tratament de lunga durata.

Medicamente topice

Mai multe tipuri de creme topice pot ajuta la reducerea pruritului cauzat de afectiuni cum ar fi:

• alergii;
• infectii fungice;
• urticarie si eruptii cutanate;
• tulburari autoimune;
• eczema;
• infestarea cu paduchi;
• muscaturi de insecte sau intepaturi;
• scabie. 

Creme si unguente pe baza de corticosteroizi [2]. In cazul in care pielea se inroseste si apar mancarimi, medicul poate recomanda aplicarea unei creme sau a unui unguent in zonele afectate. Alte tratamente pe piele pot include inhibitori de calcineurina, anestezice topice.

 Medicamente pe cale orala

Medicamentele pe cale orala ar putea oferi ajutor in tratarea mancarimilor de piele cauzate de mai multe probleme medicale, inclusiv:

• alergii;
• infectii fungice;
• tulburari autoimune;
• ciroza;
• muscaturi de insecte sau intepaturi;
• Impetigo;
• eczeme;
• urticarie si eruptii cutanate.

Printre medicamentele cu administrare orala folosite in schemele de tratament se numara [1]:

• antihistaminicele–sunt utilizate pentru a trata reactii alergice si mancarimi ale pielii sau eruptii cutanate cauzate de muscaturi de insecte sau intepaturi, urticarie, eczeme si dermatita de contact.
• steroizii–ajuta la atenuarea inflamatiei si pot fi utilizati pentru a trata afectiuni precum lupus eritematos sistemic, urticarie cronica, eczeme, psoriazis, reactii alergice severe;
• imunosupresoarele; sunt utile pentru a trata afectiuni precum lupus eritematos sistemic, urticarie cronica, eczeme.
• antifungicele–ar putea reduce mancarimea cauzata de piciorul de atlet, pecingine, iritatie de scutec.
• antibioticele–trateaza infectiile cauzate de bacterii si sunt folosite pentru a controla mancarimea cauzata de boli hepatice.
• Beta-blocante; sunt utilizate pentru a trata ciroza si hipertensiunea portala, adica hipertensiunea arteriala in vena care transporta sangele la ficat.
• antidepresivele numite inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si antidepresivele triciclice–folosite in ameliorarea unor tipuri de mancarime cronica, pentru a reduce pruritul cauzat de boli de ficat.
• medicamentele antiparazitare–prescrise pentru infectia cu oxiuri.
  diureticele–ajuta la reducerea acumularii de lichid pentru a atenua simptomele de ciroza.
• medicamentele pentru tratarea arsurilor pe piele;

Terapia cu lumina sau fototerapia 

Terapia cu lumina sau fototerapia [2] implica expunerea pielii la un anumit tip de lumina. Aceast tip de terapie poate reprezenta o optiune pentru persoanele carora nu li se pot administra medicamente orale.

Atentie! Doar medicul specialist iti poate oferi un diagnostic precis si poate prescrie tratamentele medicale de care ai nevoie, indiferent de natura afectiunii, in urma unui consult medical si a unor analize specifice.

Cum poate fi prevenita aceasta afectiune?

Iata cateva sfaturi legate de stilul de viata care ar putea ajuta la prevenirea mancarimilor pielii [2]:

• pastreaza pielea hidratata; aplicarea unei creme hidratante zilnic, limitarea timpului la dus, mentinerea hidratarii si utilizarea unui umidificator pot calma mancarimea cauzata de pielea uscata sau de eczeme.
• evita apa fierbinte; aceasta poate irita epiderma si poate agrava urticaria sau uscaciunea pielii.
• practica o alimentatie sanatoasa, echilibrata; modificarea dietei ar putea ajuta la controlul simptomelor de psoriazis, lupus, ciroza si eczeme.
• foloseste suplimente alimentare pentru ingrijirea pielii;
• elimina stresul; unele tehnici de reducere a stresului precum yoga sau meditatia ar putea fi de ajutor in prevenirea aparitiei unor afectiuni precum eczeme, psoriazis, lupus eritematos.
• poarta imbracaminte confortabila, lejera; aceasta practica poate atenua iritarea pielii, permitandu-i sa respire, ceea ce poate preveni infectiile fungice.
• practica o igiena adecvata; spalarea corpului in mod regulat, a pieselor de imbracaminte si a asternuturilor plus schimbarea zilnica a hainelor ar putea proteja impotriva infectiilor cutanate.
• foloseste produse dermatocosmetice hipoalergenice si fara parfum pentru a preveni iritatiile cauzate de pielea uscata, eczeme, eruptii cutanate.

Atentie!

Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare sunt alimente și nu medicamente. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe imediat consumul si consulta medicul.

Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate.

 Pruritul sau mancarimea de piele poate aparea si pe fondul unor probleme comune de sanatate, dar si in contextul unor boli severe. De aceea, daca prezinti simptome de prurit, adreseaza-te medicului pentru a beneficia de cea mai potrivita formula de tratament.

Surse de informare:

[1] Ellis, Mary Ellen. “What’s Causing Your Itchy Skin?” Healthline, 2022, https://www.healthline.com/health/itching#pictures. Accesat in 31.03.2022.

[2] Mayo Clinic. “Itchy skin (pruritus).” Mayoclinic, 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/itchy-skin/symptoms-causes/syc-20355006. Accesat in 31.03.2022.

[3] Garibyan, Lilit et al. “Understanding the pathophysiology of itch.” Dermatologic therapy vol. 26,2 (2013): 84-91. doi:10.1111/dth.12025 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3696473/. Accesat in 31.03.2022.