Indicatii
In tratamentul colitei ulcerative active, care este limitata la nivelul rectului si colonului sigmoid.
Dozaj
Doze:
Adulti (cu varsta mai mare de 18 ani):
O doza de 2 mg budesonida pe zi.
Copii si adolescenti:
Budenofalk 2 mg spuma rectala nu trebuie utilizat la copii si adolescenti, din cauza experientei insuficiente la aceasta grupa de varsta.
Mod de administrare:
Budenofalk 2 mg spuma rectala poate fi aplicat dimineata sau seara.
Flaconul este mai intai conectat la un aplicator si apoi agitat timp de aproximativ 15 secunde, inainte ca aplicatorul sa fie introdus in rect, atat cat este confortabil. A se retine ca doza este suficient de precisa numai cand cupola pompei este tinuta in jos, cat mai vertical posibil. Pentru administrarea unei doze de Budenofalk 2 mg spuma rectala, cupola pompei este impinsa in jos complet si apoi este eliberata foarte incet. Dupa utilizare, aplicatorul trebuie tinut in pozitie timp de 10-15 secunde, inainte de a fi scos din rect.
Cele mai bune rezultate sunt obtinute cand intestinul este evacuat inainte de administrarea Budenofalk 2 mg spuma rectala.
Medicul curant stabileste durata utilizarii. In general, un episod acut se amelioreaza dupa 6-8 saptamani. Budenofalk 2 mg spuma rectala nu trebuie utilizat dupa aceasta perioada.
Contraindicatii
Budenofalk 2 mg spuma rectala nu trebuie utilizat la pacientii cu:
- hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1,
- ciroza hepatica.
Atentionari
Tratamentul cu Budenofalk 2 mg spuma rectala determina concentratii sistemice mai mici ale hormonilor steroizi decat terapia orala conventionala cu glucocorticoizi cu actiune sistemica. Trecerea de la alt tratament cu glucocorticosteroizi poate avea ca efect reaparitia sau reinstalarea simptomelor legate de modificarea concentratiilor sistemice de steroizi.
Este necesara precautie la pacientii cu tuberculoza, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, osteoporoza, ulcer peptic, glaucom, cataracta, cu antecedente familiale de diabet zaharat, cu antecedente familiale de glaucom sau oricare alta afectiune in care administrarea de glucocorticosteroizi poate provoca reactii adverse.
Efectele sistemice ale glucocorticosteroizilor pot sa apara, in special daca sunt prescrisi in doze mari si pe perioade prelungite. Astfel de efecte pot include sindromul Cushing iatrogen, supresia glandelor suprarenale, intarzierea cresterii, densitate minerala osoasa scazuta, cataracta, glaucom si o varietate larga de manifestari psihice/comportamentale (vezi pct. 4.8).
Infectie
Suprimarea raspunsului inflamator si a functiei sistemului imunitar cresc susceptibilitatea la infectii si severitatea lor. Riscul agravarii infectiilor bacteriene, fungice, amoebice si virale in timpul tratamentului cu glucocorticosteroizi trebuie luat in considerare cu atentie. Tabloul clinic poate fi adesea atipic si infectiile grave, cum sunt septicemia si tuberculoza pot fi mascate si, de aceea, pot atinge un stadiu avansat inainte de a fi diagnosticate.
Varicela
Varicela reprezinta un motiv de ingrijorare deosebita, deoarece aceasta boala minora in mod normal, poate fi letala la pacientii imunodeprimati. Pacientii fara antecedente certe de varicela trebuie sfatuiti sa evite contactul personal apropiat cu pacientii cu varicela sau herpes zoster si, daca sunt expusi, trebuie sa se adreseze imediat medicului. Daca pacientul este un copil, parintii trebuie sa ia in considerare aceasta recomandarea de mai sus. La pacientii neimunizati expusi, care sunt tratati cu glucocorticosteroizi sistemici sau care au fost tratati sistemici in ultimele 3 luni este necesara imunizarea pasiva cu imunoglobulina varicelo-zosteriana (IGVZ); aceasta trebuie administrata in decurs de 10 zile de la expunerea la varicela. Daca diagnosticul de varicela este confirmat, boala necesita tratament urgent de specialitate. Administrarea de glucocorticosteroizi nu trebuie intrerupta si poate fi necesara cresterea dozei.
Rujeola:
Pacientilor cu imunitatea compromisa, expusi la rujeola, atunci cand este posibil, trebuie sa li se administreze imunoglobulina normala, cat mai repede posibil dupa expunere.
Vaccinuri
Vaccinurile vii nu trebuie administrate pacientilor care utilizeaza glucocorticosteroizi o lunga perioada de timp. Raspunsul de formare a anticorpilor la alte vaccinuri poate fi diminuat.
Pacienti cu tulburari hepatice
Pe baza experientei la pacientii aflati in ultimul stadiu al cirozei biliare primitive (CBP) si cu ciroza hepatica, este de asteptat o biodisponibilitate sistemica crescuta a budesonidei la toti pacientii cu insuficienta hepatica severa. Cu toate acestea, administrarea de budesonida in doze orale zilnice de 9 mg la pacientii cu afectiune hepatica non-cirotica, a fost sigura si bine tolerata. Nu exista nicio dovada ca este necesara o doza recomandata specifica pentru pacientii cu afectiuni hepatice non-cirotice sau pentru cei a caror functie hepatica este doar usor afectata.
Tulburari de vedere
Tulburarile de vedere pot aparea in cazul utilizarii sistemice si topice de corticosteroizi. Daca pacientul se prezinta cu simptome cum sunt vedere incetosata sau alte tulburari de vedere, trebuie luata in considerare trimiterea sa la un oftalmolog pentru evaluarea cauzelor posibile care pot include cataracta, glaucom sau boli rare, precum corioretinopatia centrala seroasa (CRSC), care au fost raportate dupa utilizarea sistemica si topica de corticosteroizi.
Altele
Glucocorticosteroizii pot produce supresia axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reducand raspunsul la stres. Daca pacientii sunt supusi unei interventii chirurgicale sau altor situatii de stres este recomandat tratamentul suplimentar cu un glucocorticosteroid cu efect sistemic.
Tratamentul concomitent cu ketoconazol sau alti inhibitori ai izoenzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.5).
Acest medicament contine alcool cetilic si propilenglicol, care pot provoca reactii adverse cutanate locale (de exemplu, dermatita de contact).
Interactiuni
Interactiuni farmacodinamice
Glicozide cardiace
Actiunea glicozidei poate fi potentata de catre deficitul de potasiu.
Diuretice
Excretia potasiului poate fi accentuata. Interactiuni farmacocinetice
Citocromul P450
- Inhibitori ai izoenzimei CYP3A4
Este de asteptat ca tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP3A, inclusiv cu medicamente care contin cobicistat, sa mareasca riscul de reactii adverse sistemice. Administrarea concomitenta trebuie evitata, cu exceptia cazurilor in care beneficiul obtinut depaseste riscul crescut de reactii adverse sistemice induse de corticosteroizi, in acest caz fiind obligatorie monitorizarea pacientilor pentru depistarea reactiilor adverse sistemice induse de corticosteroizi.
Administrarea orala a unei doze de 200 mg ketoconazol administrat oral o data pe zi, a crescut concentratiile plasmatice ale budesonidei (o doza unica de 3 mg) de aproximativ 6 ori in timpul administrarii concomitente. Cand ketoconazolul a fost administrat dupa 12 ore de la administrarea budesonidei, concentratiile plasmatice au crescut de aproximativ 3 ori. Deoarece nu exista date suficiente pentru a furniza recomandari privind dozele, administrarea concomitenta trebuie evitata.
Alti inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4, cum sunt ritonavir, itraconazol claritromicina si sucul de grepfrut pot, de asemenea, sa determine o crestere marcata a concentratiilor plasmatice ale budesonidei. De aceea, administrarea concomitenta cu budesonida trebuie evitata.
- Inductori ai izoenzimei CYP3A4
Substantele sau medicamentele, cum sunt carbamazepina si rifampicina, care induc izoenzima CYP3A4 pot reduce expunerea sistemica dar, de asemenea, si expunerea locala la budesonida la nivelul mucoasei intestinale. Poate fi necesara o ajustare a dozei de budesonida.
- Substraturi ale izoenzimei CYP3A4
Substantele sau medicamentele care sunt metabolizate de izoenzima CYP3A4 pot fi in competitie cu budesonida. Administrarea concomitenta poate determina cresterea concentratiei plasmatice a budesonidei daca substanta competitoare are o afinitate mai puternica pentru izoenzima CYP3A4 sau daca budesonida se leaga mai puternic la izoenzima CYP3A4 concentratia plasmatica a substantei competitoare poate creste si poate fi necesara ajustarea dozei/reducerea dozei acestui medicament.
Au fost raportate concentratii plasmatice crescute si accentuarea efectelor glucocorticosteroizilor la femeile care utilizau, de asemenea, estrogeni sau contraceptive orale, dar acestea nu au fost observate in cazul utilizarii contraceptivelor orale combinate cu doze mici de hormoni.
Deoarece tratamentul cu budesonida poate scadea functia glandelor suprarenale, este posibil ca o analiza de stimulare cu ACTH pentru diagnosticarea insuficientei pituitare sa conduca la obtinerea unor rezultate false (valori scazute).
Sarcina
Sarcina
Administrarea in timpul sarcinii trebuie evitata daca nu exista motive convingatoare pentru tratamentul cu Budenofalk 2 mg spuma rectala. Exista date limitate privind efectele asupra sarcinii dupa administrarea orala a budesonidei la om. Desi datele privind utilizarea inhalatorie a budesonidei la un numar mare de sarcini expuse nu indica reactii adverse, concentratia plasmatica maxima de budesonida la om este de asteptat sa fie mai mare in cazul tratamentului cu Budenofalk 2 mg spuma rectala comparativ cu administrarea inhalatorie de budesonida. La animalele gestante, budesonida, similar altor glucocorticosteroizi a demonstrat ca produce anomalii ale dezvoltarii fetale (vezi pct. 5.3). Relevanta acestor constatari la om nu a fost stabilita.
Alaptarea
Budesonida se elimina in laptele matern (sunt disponibile date privind eliminarea dupa utilizarea pe cale inhalatorie). Cu toate acestea, dupa utilizarea Budenofalk 2 mg spuma rectala la dozele terapeutice, sunt anticipate efecte minore la copilul alaptat. Trebuie luata o decizie privind intreruperea alaptarii sau continuarea/intreruperea tratamentului cu budesonida tinand cont de beneficiul alaptarii copilului si de beneficiul tratamentului mamei.
Fertilitatea
Nu exista date privind efectul budesonidei asupra fertilitatii la om. In studiile la animale, fertilitatea nu a fost afectata dupa tratamentul cu budesonida (vezi pct. 5.3).
Condus auto
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Evaluarea reactiilor adverse se face pe baza urmatoarei conventii privind frecventa:
Foarte frecvente (mai mult sau egal fata de 1/10), frecvente (mai mult sau egal fata de 1/100 si mai putin de 1/10), mai putin frecvente (mai mult sau egal fata de 1/1000 si mai putin de 1/100), rare, (mai mult sau egal fata de 1/10000 si mai putin de 1/1000), foarte rare (mai putin de1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu pot fi estimata din datele disponibile).
Aparate, sisteme si organe | Frecventa conform conventiei MedDRA | Reactie adversa |
Tulburari metabolice si de nutritie | Frecvente | Sindrom Cushing: fata in luna plina, obezitate tronculara, reducere a tolerantei la glucoza, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, retentie de sodiu cu formare de edeme, excretie crescuta a potasiului, inactivitate sau atrofie a corticosuprarenalei, stria rubra (vergeturi rosii), acnee steroidiana, tulburari ale secretiei hormonilor sexuali (de exemplu, amenoree, hirsutism, impotenta). |
Foarte rare | Intarziere a cresterii la copil | |
Tulburari oculare | Rare | Glaucom, cataracta, vedere incetosata (vezi, de asemenea, pct. 4.4) |
Tulburari gastro-intestinale | Frecvente | Dispepsie |
Mai putin frecvente | Ulcer gastric sau duodenal | |
Rare | Pancreatita | |
Foarte rare | Constipatie | |
Tulburari ale sistemului imunitar | Frecvente | Cresterea riscului de aparitie a infectiilor |
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | Frecvente | Durere musculara si articulara, slabiciune musculara, contractura musculara, osteoporoza |
Rare | Osteonecroza | |
Tulburari ale sistemului nervos | Frecvente | Cefalee |
Foarte rare | Pseudotumori cerebrale, inclusiv cu edem papilar la adolescenti | |
Tulburari psihice | Frecvente | Depresie, iritabilitate, euforie |
Mai putin frecvente | Hiperactivitate psihomotorie, anxietate | |
Rare | Agresivitate | |
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Frecvente | Exantem alergic, petesii, intarziere a cicatrizarii ranilor, dermatita de contact |
Rare | Echimoze | |
Tulburari vasculare | Foarte rare | Risc crescut de tromboza, vasculita (sindrom de intrerupere dupa tratamentul de lunga durata) |
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | Frecvente | Durere si senzatie de arsura in rect |
Foarte rare | Oboseala, stare generala de rau |
In plus, urmatoarele reactii adverse au fost raportate in studiile clinice efectuate cu Budenofalk 2 mg spuma rectala (frecventa: mai putin frecvente): cresterea poftei de mancare, cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor, leucocitoza, greata, dureri abdominale, flatulenta, parestezii in regiunea abdominala, fisura anala, stomatita aftoasa , nevoia frecventa de defecare, sangerare rectala, cresterea transaminazelor (GOT, GPT), cresterea parametrilor de colestaza (GGT, AP), cresterea amilazei, schimbarea nivelului de cortizol, infectii ale tractului urinar, ameteli, tulburari ale simtului olfactiv, insomnie, transpiratie crescuta, astenie, cresterea greutatii corporale.
Majoritatea reactiilor adverse mentionate in acest RCP sunt de asteptat, de asemenea, pentru tratamentul cu alti glucocorticosteroizi.
Ocazional, pot sa apara reactii adverse tipice glucocorticosteroizilor sistemici. Aceste reactii adverse sunt dependente de doza, durata tratamentului, administrarea concomitenta sau anterioara a altor glucocorticosteroizi si de sensibilitatea individuala.
Unele dintre reactiilor adverse au fost raportate dupa utilizarea indelungata a budesonidei.
Din cauza actiunii sale locale, riscul reactiilor adverse la Budenofalk 2 mg spuma rectala este in general mai mica decat in cazul administrarii orale a glucocorticosteroizi cu actiune sistemica.
O exacerbare sau reaparitia manifestarilor extraintestinale (in special, afectarea pielii si articulatiilor) poate apare la trecerea unui pacient de la tratamentul cu glucocorticosteroizi cu actiune sistemica la budesonida cu actiune locala.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Pana in prezent, nu se cunosc cazuri de supradozaj cu budesonida. Datorita proprietatilor budesonidei din Budenofalk 2 mg spuma rectala, este foarte putin probabila producerea unui supradozaj care sa determine toxicitate.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare intestinale, corticosteroizi cu actiune locala, codul ATC: A07EA06.
Mecanismul exact de actiune al budesonidei in tratamentul colitei ulcerative/procto-sigmoiditei nu este pe deplin inteles. Datele obtinute din studiile de farmacologie clinica si din studiile clinice controlate arata ca modul de actiune al budesonidei este bazat predominant pe actiunea locala la nivelul intestinului.
Budesonida este un glucocorticosteroid cu efect antiinflamator local mare. Administrarea rectala a unei doze de budesonida 2 mg nu determina, practic, o supresie a axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian. Budenofalk 2 mg spuma rectala a fost investigat pana la o doza zilnica de budesonida 4 mg si nu a demonstrat nicio influenta asupra concentratiei plasmatice a cortizolului.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Dupa administrarea orala, biodisponibilitatea sistemica a budesonidei este de aproximativ 10%. Dupa administrarea rectala, ariile de sub curbele concentratiei plasmatice in functie de timp sunt de aproximativ 1,5 ori mai mari decat la evaluarile anterioare, luandu-se in considerare administrarea orala a unei doze echivalente de budesonida. Concentratiile plasmatice maxime sunt obtinute in medie la 2-3 ore dupa administrarea Budenofalk 2 mg spuma rectala.
Distributie
Budesonida are un volum de distributie mare (aproximativ 3 l/kg). Legarea de proteinele plasmatice este in medie de 85-90%.
Metabolizare
Budesonida este metabolizata extensiv la nivel hepatic (aproximativ 90%) rezultand metaboliti cu activitate glucocorticosteroida mica. Activitatea glucocorticosteroida a principalilor metaboliti, 6β- hidroxibudesonida si 16α-hidroxiprednisolona reprezinta mai putin de 1% din cea a budesonidei.
Eliminare
Valoarea medie a timpului de injumatatire plasmatica prin eliminare este de aproximativ 3-4 ore. Clearance-ul mediu pentru budesonida, determinat prin metode cromatografice HPLC, este de aproximativ 10-15 l/min.
Distributie
La pacientii cu colita ulcerativa, investigatia scintigrafica dupa administrarea de Budenofalk 2 mg spuma rectala marcat cu tecnetiu a demonstrat ca spuma se distribuie de-a lungul intregului sigmoid.
Grupe speciale de pacienti (cu tulburari hepatice)
In functie de tipul si severitatea tulburarilor hepatice, metabolizarea budesonidei poate fi scazuta.
Date preclinice de siguranta
Investigatiile preclinice efectuate la caini au demonstrat ca Budenofalk 2 mg spuma rectala este bine tolerat local.
Datele preclinice din studiile de toxicitate dupa doza unica si toxicitate dupa doze repetate (toxicitate subcronica si cronica) efectuate cu budesonida au demonstrat atrofia timusului si a glandei suprarenale si o reducere, in special, a numarului limfocitelor. Aceste efecte au fost mai putin pronuntate sau de aceeasi intensitate ca cea observata la alti glucocorticosteroizi. Aceste efecte steroidiene pot avea, de asemenea, relevanta la om.
Budesonida nu a avut efecte mutagene intr-un numar de teste efectuate in vitro si in vivo.
In studiile de toxicitate dupa doze repetate efectuate cu budesonida la sobolan a fost observat un numar usor crescut de focare celulare hepatice bazofile, iar in studiile de carcinogenitate a fost observata o incidenta crescuta a neoplasmelor hepatocelulare primare, astrocitoamelor (la masculii de sobolan) si tumorilor mamare (la femelele de sobolan). Aceste tumori sunt determinate, probabil, de actiunea
specifica la nivelul receptorului steroidian, de cresterea metabolizarii hepatice si a efectelor anabolizante, efecte care sunt demonstrate si in studiile efectuate la sobolan pentru alti glucocorticosteroizi si, prin urmare ele reprezinta un efect de clasa. La om, nu au fost observate niciodata efecte similare ale budesonidei, nici in studiile clinice si nici din raportarile spontane.
In general, datele preclinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea.
La animalele gestante, budesonida, similar altor glucocorticosteroizi a determinat anomalii ale dezvoltarii fetale, dar relevanta acestora la om nu a fost stabilita (vezi, de asemenea, pct. 4.6).