Tratamentul simptomelor de vertij de etiologii diferite. Azalonum este indicat pentru adulti.
Doze
Adulti
1 comprimat de trei ori pe zi.
Varstnici
Aceeasi doza ca si pentru adulti.
Insuficienta renala
Azalonum trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu insuficienta renala usoara pana la moderata.
Azalonum nu trebuie utilizat la pacientii cu un clearance al creatininei mai putin de 25 ml/minut (insuficienta renala severa).
Insuficienta hepatica
Nu sunt disponibile studii la pacientii cu insuficienta hepatica. Azalonum nu trebuie utilizat la pacientii cu insuficienta hepatica severa.
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea Azalonum la copiii si adolescentii cu varsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu exista date disponibile.
in general, durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca patru saptamani. Medicul va decide daca este necesara prelungirea tratamentului.
Mod de administrare
Comprimatele de Azalonum trebuie administrate fara a fi mestecate, cu lichide, dupa masa.
Hipersensibilitate la substantele active, difenhidramina sau alte antihistaminice cu structura similara sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Difenhidramina este excretata in intregime pe cale renala, asadar pacientii cu insuficienta renala severa au fost exclusi din programul de dezvoltare clinica.
Azalonum nu trebuie utilizat la pacientii cu clearance al creatininei ≤ 25 ml/minut (insuficienta renala severa).
Deoarece ambele substante active ale Azalonum sunt metabolizate extensiv prin intermediul enzimelor citocromului hepatic P450, concentratiile plasmatice ale medicamentelor nemodificate si timpul de injumatatire plasmatica a acestora vor creste la pacientii cu insuficienta hepatica severa. Acest lucru a fost demonstrat pentru difenhidramina la pacientii cu ciroza. Prin urmare, Azalonum nu trebuie utilizat la pacientii cu insuficienta hepatica severa.
Azalonum nu trebuie utilizat la pacientii cu glaucom cu unghi inchis, convulsii, suspiciune de presiune intracraniana crescuta, abuz de alcool sau retentie urinara determinata de tulburarile uretro- prostatice.
Combinatia cinarizina/dimenhidrinat nu reduce in mod semnificativ tensiunea arteriala, insa trebuie utilizata cu prudenta la pacientii hipotensivi.
Azalonum trebuie luat dupa mese pentru a reduce la minimum orice iritatie gastrica.
Azalonum trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu afectiuni care pot fi agravate de terapia anticolinergica, de exemplu presiune intraoculara crescuta, obstructie piloro-duodenala, hipertrofie de prostata, hipertensiune arteriala, hipertiroidism sau boala coronariana severa.
Se recomanda prudenta la administrarea Azalonum la pacientii cu boala Parkinson.
Nu s-au efectuat studii privind interactiunile.
Efectele anticolinergice si sedative ale Azalonum pot fi potentate de inhibitorii monoaminooxidazei. Efectul procarbazinei poate fi sporit de Azalonum.
La fel ca alte antihistaminice, Azalonum poate potenta efectele sedative ale substantelor cu efect deprimant asupra SNC, inclusiv alcoolul, barbituricele, analgezicele narcotice si tranchilizantele. Pacientii trebuie sfatuiti sa evite bauturile alcoolice. De asemenea, Azalonum poate creşte efectele antihipertensivelor, efedrinei si anticolinergicelor, precum atropina si antidepresivele triciclice.
Azalonum poate masca simptomele ototoxice asociate administrarii de antibiotice aminoglicozidice si poate masca raspunsul cutanat la testul alergologic cutanat.
Trebuie evitata administrarea concomitent cu medicamente care prelungesc intervalul QT pe ECG (cum ar fi antiaritmicele din clasa Ia si clasa III).
Informatiile privind potentialul de interactiuni farmacocinetice intre cinarizina si difenhidramina si alte medicamente sunt limitate. Difenhidramina inhiba metabolizarea mediata de CYP2D6 si se
recomanda prudenta in cazul administrarii Azalonum concomitent cu substraturi ale acestei enzime, in special cu cele cu un indice terapeutic ingust.
Sarcina
Nu a fost stabilita siguranta administrarii Azalonum la om pe perioada sarcinii. Studiile la animale sunt insuficiente in ceea ce priveste efectele asupra sarcinii, dezvoltarii embriofetale si dezvoltarii postnatale (vezi pct. 5.3). Riscul teratogen al substantelor active individuale dimenhidrinat/difenhidramina si cinarizina este scazut. Nu s-au observat efecte teratogene in cadrul studiilor la animale.
Nu exista date privind utilizarea combinatiei cinarizina/dimenhidrinat la femeile gravide. Studiile la animale sunt insuficiente in ceea ce priveste evaluarea toxicitatii asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3).
Pe baza experientei la om, se suspecteaza ca dimenhidrinatul are efect oxitocinic si poate scurta travaliul.
Azalonum nu este recomandat in timpul sarcinii. Alaptarea
Dimenhidrinatul si cinarizina se excreta in laptele matern uman. Azalonum nu trebuie utilizat pe perioada alaptarii.
Fertilitatea
Nu exista date disponibile.
Azalonum poate avea o influenta minora asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Azalonum poate provoca somnolenta, in special la inceputul tratamentului. Pacientii afectati in acest mod nu trebuie sa conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje.
Cele mai frecvente reactii adverse sunt somnolenta (inclusiv moleseala, oboseala, fatigabilitate, confuzie) aparuta in studiile clinice la aproximativ 8% dintre pacienti si xerostomie la aproximativ 5% dintre pacienti. Aceste reactii sunt de obicei usoare si dispar in cateva zile, chiar daca tratamentul este continuat. Frecventele reactiilor adverse asociate cu Azalonum in studiile clinice si in urma raportarilor spontane sunt incluse in tabelul urmator.
Lista tabelara a reactiilor adverse:Frecventa reactiilor adverse | Frecvente≥1/100 si mai putin de 1/10 | Mai putin frecvente≥1/1000 si mai putin de 1/100 | Rare≥1/10000 simai putin de 1/1000 | Foarte raremai putin de 1/10000 |
Aparate, sisteme si | organe: | |||
Tulburari | Leucopenie | |||
hematologice si | Trombocitopenie | |||
limfatice | Anemie aplastica | |||
Tulburari ale | Reactii de | |||
sistemului | hipersensibilitate | |||
imunitar | (de exemplu reactii | |||
cutanate) | ||||
Tulburari ale | Somnolenta | Parestezie | ||
sistemului nervos | Cefalee | Amnezie | ||
Tinitus | ||||
TremorNervozitate Convulsii | ||||
Tulburari oculare | Tulburari de vedere | |||
Tulburari gastro- intestinale | Xerostomie Dureri abdominale | Dispepsie Greata Diaree | ||
Afectiuni cutanatesi ale tesutului subcutanat | HipersudoratieEruptii cutanate tranzitorii | Fotosensibilitate | ||
Tulburari renale si ale cailor urinare | Ezitare mictionala | |||
in plus, urmatoarele reactii adverse sunt asociate cu dimenhidrinatul si cinarizina (frecventa nu poate fi estimata din datele disponibile):
Dimenhidrinat:
excitabilitate paradoxala (in special la copii)
agravare a glaucomului cu unghi inchis existent
agranulocitoza reversibila.
Cinarizina:
constipatie
crestere in greutate
senzatie de constrictie toracica
icter colestatic
simptome extrapiramidale
reactii cutanate asemanatoare lupusului
lichen plan.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin sistemului naţional de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Simptome
Simptomele supradozajului cu Azalonum includ somnolenta, ameteli si ataxie cu efecte anticolinergice, precum xerostomie, hiperemie faciala, midriaza, tahicardie, pirexie, cefalee si retentie urinara.
Se pot produce convulsii, halucinatii, excitare, deprimare respiratorie, hipertensiune arteriala, tremor si coma, in special in cazurile de supradozaj masiv.
Abordarea terapeutica a supradozajului
Trebuie utilizate masuri generale de sustinere pentru a trata insuficienta respiratorie sau insuficienta circulatorie. Este recomandat lavajul gastric cu solutie izotona de clorura de sodiu. Temperatura corporala trebuie monitorizata cu atentie, deoarece pirexia poate aparea ca o consecinta a intoxicatiei cu antihistaminice, in special la copii.
Simptomele similare crampelor pot fi controlate prin administrarea atenta de barbiturice cu durata scurta de actiune. in cazurile cu efecte anticolinergice centrale marcate, fizostigmina (dupa efectuarea testului la fizostigmina) trebuie administrata lent intravenos (sau, daca este necesar, intramuscular): 0,03 mg/kg greutate corporala (adulti maxim 2 mg, copii maxim 0,5 mg).
Dimenhidrinatul este dializabil, totusi abordarea terapeutica a supradozajului prin aceasta metoda este considerata nesatisfacatoare. Se poate realiza o eliminare suficienta prin intermediul hemoperfuziei utilizand carbune activat. Nu sunt disponibile date privind efectul dializei asupra cinarizinei.
PROPRIETatIFARMACOLOCEGrupa farmacoterapeutica: medicamente antivertiginoase, codul ATC: N07CA52.
Dimenhidrinatul, sarea de cloroteofilina a difenhidraminei, actioneaza ca antihistaminic cu proprietati anticolinergice (antimuscarinice), exercitand efecte parasimpatolitice si deprimante la nivelul SNC. Substanta prezinta efecte antiemetice si antivertiginoase prin influentarea zonei de declansare a chemoreceptorului in regiunea celui de-al patrulea ventricul. Astfel, dimenhidrinatul actioneaza predominant asupra sistemului vestibular central.
Datorita proprietatilor sale de antagonist al calciului, cinarizina actioneaza in principal ca sedativ vestibular prin inhibarea intrarii calciului in celulele senzoriale vestibulare. Cinarizina actioneaza astfel in principal asupra sistemului vestibular periferic.
Atat cinarizina cat si dimenhidrinatul sunt cunoscute pentru eficacitatea lor in tratamentul vertijului. Medicamentul obtinut prin asocierea acestor doua substante a fost mai eficient decat componentele individuale la populatia studiata.
Medicamentul nu a fost evaluat pentru raul de miscare.
Absorbtie si distributie
Dupa administrare orala, dimenhidrinatul elibereaza rapid jumatatea sa moleculara difenhidramina. Difenhidramina si cinarizina sunt absorbite rapid din tractul gastrointestinal. Concentratiile plasmatice maxime (Cmax) de cinarizina si difenhidramina se obtin la om in decurs de 2-4 ore. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare pentru ambele substante variaza intre 4-5 ore, indiferent daca acestea sunt administrate separat sau ca medicament combinat.
Metabolizare
Cinarizina si difenhidramina sunt metabolizate extensiv la nivel hepatic. Metabolizarea cinarizinei implica reactii de hidroxilare a inelului, care sunt catalizate partial prin CYP2D6 si prin reactii de N- dezalchilare a enzimei CYP cu specificitate scazuta.
Calea principala in metabolizarea difenhidraminei este N-demetilarea secventiala a aminei tertiare. Studiile efectuate in vitro cu microzomi hepatici umani indica implicarea diferitelor enzime CYP, inclusiv CYP2D6.
Eliminare
Cinarizina este eliminata in principal prin materiile fecale (40-60%) si intr-o masura mai mica si prin urina, in principal sub forma de metaboliti conjugati cu acid glucuronic. Calea principala de eliminare a difenhidraminei este in urina, in principal sub forma de metaboliti, metabolitul predominant (40-60%) fiind compusul deaminat, acidul difenilmetoxiacetic.
Date preclinice de sigurantaDatele non-clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale privind toxicitatea dupa doze repetate -studii efectuate cu combinatia de cinarizina si dimenhidrinat, fertilitatea – studii efectuate cu cinarizina sau dimenhidrinat, dezvoltarea embriofetala - studii efectuate cu dimenhidrinat si teratogenitatea - studii efectuate cu cinarizina. intr-un studiu efectuat la sobolani, cinarizina a redus numarul puilor, a crescut numarul de resorbtii ale fetusului si a scazut greutatea puilor la nastere.
Potentialul genotoxic si carcinogen al combinatiei cinarizina/dimenhidrinat nu a fost evaluat pe deplin.