Vasculita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Vasculita este un termen general, folosit pentru a descrie un grup mai mare de afectiuni, multe dintre ele rare, care cauzeaza inflamatia vaselor de sange din corp, adesea din cauze necunoscute. Mai este numita arterita sau angeita si este clasificata ca o afectiune autoimuna. Poate afecta persoanele de orice varsta si de ambele sexe si se caracterizeaza printr-o gama larga de simptome.[8] Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre cauzele si simptomele vasculitei, dar si despre cum se poate trata ea!

Ce este vasculita?

Vasculita reprezinta inflamatia vaselor de sange din organism, de la cele mai mici (capilare) pana la cele mai mari (aorta). Aceasta inflamatie poate afecta captuseala vaselor de sange sau peretele unei artere sau vene, ceea va duce la ingrosarea acestora si va restrictiona fluxul de sange catre organe si tesuturi.[6]

Vasculita: cauze si factori de risc

Cauze

Faptul ca vasculita este considerata o afectiune autoimuna inseamna ca ea apare atunci cand propriul sistem imunitar ataca din greseala tesuturile sanatoase, in cazul de fata vasele de sange.[8] Motivele care ar putea duce la un astfel de „atac” sunt numeroase, dar cauza exacta nu este de deplin inteleasa. Posibili factori declansatori sunt: 

• infectiile (ex: hepatita B, hepatita C); 
• cancerele de sange (ex: leucemie, limfom);  
• afectiunile autoimune (ex: artrita reumatoida, lupusul, sclerodermia); 
• medicamentele.[7]

Factori de risc

Vasculita ne poate afecta pe oricare dintre noi, dar exista anumiti factori care cresc riscul aparitiei acesteia, inclusiv: 

• Varsta - desi poate aparea la orice varsta, unele tipuri de vasculita sunt mai frecvente in randul persoanelor de anumite varste; 
• Istoricul familial;
• Stilul de viata - fumatul si consumul de droguri ilegale pot creste riscul de vasculita; 
• Medicamentele - anumite medicamente pot, de asemenea, declansa vasculita; 
• Alte afectiuni - riscul de vasculita este mai ridicat in randul persoanelor care sufera de tulburari autoimune precum lupusul, artrita reumatoida,  sau sclerodermia,  hepatita B sau C ori cancer al sangelui; 
• Rasa - unele tipuri de vasculita sunt mai frecvente in anumite parti ale lumii; 
• Sexul - anumite tipuri de vasculita sunt mai frecvente in randul barbatilor, in timp ce altele afecteaza mai des femeile.[8]

Tipuri de vasculita

Exista aproape 20 de tipuri de vasculita, unele mai grave, altele mai usoare.[3] In continuare vom vorbi despre cateva dintre acestea.

• Arterita Takayasu

Este un tip de vasculita sistemica destul de rar, fiind mai des intalnit in anumite parti ale Asiei si Orientului Mijlociu. Afecteaza, de obicei, aorta si ramurile ei majore, si este mai frecventa in randul femeilor. De regula, este diagnosticata intre varstele de 10 si 40 de ani, iar simptomele pot include durere la nivelul picioarelor in timpul mersului (claudicatie), dureri abdominale sau dureri in piept.[6]

• Arterita cu celule gigante

Acest tip de vasculita afecteaza tot aorta si ramurile ei principale, in special arterele carotide si cele vertebrale. Mai este cunoscuta si sub denumirea de arterita temporala si se manifesta prin simptome precum dureri de cap, tulburari de vedere sau pierderea vederii si oboseala la nivelul muschilor maxilarului.[6]  

• Poliarterita nodoasa 

Este un tip de vasculita ce afecteaza arterele medii si mici, reducand sau blocand fluxul sangvin catre piele, rinichi, intestine, inima, nervi si nu numai. Poate provoca dureri musculare sau simptome intestinale precum arsurile la stomac.[6][8]

• Boala Kawasaki 

Afecteaza arterele mari, medii si mici, in special pe cele ale inimii (arterele coronare) si se dezvolta, de regula, la copiii mici. Mai este numita si sindromul ganglionilor limfatici mucocutanati. Simptomele bolii Kawasaki includ febra mare, inrosirea ochilor, buzelor si a mucoasei gurii, gingivita, inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gatului si o eruptie cutanata pe maini si picioare.[6][1]

• Vasculite ANCA asociate 

Vasculita asociata cu anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA) este un grup de trei boli care au simptome similare: granulomatoza eozinofilica cu poliangeita (GEPA), numita si sindromul Churg-Strauss, granulomatoza cu poliangeita (GPA) sau granulomatoza Wegener si poliangeita microscopica. 

Prima afecteaza exclusiv persoanele care sufera de astm si poate provoca leziuni ale plamanilor si ale altor tesuturi, granulomatoza cu poliangeita afecteaza, de cele mai multe ori, nasul, sinusurile, plamanii si rinichii, iar poliangeita microscopica afecteaza de obicei plamanii, rinichi sau nervii.[6] 

• Sindromul Behçet 

Numit si boala Behçet, este o afectiune inflamatorie care poate afecta atat vasele de sange mici, cat si pe cele mari si poate duce la blocarea acestora, anevrism si formarea unor cheaguri de sange. Lista simptomelor include: ulcere in interiorul gurii sau in zona genitala, probleme oculare, eruptii cutanate si dureri articulare.[6]

• Angeita primara a sistemului nervos central

Numita si vasculita cerebrala, acest tip de vasculita afecteaza doar arterele de dimensiuni medii si mici ale creierului. Tinde sa apara la persoanele de varsta mijlocie si poate duce la aparitia unor simptome precum: dureri de cap, confuzie, paralizie sau slabiciune musculara, tulburari de vedere, depresie sau convulsii.[6][1]

• Vasculita de hipersensibilitate

Cunoscuta si sub denumirile de vasculita alergica, vasculita cutanata sau vasculita leucocitoclastica, este o reactie extrema la un medicament, o infectie sau o substanta straina si poate duce la inflamatia si deteriorarea vaselor de sange. De obicei, afecteaza pielea.[4]

• Vasculita reumatoida 

Este o complicatie grava, dar rara, a poliartritei reumatoide. Poate afecta vasele de sange de dimensiuni mici si mijlocii din orice organ al corpului, dar implica cel de mai adesea pielea, nervii si degetele de la maini si de la picioare. Poate provoca simptome precum febra, oboseala, pierderea poftei de mancare, scaderea in greutate, slabiciune musculara, dureri abdominale si in piept.[5]

Cum se manifesta vasculita? Simptome 

Simptomele vasculitei pot varia de la o persoana la alta, in functie de tipul de vasculita si tesuturile si organele afectate. Printre simptomele comune mai multor tipuri de vasculita se numara (dupa cum ai vazut cu siguranta daca ai cautat pe internet poze cu vasculita picioarelor sau, pur si simplu, poze cu vasculita) eruptiile cutanate sau leziunile pielii. 

Alte simptome ce pot aparea sunt: 

• oboseala; 
• febra; 
• durerile musculare; 
• durerile articulare; 
• pierderea apetitului; 
• scaderea in greutate; 
• vedere incetosata; 
• inrosirea ochilor; 
• dificultati de respiratie; 
• tuse; 
• dureri abdominale; 
• dureri de cap severe; 
• amorteala;
• urina cu sange sau de culoare inchisa; 
• neuropatie.[3]

Cum se diagnosticheaza vasculita?

Deoarece simptomele vasculitei sunt similare cu cele ale altor afectiuni, aceasta poate fi destul de greu de diagnosticat. Procesul de diagnosticare poate include efectuarea mai multor teste si investigatii: 

• Biopsie - pentru detectarea specifice inflamatiei si leziunilor tisulare; 
• Teste de sange - analizele pentru vasculita pot detecta nivelurile anumitor celule si anticorpi din sange; 
• Radiografie toracica - pentru a stabili daca vasculita afecteaza plamanii sau arterele mari; 
• Tomografia computeriza - pentru a examina arterele mari si ramurile acestora; 
• Ecocardiografia sau ecografia cardica - permite examinarea inimii si structurilor acesteia; 
• Angiografia coronariana - ajuta la detectarea eventualelor leziuni, inflamatii, blocaje sau anevrisme de la nivelul vaselor de sange; 
• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) - detecteaza inflamatia de la nivelul vaselor de sange.
• Teste de urina - contribuie la identificarea unei probleme la nivelul rinichilor.[8][6]

Daca te intrebai la ce fel de specialist ar trebui sa mergi pentru efectuarea acestor teste sau ce medic trateaza vasculita, trebuie sa stii ca raspunsul depinde de simptomele pe care le prezinti. In functie de acestea, va trebui sa te programezi la un cardiolog, un dermatolog, un neurolog, un nefrolog, un oftalmolog, un reumatolog, un urolog sau un pulmonolog.[8]

Cum se trateaza vasculita?

Tratamentul vasculitei se stabileste in functie de tipul sau si de organele si tesuturile afectate. Se poate recurge la tratament medicamentos sau la anumite proceduri si interventii chirurgicale.  

Tratament medicamentos 

Pentru reducerea inflamatiei si ameliorarea simptomelor ti s-ar putea prescrie mai multe tipuri de medicamente, intre care si: 

• Corticosteroizi - reduc inflamatia vaselor de sange; in unele cazuri, este necesara administrarea acestora timp de luni sau ani; 
• Antagonisti duali ai receptorilor de endotelina - blocheaza actiunea unei substante care poate reduce fluxul sangvin; 
• Imunomodulatoare - reduc inflamatia; 
• Imunosupresoare - suprima sau slabesc sistemul imunitar; 
• Antiinflamatoare nesteroidiene - reduc inflamatia; 
• Inhibitori de fosfodiesteraza - cresc fluxul sangvin.[8] 

Proceduri sau interventii chirurgicale

In cazurile mai severe, poate fi necesara efectuarea si a unor proceduri sau interventii chirurgicale precum: 

• Plasmafereza - presupune inlocuirea plasmei sangvine pentru a reduce nivelurile de anticorpi; 
• Bypassul chirurgical al vaselor de sange - poate ajuta la restabilirea fluxului sagvin in anumite zone.[8]

Numai medicul tau iti poate spune de ce fel de tratament ai nevoie. Ca in cazul oricarei alte afectiuni, nu ar trebui sa incerci sa te tratezi singur acasa. Daca vrei sa incerci un anumit unguent pentru vasculita sau sa testezi efectul unor ceaiuri pentru vasculita, cere mai intai sfatul unui medic. Intreba-l si daca exista remedii naturiste ce ar putea ajuta la ameliorarea unora dintre simptome. 

Alimente interzise in vasculita

Nu se poate spune neaparat ca exista anumite alimente ce sunt interzise in vasculita, dar unele dintre persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune ar putea fi nevoie sa evite unele mancaruri. Este cazul, de exemplu, persoanelor cu hipertensiune arteriala, carora li s-ar putea recomanda sa adopte o dieta saraca in sare sau a pacientilor cu insuficienta renala, carora li s-ar putea spune sa aiba grija la aportul de proteine si potasiu. 

In general, este indicat sa ai o dieta sanatoasa si echilibrata. Daca este necesar sa respecti un anumit regim alimentar in vasculita, medicul tau iti va oferi informatiile necesare sau te va indruma catre un specialist care te poate ajuta.[2]

Complicatiile vasculitei

Daca vasculita nu este diagnosticata si tratata la timp, pot aparea complicatii grave, inclusiv: 

• afectarea si insuficienta organelor; 
• formarea unor cheaguri de sange; 
• anevrisme; 
• probleme cardiace; 
• pierderea vederii; 
• neuropatie. 

Mergi la medic daca observi simptome ce pot fi asociate cu vasculita sau cu orice alta afectiune![3]

Cum poate fi prevenita vasculita?

Nu toate tipurile de vasculita pot fi prevenite. In unele cazuri insa, pe langa administrarea anumitor medicamente, se mai poate recomanda modificarea stilului de viata pentru a preveni agravarea simptomelor. Acest lucru presupune, printre altele, adoptarea unei diete echilibrate, efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, renuntarea la fumat si evitarea consumului de droguri.[8]

Vasculita ne poate afecta pe oricare dintre noi, indiferent de varsta sau sex si poate duce la aparitia unor complicatii grave. Prognosticul depinde de tipul de vasculita, organele afectate, severitatea acesteia, starea ta generala, dar si cat de repede mergi la medic. Cu cat este diagnosticata mai curand, cu atat mai bine.[3]

Acest articol are un caracter strict informativ. Nu poate inlocui un consult medical de specialitate. Daca observi aparitia unor simptome noi ori agravarea unora deja existente, consulta un medic si respecta indicatiile acestuia!

Bibliografie: 

1. Brazier, Yvette. „What Is Vasculitis?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Dec. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/189281. Accessed 20 Oct. 2022.
2. „Frequently Asked Questions - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 27 Oct. 2021, www.vasculitisfoundation.org/education/faqs/#1543838878993-9c841fae-5e24. Accessed 20 Oct. 2022.
3. „General Vasculitis - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 9 May 2022, www.vasculitisfoundation.org/vasculitis/#1545129976387-fd136823-13d7. Accessed 20 Oct. 2022.
4. „Hypersensitivity Vasculitis: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2021, medlineplus.gov/ency/article/000874.htm. Accessed 20 Oct. 2022.
5. „Rheumatoid Vasculitis - Vasculitis Foundation.” Vasculitis Foundation, 9 May 2022, www.vasculitisfoundation.org/education/forms/rheumatoid-vasculitis/#1545129433813-d79cdfcc-43bd. Accessed 20 Oct. 2022.
6. „UpToDate.” Uptodate.com, 2022, www.uptodate.com/contents/vasculitis-beyond-the-basics/print. Accessed 20 Oct. 2022.
7. „Vasculitis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vasculitis/symptoms-causes/syc-20363435. Accessed 20 Oct. 2022.
8. „What Is Vasculitis?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/vasculitis. Accessed 20 Oct. 2022.