Augmentin ES este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii bacteriene la copii cu varsta de cel putin 3 luni si cu o greutate mai mica de 40 kg, infectii produse sau care se crede ca ar putea fi produse de catre Streptococcus pneumoniae penicilino-rezistent (vezi pct. 4.2, 4.4 si 5.1).
Otita acuta medie
Pneumonie dobandita in comunitate
Trebuie respectate recomandarile oficiale referitoare la utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Dozele sunt exprimate raportat la continutul de amoxicilina/acid clavulanic, cu exceptia cazului in care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Selectarea dozei pentru tratamentul unui anumit tip de infectie trebuie sa ia in considerare:
Agentul patogen implicat si sensibilitatea probabila la medicamentele antibacteriene (vezi pct. 4.4)
Severitatea si localizarea infectiei
Varsta, greutatea si functia renala a pacientului, asa cum este aratat mai jos.
Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fara reevaluare (vezi punctul 4.4 cu privire la tratamentul prelungit).
Adulti, copii si adolescenti ≥ 40 kg:Nu exista experienta cu Augmentin ES suspensie la adulti, copii si adolescenti cu greutate ≥ 40 kg si, de aceea, nu pot fi facute recomandari privind doza.
Copii si adolescenti < 40 kg (cu varsta ≥ 3 luni)Doza recomandata de Augmentin ES suspensie este de 90/6,4 mg/kg si zi in doua prize.
Nu exista date clinice referitoare la Augmentin ES la copii cu varsta mai mica de 3 luni.
Insuficienta renalaNu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu clearance al creatininei (ClCr) mai mare de 30 ml/min.
La pacientii cu clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min, utilizarea de Augmentin ES nu este recomandata, deoarece nu sunt disponibile date privind ajustarea dozei.
Insuficienta hepaticaEste necesara administrarea cu prudenta si monitorizarea functiei hepatice la intervale regulate (vezi pct. 4.3 si 4.4).
Mod de administrareAugmentin ES se administreaza pe cale orala
Augmentin ES trebuie administrat in timpul mesei pentru a reduce potentialul de intoleranta gastro-intestinala.
A se agita pentru afanarea pulberii, a se adauga apa conform recomandarilor, a se rasturna si a se agita.
A se agita flaconul inainte de fiecare utilizare (vezi pct. 6.6).
Pentru instructiuni privind modul de reconstituire al medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Hipersensibilitate la substanta activa, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre excipientii enumerati la punctul 6.1.
Antecedente de reactii grave de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte antibiotice beta-lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
Antecedente de icter/insuficienta hepatica din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi pct. 4.8).
inainte de initierea tratamentului cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic, trebuie efectuata o anamneza atenta legata de reactii de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine sau alte antibiotice beta-lactamice (vezi pct. 4.3 si 4.8).
La pacientii tratati cu penicilina au fost raportate reactii de hipersensibilitate (incluzand reactii anafilactice si reactii adverse cutanate severe) grave si ocazional letale. Este mai probabil ca aceste reactii sa apara la persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la penicilina si la persoanele cu teren atopic. Daca apare o reactie alergica, tratamentul cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic trebuie intrerupt si trebuie instituit un tratament alternativ corespunzator.
in cazul in care se dovedeste ca o infectie este provocata de un microorganism(e) sensibil(e) la amoxicilina, atunci trebuie luata in considerare trecerea de la asocierea amoxicilina/acid clavulanic la amoxicilina, in acord cu recomandarile oficiale.
Pot aparea convulsii la pacientii cu insuficienta renala sau la cei care utilizeaza doze mari (vezi pct. 4.8).
Asocierea amoxicilina/acid clavulanic trebuie evitata daca se suspecteaza mononucleoza infectioasa deoarece aparitia unei eruptii morbiliforme a fost asociata cu aceasta afectiune dupa utilizarea de amoxicilina.
Utilizarea concomitenta de alopurinol in timpul tratamentului cu amoxicilina poate determina cresterea riscului de reactii cutanate alergice.
Utilizarea prelungita poate sa duca ocazional la proliferarea microorganismelor care nu sunt sensibile.
Aparitia la inceperea tratamentului a eritemului generalizat subfebril asociat cu pustule poate fi un simptom al pustulozei exantematice generalizate acute (PEGA) (vezi pct. 4.8). Acesta reactie adversa necesita intreruperea tratamentului cu Augmentin ES si contraindica orice administrare ulterioara de amoxicilina.
Asocierea amoxicilina/acid clavulanic trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu insuficienta hepatica confirmata (vezi pct. 4.2, 4.3 si 4.8).
Evenimentele hepatice au fost raportate mai ales la barbati si la pacientii varstnici si se pot asocia cu tratamentul prelungit. Aceste evenimente au fost raportate foarte rar la copii si adolescenti. in cazul tuturor populatiilor, semnele si simptomele apar de obicei in timpul si la scurt timp dupa tratament, dar in anumite cazuri pot sa nu se manifeste pana la cateva saptamani dupa intreruperea tratamentului. Acestea sunt de obicei reversibile. Evenimentele hepatice pot fi severe si in cazuri extrem de rare, au fost raportate decese. Acestea au survenit aproape intotdeauna la pacientii cu afectiuni subiacente grave sau care au luat medicatii concomitente cunoscute ca avand potential de reactii hepatice (vezi pct. 4.8).
Colita asociata cu antibioticele a fost raportata in cazul aproape tuturor medicamentelor antibacteriene, inclusiv amoxicilina, iar severitatea poate varia de la usoara la punerea vietii in pericol (vezi pct. 4.8). De aceea, este importanta luarea in considerare a acestui diagnostic la pacientii care prezinta diaree in timpul sau dupa administrarea oricarui antibiotic. in cazul in care colita asociata antibioticelor apare, tratamentul cu amoxicilina-acid clavulanic trebuie imediat intrerupt, trebuie urmat sfatul unui medic si inceput un tratament corespunzator.
Medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate in aceasta situatie.
in timpul tratamentului de lunga durata este recomandata evaluarea periodica a functiilor organelor si sistemelor, inclusiv functia renala, hepatica si hematopoietica.
La pacientii care utilizeaza asocierea amoxicilina/acid clavulanic a fost rareori raportata prelungirea timpului de protrombina. Este necesara monitorizare corespunzatoare in cazul in care se prescriu concomitent anticoagulante. Ajustarea dozei de anticoagulante orale poate fi necesara pentru mentinerea gradului dorit de anticoagulare (vezi pct. 4.5 si 4.8).
La pacientii cu debit urinar scazut, s-a observat foarte rar cristalurie, mai ales in cazul tratamentului parenteral. in timpul administrarii de doze mari de amoxicilina, este recomandabil sa se pastreze un aport corespunzator de lichide si un debit urinar adecvat pentru a scadea posibilitatea cristaluriei cu amoxicilina. La pacientii cu sonde urinare, trebuie verificata periodic permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.9).
Se recomanda ca in cazul testarii prezentei de glucoza in urina in timpul tratamentului cu medicamente care contin amoxicilina, sa se utilizeze metode enzimatice cu glucozoxidaza, din cauza rezultatelor fals pozitive care pot sa apara in cazul metodelor chimice.
Prezenta acidului clavulanic din Augmentin ES poate determina o legare nespecifica a IgG si albuminei de membranele hematiilor, ducand la un test Coombs fals pozitiv.
Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA la pacienti tratati cu amoxicilina/acid clavulanic, care au fost ulterior descoperiti a nu fi infectati cu Aspergillus. Au fost raportate reactii incrucisate intre polizaharide non- Aspergillus si polifuranozide cu testul Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA. De aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacientii tratati cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic trebuie interpretate cu precautie si trebuie confirmate de alte metode de diagnostic.
Augmentin ES pulbere pentru suspensie orala contine aspartam 2,72 mg (E951) per ml, sursa de fenilalanina. Acest medicament trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu fenilcetonurie.
Nu exista date non-clinice sau clinice privind administrarea aspartamului la sugari cu varsta sub 12 saptamani.
Augmentin ES contine maltodextrina (glucoza). Pacientii cu sindrom rar de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Anticoagulante orale
Anticoagulantele orale si antibioticele peniciline au fost utilizate pe scara larga in practica, fara a se raporta interactiuni. insa, in literatura exista cazuri de crestere a INR-ului la pacientii aflati in tratament cu acenocumarol sau warfarina si la care s-a prescris o cura de amoxicilina. Daca este necesara administrarea concomitenta, timpul de protrombina sau INR-ul trebuie monitorizate cu atentie in cazul adaugarii sau intreruperii de amoxicilina. in plus, pot fi necesare ajustari ale dozei de anticoagulante orale (vezi pct. 4.4 si 4.8).
Metotrexat
Penicilinele pot scadea rata de eliminare a metotrexatului, determinand o crestere potentiala a toxicitatii acestuia.
Probenecid
Utilizarea concomitenta de probenicid nu este recomandata. Probenecidul scade secretia tubulara renala a amoxicilinei. Utilizarea concomitenta de probenecid poate duce la concentratii sanguine crescute si prelungite de amoxicilina, nu insa si de acid clavulanic.
Micofenolat mofetil
La pacientii tratati cu micofenolat mofetil au fost raportate scaderi de aproximativ 50% ale concentratiilor metabolitului activ acid micofenolic (AMF) dupa initierea tratamentului cu amoxicilinã plus acid clavulanic, administrat pe cale orala. Este posibil ca modificarea concentratiei inaintea administrarii urmatoarei doze sa nu exprime cu acuratete modificarile expunerii totale a AMF. De aceea, in mod normal, o schimbare a dozei de micofenolat mofetil nu ar fi necesara in absenta dovezilor clinice de disfunctie a grefei. Cu toate acestea, se recomanda monitorizare clinica indeaproape pe parcursul administrarii combinatiei si in perioada imediat urmatoare tratamentului antibiotic.
Sarcina
Studiile la animale nu indica efecte daunatoare directe sau indirecte in ceea ce priveste sarcina, dezvoltarea embrionara/fetala, nasterea sau dezvoltarea postnatala (vezi pct. 5.3). Datele limitate cu privire la utilizarea asocierii amoxicilina/acid clavulanic pe perioada sarcinii la om nu au indicat un risc crescut de malformatii congenitale. intr-un singur studiu la femei cu ruptura prematura de membrana fetala inainte de termen s-a raportat ca tratamentul profilactic cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic se poate asocia cu un risc crescut de enterocolita necrozanta la nou nascuti. Utilizarea trebuie evitata in sarcina, cu exceptia cazurilor in care este considerata esentiala de catre medic.
Alaptarea
Ambele substante sunt excretate in laptele uman (nu se cunoaste nimic cu privire la efectul acidului clavulanic asupra sugarului alaptat). in consecinta, este posibila aparitia, la sugarii alaptati, a diareei si infectiilor fungice la nivelul mucoaselor, astfel incat alaptarea ar putea fi intrerupta. Trebuie luata in calcul posibilitatea de sensibilizare. Amoxicilina/acidul clavulanic trebuie administrat in timpul perioadei de alaptare dupa evaluarea raportului risc-beneficiu de catre medicul curant.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea pot aparea efecte nedorite (de exemplu reactii alergice, ameteli, convulsii), care pot influenta capacitatea de a conduce si de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
Cele mai frecvent raportate reactii adverse la medicament (RAM) sunt diareea, greata si varsaturile.
Sunt listate mai jos RAM-urile provenite din studiile clinice si supravegherea de dupa punerea pe piata, sortate conform clasificarii MedDRA pe aparate, sisteme si organe.
Au fost utilizati urmatorii termeni pentru a clasifica aparitia reactiilor adverse. Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 si <1/10)
Mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100) Rare (≥1/10000 si <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile)
| Infectii si infestari | |
| Candidoza mucocutanata | Frecventa |
| Proliferarea excesiva a microorganismelor rezistente | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari hematologice si limfatice | |
| Leucopenie reversibila (inclusiv neutropenie) | Rara |
| Trombocitopenie | Rara |
| Agranulocitoza reversibila | Cu frecventa necunoscuta |
| Anemie hemolitica | Cu frecventa necunoscuta |
| Prelungirea timpului de sangerare si a timpului de protrombina1 | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari ale sistemului imunitar11 | |
| Angioedem | Cu frecventa necunoscuta |
| Anafilaxie | Cu frecventa necunoscuta |
| Sindrom asemanator bolii serului | Cu frecventa necunoscuta |
| Vasculita de hipersensibilitate | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari ale sistemului nervos | |
| Ameteli | Mai putin frecvente |
| Cefalee | Mai putin frecventa |
| Hiperactivitate reversibila | Cu frecventa necunoscuta |
| Convulsii2 | Cu frecventa necunoscuta |
| Meningita aseptica | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari gastro-intestinale | |
| Diaree | Frecventa |
| Greata3 | Frecventa |
| Varsaturi | Frecvente |
| Indigestie | Mai putin frecventa |
| Colita asociata cu antibioticele4 | Cu frecventa necunoscuta |
| Melanoglosie | Cu frecventa necunoscuta |
| Modificari de culoare ale dintilor5 | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari hepatobiliare | |
| Cresteri ale AST si/sau ALT6 | Mai putin frecvente |
| Hepatita7 | Cu frecventa necunoscuta |
| Icter colestatic7 | Cu frecventa necunoscuta |
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat 8 | |
| Eruptie cutanata tranzitorie | Mai putin frecventa |
| Prurit | Mai putin frecvent |
| Urticarie | Mai putin frecventa |
| Eritem polimorf | Rar |
| Sindrom Stevens-Johnson | Cu frecventa necunoscuta |
| Necroliza epidermica toxica | Cu frecventa necunoscuta |
| Dermatita buloasa exfoliativa | Cu frecventa necunoscuta |
| Pustuloza exantematica generalizata acuta (PEGA)10 | Cu frecventa necunoscuta |
| Reactie la medicament asociata cu eozinofiliesi simptome sistemice (RMESS) | Cu frecventa necunoscuta |
| Tulburari renale si ale cailor urinare | |
| Nefrita interstitiala | Cu frecventa necunoscuta |
| Cristalurie9 | Cu frecventa necunoscuta |
| 1 A se vedea pct. 4.42 A se vedea pct. 4.43 Greata se asociaza mai frecvent cu dozele orale mari. Daca reactiile gastro-intestinale sunt manifeste, ele pot fi ameliorate prin administrarea de amoxicilina/acid clavulanic in timpul mesei.4 Inclusiv colita pseudomembranoasa si colita hemoragica (vezi pct. 4.4).5 Modificari de culoare superficiale ale dintilor au fost raportate foarte rar la copii si adolescenti. O buna igiena orala poate preveni modificarile de culoare ale dintilor, deoarece acestea pot fi indepartate prin spalatul pe dinti.6 O crestere moderata a AST si/sau ALT a fost observata la pacientii tratati cu antibiotice din clasa beta-lactami, dar semnificatia acestor rezultate nu este cunoscuta.7 Aceste evenimente au fost observate si in cazul altor peniciline si al cefalosporinelor (vezi pct. 4.4).8 Daca apare vreo reactie de dermatita de hipersensibilitate, tratamentul trebuie intrerupt (vezi pct. 4.4).9 A se vedea pct. 4.910 A se vedea pct. 4.411 A se vedea pct. 4.3 si 4.4 | |
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Simptome si semne de supradozaj
Simptomele gastro-intestinale si dezechilibrele hidro-electrolitice pot fi manifeste. A fost observata cristaluria cu amoxicilina, in unele cazuri ducand la insuficienta renala (vezi pct. 4.4).
Pot aparea convulsii la pacientii cu insuficienta renala sau la cei care utilizeaza doze mari.
S-a raportat faptul ca amoxicilina precipita pe sondele urinare, mai ales dupa administrarea de doze mari pe cale intravenoasa. Trebuie verificata regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.4).
Tratamentul intoxicatiei
Tratamentul este simptomatic pentru manifestarile gastro-intestinale, tinand cont de echilibrul hidro-electrolitic.
Asocierea amoxicilina/acid clavulanic poate fi indepartata din circulatie prin hemodializa.
Grupa farmacoterapeutica: Combinatii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta-lactamaza; codul ATC: J01CR02
Mecanism de actiune
Amoxicilina este o penicilina semisintetica (antibiotic beta-lactamic) care inhiba una sau mai multe enzime (deseori denumite proteine de legare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteza a peptidoglicanului bacterian, care este o componenta structurala integranta a peretelui celular bacterian. Inhibarea sintezei peptidoglicanului duce la slabirea structurii peretelui celular, care este, de obicei, urmata de liza celulara si moarte.
Amoxicilina poate fi degradata de beta-lactamaze produse de bacterii rezistente si de aceea, spectrul activitatii amoxicilinei in monoterapie nu include organisme care pot produce aceste enzime.
Acidul clavulanic este un beta-lactam inrudit structural cu penicilinele. Inactiveaza unele enzime beta-lactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic singur, nu exercita un efect antibacterian util clinic.
Legatura farmacocinetica/farmacodinamie
Cel mai important factor determinant pentru eficienta amoxicilinei, este durata de timp in care concentratia plasmatica este mentinuta peste concentratia minima inhibitorie [Tmai mare de CMI].
Mecanisme de rezistenta
Cele doua mecanisme principale de rezistenta la amoxicilina/acid clavulanic sunt:
Inactivarea amoxicilinei de catre enzimele beta-lactamaze ale bacteriilor care nu sunt inhibate de catre acidul clavulanic, inclusiv cele de clasa B, C sau D.
Alterarea PLP, care scade afinitatea antibioticului fata de tinta.
Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismul pompei de eflux pot determina sau contribui la rezistenta bacteriana, mai ales in cazul bacteriilor Gram-negativ.
Valori critice
Valorile critice ale CMI pentru amoxicilina/acid clavulanic sunt cele ale Comitetului European privind Testarea Sensibilitatii Antimicrobiene (The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing - EUCAST)
| Microorganism | Praguri de sensibilitate (µg/ml) | ||
| Sensibil | Intermediar2 | Rezistent | |
| Haemophilus influenzae1 | ≤1 | - | mai mare de 1 |
| Morexella catarrhalis1 | ≤1 | - | mai mare de 1 |
| Staphylococcus aureus2 | ≤2 | - | mai mare de 2 |
| Streptococcus A, B, C, G5 | ≤0,25 | - | mai mare de 0,25 |
| Streptococcus pneumoniae3 | ≤0,5 | 1-2 | mai mare de 2 |
| 1 Valorile raportate sunt pentru concentratiile de amoxicilina. Pentru testarea sensibilitatii, concentratia de acid clavulanic este stabilita la 2 mg/l.2 Valorile raportate sunt pentru oxacilina.3 Valorile critice din tabel se bazeaza pe pragurile de sensibilitate la ampicilina.4 Valorile critice din tabel se bazeaza pe pragurile de sensibilitate la benzilpenicilina. | |||
Prevalenta rezistentei poate varia pentru speciile selectate in functie de zona geografica si de timp, iar informatiile locale referitoare la rezistenta sunt de dorit, mai ales in cazul tratarii infectiilor severe. La nevoie, trebuie solicitata opinia expertilor cand prevalenta locala a rezistentei este atat de mare incat utilitatea antibioticului este discutabila cel putin in cazul anumitor tipuri de infectii.
| Specii obisnuit sensibile |
| Microorganisme Gram-pozitiv aerobe Staphylococcus aureus (sensibil la meticilina) $ Streptococcus pneumoniae1Streptococcus pyogenes si alti streptococi beta-hemoliticiMicroorganisme Gram-negativ aerobeHaemophilus influenzae2 Moraxella catarrhalis |
| Specii pentru care rezistenta dobandita poate fi o problema |
| Microorganisme Gram-negativ aerobeKlebsiella pneumoniae |
| Microorganisme cu rezistenta naturala |
| Microorganisme Gram-negativ aerobe Legionella pneumophila Alte microorganisme Chlamydophila pneumoniae Chlamydophila psittaci Coxiella burnetti |
| Mycoplasma pneumoniae |
| $ Toti stafilococii meticilino- rezistenti sunt rezistenti la amoxicilina/acid clavulanic.1 Aceasta formulare de amoxicilina/acid clavulanic poate sa nu fie potrivita pentru tratamentul infectiilor cu Streptococcus pneumoniae care este rezistent la penicilina (vezi pct. 4.1).2 in unele tari ale Uniunii Europene, au fost raportate cu o frecventa mai mare de 10% tulpinicu sensibilitate scazuta. |
Absorbtie
Amoxicilina si acidul clavulanic disociaza complet in solutie apoasa la pH fiziologic. Ambele componente sunt absorbite rapid si eficient pe cale orala. Dupa administrare pe cale orala, amoxicilina si acidul clavulanic prezinta o biodisponibilitate de aproximativ 70%. Profilurile plasmatice ale ambelor componente sunt similare, iar timpul de atingere a concentratiei plasmatice de varf (Tmax) pentru ambele este de aproximativ o ora.
Valorile medii ale parametrilor farmacocinetici sunt prezentate mai jos pentru Augmentin ES administrat la copii si adolescenti, in doze de 45 mg/3,2 mg/kg la fiecare 12 ore.
| Medicament administrat | Cmax (µg/ml) | T *max(h) | ASC(0-t)((µg.h/ml) | T 1/2(h) |
| Amoxicilina | ||||
| Augmentin ES in doza de 45 mg/kg AMX si 3,2 mg/kg AC la fiecare 12 ore | 15, 7+ 7,7 | 2,0(1,0-4,0) | 59,8+ 20,0 | 1,4+0,35 |
| Acid clavulanic | ||||
| 1,7+ 0,9 | 1,1(1,0 – 4,0) | 4,0+ 1,9 | 1,1+ 0,29 | |
| AMX – amoxicilina, AC – acid clavulanic* Mediana (gama) | ||||
Concentratiile serice de amoxicilina si de acid clavulanic obtinute cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic sunt similare cu cele obtinute in cazul administrarii pe cale orala doar a dozelor de amoxicilina sau doar a dozelor de acid clavulanic.
Distributie
Aproximativ 25% din cantitatea totala de medicament din plasma in cazul acidului clavulanic si 18% din cantitatea totala de medicament din plasma in cazul amoxicilinei se leaga de proteine. Volumul aparent de distributie este aproximativ 0,3-0,4 l/kg pentru amoxicilina si aproximativ 0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.
Dupa administrare pe cale intravenoasa, atat amoxicilina, cat si acidul clavulanic au fost detectate in colecist, tesut abdominal, piele, tesut adipos, tesuturi musculare, lichid sinovial si peritoneal, bila si puroi. Amoxicilina nu este distribuita adecvat in lichidul cefalorahidian.
Din studiile la animale, nu exista dovezi ca ar exista o retentie tisulara semnificativa de substante derivate din medicament, in cazul ambelor componente. Amoxicilina, ca majoritatea penicilinelor, poate fi detectata in laptele uman. De asemenea pot fi detectate in laptele uman urme de acid clavulanic (vezi pct. 4.6).
S-a demonstrat ca atat amoxicilina cat si acidul clavulanic strabat bariera placentara (vezi pct. 4.6).
Metabolizare
Amoxicilina este partial excretata in urina sub forma de acid peniciloic inactiv in cantitati echivalente cu 10 pana la 25% din doza initiala. Acidul clavulanic este metabolizat extensiv la om si este eliminat pe cale urinara si in fecale si ca dioxid de carbon eliminat in aerul expirat.
Eliminare
Calea majora de eliminare pentru amoxicilina este cea renala, in timp ce acidul clavulanic este eliminat atat pe cale renala cat si prin mecanisme non-renale.
Asocierea amoxicilina/acid clavulanic are un timp de injumatatire plasmatica mediu de aproximativ o ora si un clearance mediu total de aproximativ 25 l/ora la subiectii sanatosi. Aproximativ 60-70% din amoxicilina si aproximativ 40 pana la 65% din acidul clavulanic este excretat nemodificat in urina in timpul primelor 6 ore dupa administrarea unui singur comprimat de Augmentin 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Diverse studii au observat ca excretia urinara a fost de 50-85% pentru amoxicilina si 27-60% pentru acidul clavulanic pe o perioada de 24 de ore. in cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de medicament a fost excretata in primele 2 ore dupa administrare.
Utilizarea concomitenta de probenecid intarzie excretia de amoxicilina, dar nu si pe cea a acidului clavulanic (vezi pct. 4.5).
Varsta
Timpul de injumatatire plasmatica al amoxicilinei este similar pentru copii cu varsta intre 3 luni si 2 ani, copii mai mari, adolescenti si adulti. Pentru copii foarte mici (inclusiv noi-nascutii prematuri) in prima saptamana de viata intervalul de administrare nu trebuie sa depaseasca doua administrari zilnice, din cauza imaturitatii caii renale de eliminare. Deoarece pacientii varstnici este mai probabil sa prezinte functie renala scazuta, este necesara prudenta in ceea ce priveste alegerea dozei si poate fi utila monitorizarea functiei renale.
Sex
Dupa administrarea pe cale orala a asocierii amoxicilina/acid clavulanic la subiectii sanatosi de sex masculin si feminin, sexul nu a prezentat o influenta semnificativa nici asupra farmacocineticii amoxicilinei, nici a acidului clavulanic.
Insuficienta renala
Clearance-ul total seric al asocierii amoxicilina/acid clavulanic scade proportional cu scaderea functiei renale. Scaderea clearance-ului medicamentului este mai pronuntata in cazul amoxicilinei decat in cazul acidului clavulanic, deoarece se excreta un procent mai mare de amoxicilina pe cale renala. De aceea, dozele din insuficienta renala trebuie sa previna acumularea de amoxicilina, mentinand in acelasi timp concentratii adecvate de acid clavulanic (vezi pct. 4.2).
Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica trebuie stabilite cu precautie dozele, iar functia hepatica trebuie monitorizata la intervale regulate.
Date preclinice de sigurantaDatele preclinice nu au evidentiat niciun risc special la om, pe baza studiilor de siguranta farmacologica, de genotoxicitate si de toxicitate asupra functiei de reproducere.
Studiile de toxicitate a dozelor repetate efectuate la caini cu amoxicilina/acid clavulanic au evidentiat iritatie gastrica si varsaturi si modificari de culoare ale limbii.
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu amoxicilina/acid clavulanic.