Indicatii
Ciprinol este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii (vezi pct. 4.4 si 5.1). Inaintea initierii terapiei, trebuie acordata o atentie speciala la informatiile disponibile referitoare la rezistenta la ciprofloxacina.
Trebuie luate in considerare ghidurile oficiale privind utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Adulti
Infectii ale tractului respirator inferior, provocate de bacterii gram-negative (vezi pct. 4.4):
exacerbari ale bolii pulmonare obstructive cronice,
infectii bronhopulmonare in fibroza chistica sau in bronsiectazii,
pneumonie.
Otita medie supurativa cronica.
Exacerbarea acuta a sinuzitei cronice, in special daca aceasta este provocata de bacterii gram- negative.
Infectii ale tractului urinar:
cistita acuta necomplicata
In cistita acuta necomplicata, ciprofloxacina trebuie utilizata numai atunci cand se considera inadecvata utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infectiilor respective.
pielonefrita acuta
infectii complicate la nivelul tractului urinar
prostatita bacteriana..
Infectii ale tractului genital.
Orhiepididimita, incluzand cazuri provocate de Neisseria gonorrhoeae.
Boala inflamatorie pelvina, incluzand cazuri provocate de Neisseria gonorrhoeae.
Infectii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea calatorului).
Infectii intra-abdominale.
Infectii ale pielii si tesuturilor moi, provocate de bacterii gram-negative.
Otita externa maligna.
Infectii ale oaselor si articulatiilor.
Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
Ciprofloxacina poate fi utilizata in tratamentul pacientilor neutropenici febrili, la care se suspecteaza o infectie bacteriana.
Copii si adolescenti
Infectii bronhopulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacientii cu fibroza chistica
Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta
Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
Ciprofloxacin poate fi de asemenea utilizat pentru tratamentul infectiilor severe la copii si adolescenti, cand se considera ca este necesar.
Tratamentul trebuie initiat numai de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice sau infectiilor severe la copii si adolescenti (vezi pct. 4.4 si 5.1).
Dozaj
Dozajul este determinat de indicatia clinica, severitatea si localizarea infectiei, sensibilitatea la ciprofloxacina a organismului(lor) cauzale, functia renala a pacientului si greutatea corporala la copii si adolescenti.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii, de evolutia clinica si de rezultatele bacteriologice.
Dupa initierea tratamentului pe cale intravenoasa, se poate trece la administrarea pe cale orala sub forma de comprimate sau suspensie orala, daca este indicat de contextul clinic si sub supraveghere medicala. Tratamentul pe cale intravenoasa trebuie urmat de administrarea pe cale orala, cat mai curand posibil.
In cazuri severe sau daca pacientul nu este capabil sa inghita comprimate (de exemplu pacienti cu nutritie enterala), se recomanda sa se inceapa tratamentul prin administrarea intravenoasa de ciprofloxacina, pana cand tratamentul poate fi continuat pe cale orala.
Tratamentul infectiilor datorate unor anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) pot necesita doze mari de ciprofloxacina si administrarea concomitenta a unui alt medicament antibacterian/altor medicamente antibacteriene corespunzatoare.
Tratamentul unor infectii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infectii intra-abdominale, infectii la pacienti cu neutropenie severa si infectii musculo-scheletale) pot necesita administrarea concomitenta a unor alte medicamente antibacteriene, in functie de agentii patogeni implicati.
Adulţi
| Indicatii | Doza zilnica în mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina | |
| Infectii ale tractului respirator inferior | 400 mg de doua ori pe zi până la 400 mg de trei ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii ale tractului respirator superior | Exacerbarea sinuzitei cronice | 400 mg de doua ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | 7 pana la 14 zile |
| Otită medie cronica purulenta | 400 mg de două ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Otita externa maligna | 400 mg de trei ori pe zi | 28 zile până la 3 luni | |
| Infectii ale tractului urinar | Infectii complicate la nivelul tractului urinar și pielonefrita acuta | 400 mg de doua ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | 7 zile pana la 21 zile; poate fi continuat mai mult de 21 zile in unele circumstante specifice (cum sunt abcesele) |
| Prostatita | 400 mg de doua ori pe zi până la 400 mg de trei ori pe zi | 2 pana la 4 saptamani (acuta) | |
| Infectii ale tractului genital | Orhiepididimita si boala inflamatorie pelvina | 400 mg de doua ori pe zi pâna la 400 mg de trei ori pe zi | cel putin 14 zile |
| Infectii ale tractului gastro-intestinal si infectii intra- abdominale | Diaree determinata de bacterii patogene, incluzând Shigella spp, cu exceptia Shigella dysenteriae de tip I si tratamentul empiric în diareea calatorilor | 400 mg de doua ori pe zi | 1 zi |
| Diaree determinata de Shigella dysenteriae de tip I | 400 mg de doua ori pe zi | 5 zile | |
| Diaree provocata de Vibrio cholerae | 400 mg de două ori pe zi | 3 zile | |
| Febra tifoida | 400 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
| Infectii intra- abdominale datorate bacteriilor Gram- negativ | 400 mg de două ori pe zi până la 400 mg de trei ori pe zi | 5 pana la 14 zile | |
| Infectii ale pielii si tesuturilor moi | 400 mg de doua ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii osteo-articulare | 400 mg de două ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | maximum 3 luni | |
| Tratamentul pacientilor neutropenici febrili, la care se suspecteaza o infectie bacteriana. Ciprofloxacina trebuie administrata in asociere cu un alt antibiotic/alte antibiotice, conform recomandarilor oficiale. | 400 mg de două ori pe zi pana la 400 mg de trei ori pe zi | Tratamentul trebuie continuat pe toata durata neutropeniei | |
| Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 400 mg de doua ori pe zi | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului | |
Copii si adolescenti
| Indicatii | Doza zilnica în mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv potentialul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina |
| Fibroza chistica | 10 mg/kg de trei ori pe zi cu un maxim de 400 mg per doza | 10 pana la 14 zile |
| Infectii complicate ale tractului urinar si pielonefrita acuta | 6 mg/kg de trei ori pe zi pana la 10 mg/kg de trei ori pe zi cu un maxim de 400 mg per doza | 10 pana la 21 zile |
| Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 10 mg/kg de două ori pe zi până la 15 mg/kg de două ori pe zi cu un maxim de 400 mg per doză | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului |
| Alte infectii severe | 10 mg/kg de trei ori pe zi cu un maxim de 400 mg per doza | In functie de tipul infectiilor |
Varstnici
Pacientii varstnici trebuie sa primeasca o doza aleasa in functie de severitatea infectiei si de clearance- ul creatininei.
Pacienti cu disf unctie renala si hepatica
Dozele initiale si de mentinere recomandate pentru pacienti cu functie renala alterata:
| Clearance-ul creatininei [ml/min/ 1,73m2] | Creatinina serică [µmol/l] | Doza intravenoasa [mg] |
| > 60 | < 124 | Vezi dozajul uzual. |
| 30 – 60 | 124 - 168 | 200 – 400 mg la fiecare 12 ore |
| <30 | > 169 | 200 – 400 mg la fiecare 24 ore |
| Pacienti cu hemodializa | > 169 | 200 – 400 mg la fiecare 24 ore (după dializă) |
| Pacienti cu dializa peritoneala | > 169 | 200 – 400 mg la fiecare 24 ore |
La pacientii cu functie hepatica alterata nu este necesara ajustarea dozei.
Nu s-a studiat dozajul la copii cu functie renala si/sau hepatica alterata.
Mod de administrare
Solutia perfuzabila Ciprinol trebuie inspectata vizual inaintea utilizarii. Nu trebuie utilizata daca este tulbure.
Ciprofloxacina trebuie administrata prin perfuzie intravenoasa. Pentru copii, durata perfuziei este de 60 minute.
La pacientii adulti, timpul de perfuzie este de 60 minute pentru Ciprinol 400 mg si 30 minute pentru Ciprinol 200 mg. Perfuzia lenta intr-o vena de calibru mare va reduce disconfortul pacientului si va scadea riscul aparitiei iritatiei venoase.
Solutia perfuzabila poate fi administrata fie direct, fie dupa amestecarea cu alte solutii perfuzabile compatibile (vezi pct. 6.2).
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, la alte chinolone sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina (vezi pct. 4.5).
Atentionari
Utilizarea ciprofloxacinei trebuie evitata la pacientii care au prezentat in trecut reactii adverse grave la utilizarea medicamentelor care contin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor pacienti cu ciprofloxacina trebuie initiat numai in absenta unor optiuni alternative de tratament si dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc (vezi si pct. 4.3).
Infectii severe si infectii mixte cu agenti patogeni gram-pozitivi si anaerobi
Ciprofloxacina nu este adecvata pentru monoterapia empirica a infectiilor severe si a infectiilor mixte care ar putea fi datorate agentilor patogeni gram-pozitivi sau anaerobi. In cazul acestor infectii, ciprofloxacina trebuie asociata cu alti agenti antibacterieni adecvati.
Infectii streptococice (inclusiv Streptococcus pneumoniae)
Nu se recomanda ciprofloxacina pentru tratamentul infectiilor pneumococice, datorita eficacitatii scazute.
Infectii ale tractului genital
Orhiepididimita si bolile inflamatorii pelvine pot fi cauzate de Neisseria gonorrhoeae rezistenta la fluorochinolone. Pentru tratamentul empiric al orhiepididimitelor si al bolii inflamatorii pelvine, ciprofloxacina trebuie administrata numai in asociere cu alte medicamente antibacteriene adecvate (de exemplu, cefalosporine), numai daca prezenta suselor de Neisseria gonorrhoeae rezistente la ciprofloxacina poate fi exclusa. Daca nu se observa o imbunatatire a aspectului clinic dupa 3 zile de tratament, terapia trebuie reconsiderata.
Infectii ale tractului urinar
Rezistenta la fluorochinolone a Escherichia coli - cel mai frecvent patogen implicat in infectiile tractului urinar - variaza in Uniunea Europeana. Se recomanda ca medicii prescriptori sa ia in considerare prevalenta locala a rezistentei la fluorochinolone a Escherichia coli.
Infectii intra-abdominale
Exista date limitate despre eficacitatea ciprofloxacinei in tratamentul post chirurgical al infectiilor intraabdominale.
Diareea calatorului
Alegerea ciprofloxacinei trebuie sa ia in considerare informatiile referitoare la rezistenta la ciprofloxacina a agentilor patogeni din tarile vizitate.
Infectii musculo-scheletale
Ciprofloxacina trebuie utilizata in combinatie cu alti agenti antimicrobieni, in functie de rezultatele microbiologice.
Antrax prin inhalare
Utilizarea la oameni este bazata pe datele in-vitro din experimentele pe animale si datele limitate obtinute la oameni. Medicii curanti trebuie sa se refere la documente internationale si/sau nationale referitor la tratamentul antraxului.
Copii si adolescenti
Utilizarea ciprofloxacinei la copii si adolescenti trebuie sa urmeze ghidurile oficiale in vigoare. Tratamentul cu ciprofloxacina trebuie initiat de medici cu experienta in fibroza chistica si/sau infectii severe la copii si adolescenti.
S-a demonstrat ca ciprofloxacina provoaca artropatii la nivelul articulatiilor de sustinere a greutatii corpului, la animale imature. Intr-un studiu randomizat dublu-orb, datele privind siguranta utilizarii ciprofloxacinei la copii (Ciprofloxacin: n=335, varsta medie = 6,3 ani; comparatori: n=349, varsta medie = 6,2 ani, limite de varsta 1 – 17 ani) au aratat o incidenta a artropatiei suspectata a fi legata de medicament (diferentiata pe baza semnelor si simptomelor clinice legate de articulatie) pana in ziua
+ 42, de 7,2% si 4,6%. Pe o perioada de urmarire de 1 an, incidenta artropatiei legate de medicament a fost 9,0% si respectiv 5,7%. Agravarea in timp a artropatiei suspectate a fi legate de medicament nu a fost semnificativa din punct de vedere statistic, intre cele doua grupuri. Tratamentul trebuie initiat numai dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc, datorita evenimentelor adverse posibile legate de articulatii si/sau tesuturile inconjuratoare (vezi pct. 4.8).
Infectii bronhopulmonare in fibroza chistica
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varste cuprinse intre 5 – 17 ani. Exista experiente mai limitate cu privire la tratamentul copiilor cu varste intre 1 si 5 ani; in consecinta se recomanda prudenta in tratamentul acestor copii.
Infectii complicate ale tractului urinar si pielonefrita
Tratamentul cu ciprofloxacina in infectiile tractului urinar trebuie luat in considerare atunci cand nu pot fi utilizate alte tratamente si trebuie sa se bazeze pe rezultatele microbiologice.
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varste cuprinse intre 1 – 17 ani.
Alte infectii severe specifice
Alte infectii severe in conformitate cu ghidurile oficiale, dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu- risc, cand alte tratamente nu pot fi utilizate sau dupa esecul terapiei conventionale si cand rezultatele microbiologice pot justifica utilizarea ciprofloxacinei.
In studiile clinice nu s-a evaluat utilizarea ciprofloxacinei pentru infectii severe specifice, altele decat cele mentionate mai sus, iar experienta clinica este limitata. In consecinta se recomanda prudenta in tratamentul acestor pacienti.
Hipersensibilitate
Hipersensibilitatea si reactiile alergice, inclusiv reactiile anafilactice/anafilactoide, pot aparea in cazul utilizarii unei singure doze (vezi pct. 4.8) si pot pune viata in pericol. Daca apar asemenea reactii, ciprofloxacina trebuie intrerupta si este necesar tratamentul medical.
Sistemul musculo-scheletic
In general, ciprofloxacina nu trebuie utilizata la pacienti cu antecedente de tendinopatie /tulburare tendinoasa legata de tratamentul cu chinolone. Cu toate acestea, in cazuri foarte rare, dupa documentarea microbiologica a microorganismului cauzal si evaluarea echilibrului risc/beneficiu, ciprofloxacina poate fi prescrisa la acesti pacienti pentru tratamentul anumitor infectii severe, in special in cazul esecului terapiei standard sau al rezistentei bacteriene, cand datele microbiologice pot justifica utilizarea ciprofloxacinei.
Tendinita si ruptura de tendon
Tendinita si ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fara a se limita la acesta), uneori bilaterala, poate surveni in primele 48 ore de la initierea tratamentului cu chinolone si fluorochinolone, aparitia acestora fiind raportata chiar si timp de pana la cateva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de tendinita si ruptura de tendon este crescut la pacientii varstnici, la pacientii cu
insuficienta renala, la pacientii cu transplant de organ solid si la cei tratati concomitent cu corticosteroizi. Prin urmare, utilizarea concomitenta de corticosteroizi trebuie evitata.
La primul semn de tendinita (de exemplu umflare insotita de durere, inflamatie), tratamentul cu ciprofloxacina trebuie oprit si trebuie avut in vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele) afectat(e) trebuie tratat(e) in mod corespunzator (de exemplu prin imobilizare). Nu trebuie utilizati corticosteroizi daca apar semne de tendinopatie.
Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu miastenia gravis (vezi pct. 4.8).
Anevrism si disectie aortica
Studiile epidemiologice raporteaza un risc crescut de anevrism si disectie aortica dupa administrarea de fluorochinolone, in special la populatia in varsta.
Prin urmare, fluorochinolonele trebuie utilizate numai dupa o evaluare atenta a raportului risc/beneficiu si dupa luarea in considerare a altor optiuni terapeutice la pacientii cu antecedente familiale de anevrism sau la pacientii diagnosticati cu anevrism aortic preexistent si/sau disectie aortica, sau in prezenta alti factori sau conditii care predispun la anevrism si disectie aortica (de exemplu, sindromul Marfan, sindrom vascular Ehlers-Danlos, arterita Takayasu, arterita cu celule gigantice, boala Behcet, hipertensiune arteriala, ateroscleroza diagnosticata).
In caz de durere brusca abdominala, toracica sau dorsala, pacientii trebuie sfatuiti sa se adreseze imediat unui medic dintr-un departament medical de urgenta.
Fotosensibilitate
S-a demonstrat ca ciprofloxacina provoaca reactii de fotosensibilitate. Pacientii carora li se administreaza ciprofloxacina trebuie sfatuiti sa evite expunerea directa atat la lumina puternica a soarelui, cat si la radiatiile UV, in timpul tratamentului (vezi pct. 4.8).
Tulburari vizuale
In cazul in care apare afectarea vederii sau apar orice alte efecte la nivel ocular, trebuie consultat medicul oftalmolog.
Sistemul nervos central
Se cunoaste faptul ca chinolonele pot declansa convulsii sau pot scadea pragul la convulsii. Au fost raportate cazuri de status epilepticus. Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacienti cu tulburari SNC care pot fi predispusi la convulsii. Daca apar convulsii, ciprofloxacina trebuie intrerupta (vezi pct. 4.8). Dupa prima administrare a ciprofloxacinei pot aparea reactii psihice. In cazuri rare, depresia sau psihoza pot evolua catre idei/ganduri suicidale, care culmineaza cu tentativa de suicid sau suicid. In aceste cazuri, administrarea ciprofloxacinei trebuie intrerupta.
Reactii adverse grave la medicament, prelungite, invalidante si posibil ireversibile
La pacientii carora li s-au administrat chinolone si fluorochinolone, indiferent de varsta acestora si de factorii de risc preexistenti, au fost raportate cazuri foarte rare de reactii adverse grave la medicament, prelungite (care persista timp de luni sau ani), invalidante si posibil ireversibile, care afecteaza diferite sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic si senzitiv). Administrarea norfloxacinei trebuie oprita imediat, la primele semne sau simptome ale unei reactii adverse grave, iar pacientii trebuie sfatuiti sa se adreseze medicului curant pentru recomandari.
Neuropatie periferica
La pacientii tratati cu chinolone si fluorochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzoriala sau senzorial-motorie care determina parestezie, hipoestezie, disestezie sau slabiciune. Pacientii tratati cu norfloxacina trebuie sfatuiti sa informeze medicul, inainte de a continua tratamentul, in cazul in care apar simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzatie de arsura, furnicaturi, amorteala, slabiciune, in scopul de a preveni aparitia unei afectiuni potential ireversibile. (vezi pct. 4.8).
Tulburari cardiace
La utilizarea fluorochinolonelor, incluzand ciprofloxacina, este necesara precautie la pacientii cu factori de risc cunoscuti de prelungire a intervalului QT, de exemplu:
sindrom congenital de QT prelungit
utilizare concomitenta de medicamente cunoscute ca prelungesc intervalul QT (de exemplu, antiaritmicele de clasa IA si III, antidepresivele triciclice, macrolidele, antipsihoticele)
dezechilibru electrolitic necorectat (de exemplu, hipokaliemia, hipomagneziemia)
boala cardiaca (de exemplu, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, bradicardie).
Pacientii varstnici (barbati si femei) pot fi mai sensibili la medicamentele care prelungesc intervalul QTc. De aceea, este necesara precautie la utilizarea fluorochinolonelor, incluzand ciprofloxacina, la aceasta grupa de populatie (vezi pct. 4.2 Varstnici, pct. 4.5, pct. 4.8, pct 4.9).
Disglicemie
Ca in cazul tuturor chinolonelor, au fost raportate tulburari ale glicemiei, incluzand atat hipoglicemia cat si hiperglicemia (vezi pct. 4.8), de obicei la pacientii diabetici care primesc tratament concomitent cu un medicament hipoglicemiant oral (de exemplu, glibenclamida) sau cu insulina. Au fost raportate cazuri de coma hipoglicemica. La pacientii cu diabet zaharat, se recomanda monitorizarea atenta a glicemiei.
Sistemul gastro-intestinal
Medicul trebuie informat in cazul in care pacientul prezinta diaree severa si persistenta in timpul tratamentului sau dupa tratament (inclusiv la cateva saptamani dupa tratament), deoarece acest simptom poate indica o colita asociata cu antibioticul (afectiune care pune in pericol viata bolnavului si care poate avea evolutie letala), care necesita tratament imediat (vezi pct. 4.8). In aceste cazuri, tratamentul cu ciprofloxacina trebuie intrerupt imediat si se va incepe tratamentul corespunzator.
Medicamentele anti-peristaltice sunt contraindicate in aceasta situatie.
Tulburari renale si ale cailor urinare
S-a raportat cristalurie asociata cu utilizarea ciprofloxacinei (vezi pct. 4.8). Pacientii carora li se administreaza ciprofloxacina trebuie sa fie bine hidratati si trebuie evitata alcalinizarea in exces a urinii.
Insuficienta renala
Deoarece ciprofloxacina este excretata in cantitate mare sub forma nemodificata pe cale renala, este necesara ajustarea dozelor la pacientii cu insuficienta renala, asa cum este descris la pct. 4.2, pentru evitarea cresterii incidentei reactiilor adverse datorita acumularii ciprofloxacinei.
Sistemul hepatobiliar
In cazul administrarii ciprofloxacinei s-au raportat cazuri de necroza hepatica pana la insuficienta hepatica cu risc vital (vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie intrerupt in cazul aparitiei oricaror semne si simptome de hepatopatie (cum sunt anorexie, icter, urina inchisa la culoare, prurit sau abdomen sensibil).
Deficienta glucozo-6-fosfatdehidrogenazei
Reactiile hemolitice au fost raportate la pacienti cu deficienta de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza. Ciprofloxacina trebuie evitata la acesti pacienti daca riscul depaseste potentialul beneficiu. In acest caz, trebuie monitorizata potentiala aparitie a hemolizei.
Rezistenta
In timpul sau dupa tratamentul cu ciprofloxacina, bacteriile care dovedesc rezistenta la ciprofloxacina trebuie izolate, cu sau fara o suprainfectie clinic aparenta. Este posibila aparitia rezistentei sau selectia unor tulpini bacteriene rezistente, in mod particular in timpul tratamentului pe termen lung si/sau infectiilor nozocomiale, in special in cazul infectiilor provocate de specii de Staphylococcus si Pseudomonas.
Citocrom P450
Ciprofloxacina inhiba CYP1A2 si in consecinta poate provoca cresterea concentratiei serice a medicamentelor metabolizate de aceasta enzima (de exemplu teofilina, clozapina, olanzapina, ropinirol, tizanidina, duloxetina, agomelatina), administrate concomitent. In consecinta, pacientii carora li se administreaza aceste medicamente concomitent cu ciprofloxacina trebuie monitorizati atent in vederea identificarii semnelor clinice de supradozaj si poate fi necesara determinarea concentratiilor serice, in special in cazul teofilinei (vezi pct. 4.5).
Metotrexat
Nu se recomanda utilizarea concomitenta a ciprofloxacinei cu metotrexat (vezi pct. 4.5).
Interactiuni cu teste de laborator
Activitatea ciprofloxacinei impotriva Mycobacterium tuberculosis ar putea determina negativarea testelor bacteriologice, datorita unei activitati moderate in vitro a ciprofloxacinei asupra anumitor specii de micobacterii.
Reactii la nivelul locului injectarii
S-au raportat reactii locale la nivelul locului de administrare intravenoasa dupa administrarea de ciprofloxacina pe cale intravenoasa. Aceste reactii sunt mai frecvente daca timpul de perfuzie este de ≤ 30 minute. Acestea pot aparea sub forma unor reactii cutanate locale, care dispar rapid dupa terminarea perfuziei. Administrarea intravenoasa ulterioara nu este contraindicata, cu exceptia cazului in care reactiile reapar sau se agraveaza.
Informatii importante privind unele componente ale Ciprinol
Concentratul pentru solutie perfuzabila contine sub 1 mmol sodiu (23 mg) per doza, de aceea se poate spune ca este ”fara sodiu”.Ciprinol 100 mg / 50 ml solutie perfuzabila contine sodiu 175,52 mg per flacon (3,51 mg per ml), echivalentul a 8,78% din doza zilnica recomandata de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Ciprinol 200 mg / 100 ml solutie perfuzabila contine sodiu 351,03 mg per flacon (3,51 mg per ml), echivalentul a 17,55% din doza zilnica recomandata de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Ciprinol 400 mg / 200 ml solutie perfuzabila contine sodiu 702,07 mg per flacon (3,51 mg per ml), echivalentul a 35,1% din doza zilnica recomandata de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Doza zilnica maxima de sodiu din acest medicament este echivalenta cu 105,3% din doza zilnica maxima recomandata de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Se considera ca Ciprinol contine o cantitate mare de sodiu. Acest lucru trebuie luat in considerare in special de persoanele cu regim alimentar hiposodat.
Interactiuni
Efectele altor medicamente asupra ciprofloxacinei:
Medicamente cunoscute pentru prelungirea intervalului QT
Ciprofloxacina, similar altor fluorochinolone, trebuie utilizata cu precautie la pacientii care fac tratament cu medicamente cunoscute a prelungi intervalul QT (de exemplu, antiaritmicele de clasa IA si clasa III, antidepresivele triciclice, macrolidele, antipsihoticele) (vezi pct. 4.4).
Probenecid
Probenecid interfereaza cu secretia renala a ciprofloxacinei. Administrarea concomitenta de probenecid si ciprofloxacina determina cresterea concentratiilor serice ale ciprofloxacinei.
Metoclopramida
Metoclopramida accelereaza absorbtia ciprofloxacinei (administrata oral), rezultand un timp mai scurt necesar atingerii concentratiilor plasmatice maxime. Nu s-a observat niciun efect asupra biodisponibilitatii ciprofloxacinei.
Omeprazol
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si omeprazol determina o reducere usoara a Cmax si ASC pentru ciprofloxacina.
Efectele ale ciprofloxacinei asupra altor medicamente
Tizanidina
Tizanidina nu trebuie administrata in asociere cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.3).
Intr-un studiu clinic la subiecti sanatosi, s-a observat o crestere a concentratiei serice a tizanidinei (cresterea Cmax de 7 ori, cu limite: intre 4 si 21 ori; cresterea ASC: de 10 ori, cu limite: intre 6 si 24 ori) cand aceasta a fost administrata concomitent cu ciprofloxacina. Concentratia serica crescuta a tizanidinei este asociata cu un efect hipotensiv si sedativ marit.
Metotrexat
Transportul tubular renal al metotrexatului poate fi inhibat prin administrarea concomitenta a ciprofloxacinei, putand duce la concentratii plasmatice crescute ale metotrexatului. Aceasta ar putea creste riscul reactiilor toxice asociate cu metotrexatul. In consecinta, utilizarea concomitenta nu este recomandata (vezi pct. 4.4).
Teofilina
Administrarea concomitenta a Ciprinol si teofilinei poate provoca o crestere nedorita a concentratiei serice a teofilinei. Aceasta poate duce la reactii adverse induse de teofilina. In cazuri foarte rare, aceste reactii adverse pot pune viata in pericol sau pot fi letale. In timpul utilizarii concomitente, concentratia serica a teofilinei trebuie monitorizata si doza de teofilina trebuie redusa in mod corespunzator (vezi pct. 4.4).
Alti derivati xantinici
S-au raportat cresteri ale concentratiilor serice ale derivatilor xantinici in cazul administrarii concomitente a ciprofloxacinei si cafeinei sau pentoxifilinei (oxpentifilinei).
Fenitoina
Administrarea simultana a ciprofloxacinei si fenitoinei poate provoca cresterea sau scaderea concentratiilor serice ale fenitoinei; in consecinta se recomanda monitorizarea concentratiilor serice ale medicamentelor.
Ciclosporina
La administrarea concomitenta de ciprofloxacina si ciclosporina a fost observata o crestere tranzitorie a creatininemiei. De aceea, la acesti pacienti este necesar controlul frecvent, bisaptamanal, al valorilor creatininemiei.
Antagonisti ai vitaminei K
Administrarea concomitenta a ciprofloxacinei si un antagonist al vitaminei K poate creste efectele anticoagulante ale acestuia. S-a raportat un numar mare de cazuri de crestere a activitatii anticoagulantelor orale la pacientii la care s-au administrat antibiotice, inclusiv fluorochinolone. Factorii de risc pot varia in functie de starile infectioase, varsta si starea generala a pacientului. In aceste circumstante este dificil sa se evalueze contributia ciprofloxacinei la modificarea INR-ului (international normalised ratio/raportul international normalizat). Se recomanda monitorizarea frecventa a INR-ului in timpul si imediat dupa asocierea ciprofloxacinei cu un antagonist al vitaminei K (de exemplu, warfarina, acenocumarol, fenprocumona sau fluindiona).
Duloxetina
In studiile clinice s-a demonstrat ca utilizarea concomitenta de duloxetina si un inhibitor puternic al izoenzimei CYP450 1A2, cum este fluvoxamina, poate determina cresterea valorilor ASC si Cmax pentru duloxetina. Cu toate ca nu exista date referitoare la o posibila interactiune cu ciprofloxacina, in cazul administrarii concomitente se pot astepta efecte similare (vezi pct. 4.4).
Ropinirol
Intr-un studiu clinic s-a demonstrat ca utilizarea concomitenta a ropinirolului si ciprofloxacinei, un inhibitor moderat al izoenzimei CYP450 1A2, poate determina cresterea Cmax si ASC ale ropinirolului cu 60% si respectiv 84%. Se recomanda monitorizarea clinica si ajustarea adecvata a dozei de ropinirol in timpul si dupa oprirea tratamentului cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.4).
Lidocaina
La voluntarii sanatosi s-a demonstrat ca utilizarea concomitenta de lidocaina si ciprofloxacina, care este un inhibitor moderat al izoenzimei CYP450 1A2, scade clearance-ul lidocainei administrata intravenos cu 22%. Cu toate ca tratamentul cu lidocaina a fost bine tolerat, poate apare o posibila interactiune cu ciprofloxacina, asociata cu reactii adverse, in cazul administrarii concomitente.
Clozapina
In urma administrarii concomitente a 250 mg de ciprofloxacina cu clozapina, timp de 7 zile, concentratiile serice ale clozapinei si N-desmetilclozapinei au crescut cu 29% si respectiv 31%. Se recomanda monitorizarea clinica si ajustarea adecvata a dozei de clozapina in timpul si dupa oprirea adminstrarii concomitente a ciprofloxacinei (vezi pct. 4.4).
Sildenafil
Cmax si ASC pentru sildenafil au fost crescute de aproximativ doua ori la voluntarii sanatosi dupa administrarea unei doze orale de 50 mg sildenafil, concomitent cu 500 mg ciprofloxacina. De aceea, luand in considerare riscurile si beneficiile, este necesara precautie la administrarea concomitenta de ciprofloxacina si sildenafil.
Agomelatina
In studiile clinice s-a demonstrat ca fluvoxamina, un inhibitor potent al izoenzimei CYP450 1A2, a inhibat puternic metabolizarea agomelatinei, determinand o crestere de 60 de ori a concentratiei plasmatice de agomelatina. Cu toate ca nu sunt disponibile date clinice privind o posibila interactiune cu ciprofloxacina, care este un inhibitor moderat al CYP450 1A2, la administrarea concomitenta se pot astepta efecte similare (vezi ‘Citocrom P450’ la pct. ‘Atentionari si precautii speciale pentru utilizare’).
Zolpidem
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina poate creste concentratiile plasmatice de zolpidem, de aceea administrarea concomitenta nu este recomandata.
Sarcina
Sarcina
Datele cu privire la femeile gravide nu indica prezenta malformatiilor sau toxicitatii fetale sau neonatale in cazul administrarii ciprofloxacinei. Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra functiei de reproducere. S-au observat efecte asupra cartilajelor imature la animale tinere si in conditii prenatale la animale expuse la chinolone. In consecinta nu se poate exclude faptul ca medicamentul ar putea produce leziuni ale cartilajelor articulare ale organismului uman imatur sau ale fatului (vezi pct. 5.3).
Ca masura de precautie, este preferabil sa se evite utilizarea ciprofloxacinei in timpul sarcinii.
Alaptarea
Ciprofloxacina este excretata in laptele matern. Din cauza riscului potential de leziuni articulare, ciprofloxacina nu trebuie utilizata in timpul alaptarii.
Condus auto
Datorita efectelor sale neurologice, Ciprinol poate afecta timpul de reactie. In consecinta, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectata.
Reactii adverse
Cel mai frecvent raportate reactii adverse la medicament (RAM) sunt greata, diaree, varsaturi, cresterea tranzitorie a transaminazelor, eruptii cutanate si reactii la nivelul locului injectarii si perfuziei.
In continuare sunt prezentate RAM derivate din studiile clinice si din supravegherea dupa introducerea Ciprinol pe piata (tratament oral, intravenos si secvential), clasificate in functie de frecventa. Analiza frecventei s-a desfasurat pe baza formelor de administrare orala si intravenoasa.
| Clasificarea | Frecvente: | Mai putin | Rare: | Foarte rare: | Frecventa |
| pe aparate, | ≥1/100 si | frecvente: | ≥ 1/10000 si < 1/1 | < 1/10000 | necunoscuta |
| sisteme si | <1/10 | ≥ 1/1000 şi < | 000 | (nu poate fi | |
| organe | 1/100 | estimata din | |||
| datele | |||||
| disponibile) | |||||
| Infectii si infestari | Suprainfectii micotice | ||||
| Tulburari | Eozinofilie | Leucopenie | Anemie | ||
| hematologice | Anemie | hemolitica | |||
| si limfatice | NeutropenieLeucocitoza | Agranulocitoza Pancitopenie | |||
| Trombocitopenie | (risc vital) | ||||
| Trombocitemie | Deprimarea | ||||
| maduvei | |||||
| osoase (risc | |||||
| vital) | |||||
| Tulburari ale | Reactii alergice | Reactii | |||
| sistemului | Edem alergic/edem | anafilactice | |||
| imunitar | angioneurotic | soc anafilactic(risc vital) | |||
| (vezi pct. 4.4) | |||||
| Reactie de tip | |||||
| boala serului | |||||
| Tulburari | Sindromul de | ||||
| endocrine | secretie | ||||
| inadecvata a | |||||
| hormonului | |||||
| antidiuretic | |||||
| (SIADH) | |||||
| Tulburari metabolice si de nutritie | Anorexie | Hiperglicemie Hipoglicemie (vezi pct. 4.4) | |||
| Tulburari | Hiperactivitate / | Confuzie si | Reactii | Manie, | |
| psihice** | agitatie | dezorientare | psihotice (care | hipomanie | |
| psihomotorie | Reactie de anxietate | pot culmina | |||
| Vise anormale | potential cu | ||||
| Depresie (care poate | ideatie/ganduri | ||||
| culmina potential cu | sucidale, | ||||
| ideatie/ganduri | tentative de | ||||
| sucidale, tentative de | suicid sau | ||||
| suicid sau suicid) | suicid) (vezi | ||||
| (vezi pct. 4.4) | pct. 4.4) | ||||
| Halucinatii |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente:≥1/100 si<1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1000 şi < 1/100 | Rare:≥ 1/10000 şi < 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din dateledisponibile) |
| Tulburari ale sistemului nervos** | Cefalee Ameteli Tulburari ale somnului Tulburari ale sensibilitătii gustative (disgeuzie) | Parestezie si disestezie Hipoestezie Tremor Convulsii (inclusiv status epilepticus, vezi pct. 4.4) Vertij | Migrena Tulburari de coordonare Tulburari de mers Tulburari ale sensibilitatii olfactive Hiperestezie Hipertensiune intracraniana si pseudotumoracerebrala | Neuropatie periferica, polineuropatie (vezi pct. 4.4) | |
| Tulburari oculare** | Tulburari vizuale | Tulburari ale perceptiei culorilor | |||
| Tulburari acustice şi vestibulare** | Tinitus (zgomote în urechi)Pierderea auzului / Tulburari de auz | ||||
| Tulburari cardiace | Tahicardie | Aritmie ventriculara si torsada varfurilor (raportate predominant la pacientii cu factori de risc de prelungire a QT),prelungire a intervalului QT ,evidentiata ECG (vezi pct. 4.4 şi 4.9) | |||
| Tulburari vasculare | Vasodilataţie Hipotensiune arteriala Sincopa | Vasculita | |||
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | Dispnee (inclusiv stare astmatica) |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente:≥1/100 şi<1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1000 si < 1/100 | Rare:≥ 1/10000 şi < 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
| Tulburari gastro- intestinale | Greata Diaree | Varsaturi Dureri gastro- intestinale si abdominale Dispepsie Flatulenta | Diaree asociata antibioterapiei, inclusiv colita pseudomembranoasa (foarte rar asociatacu deces) (vezi pct. 4.4) | Pancreatita | |
| Tulburari hepatobiliare | Cresteri ale transaminazelor Cresteri ale bilirubinei | Insuficienta hepatica IcterHepatita (neinfectioasa) | Necroza hepatica (foarte rar cu evolutie catre insuficienta hepatica cu risc vital) (vezi pct.4.4) | ||
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Eruptii cutanate Prurit Urticarie | Reactii de fotosensibilitate (vezi pct. 4.4) | Petesii Eritem multiform minorEritem nodos Sindrom Stevens- Johnson (cu posibil risc vital) Necroliza toxica epidermica (cu posibil riscvital) | Pustuloza exantematoasa generalizata acuta (PEGA), reactie alergica la medicament, cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS) | |
| Tulburari musculo- scheletice, ale tesutului conjunctiv si ale osului** | Durere musculo- scheletală (durerea extremitatilor, a spatelui, durere in piept) Artralgie | Mialgie Artrita Cresterea tonusului muscular si crampe | Astenie musculara Tendinita Ruptura de tendon (mai ales a tendonului lui Achile) (vezi pct. 4.4) Exacerbarea simptomelor de miastenia gravis (vezipct. 4.4) | ||
| Tulburari renale si ale cailor urinare | Insuficienta renala | Insuficienta renala Hematurie Cristalurie (vezi pct. 4.4)Nefrita tubulo-interstitiala |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente:≥1/100 si<1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1000 si < 1/100 | Rare:≥ 1/10000 si < 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare** | Reactii la nivelului locului de injectare sau perfuzare (numai pentru administrarea intravenoasa) | Durere nespecifica Senzatie generala de rau Febra | Edem Transpiraţie (hiperhidroza) | ||
| Investigatii diagnostice | Cresterea fosfatazei alcaline serice | Cresterea amilazemiei | INR crescut (la pacientii tratati cu antagonisti de vitamina K. |
*Aceste evenimente au fost raportate in timpul perioadei de dupa punerea pe piata a medicamentului si au fost observate predominant la pacienti cu factori de risc suplimentari privind alungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4).
**Au fost raportate cazuri foarte rare de reactii adverse grave la medicament, prelungite (pana la luni sau ani), invalidante si posibil ireversibile, care afecteaza cateva, uneori mai multe aparate, sisteme si organe si simturi, (inclusiv reactii precum tendinita, ruptura de tendon, artralgie, durere la nivelul extremitatilor, tulburari ale mersului, neuropatii asociate cu parestezie, depresie, oboseala, afectare a memoriei, tulburari ale somnului si afectare a auzului, vederii, gustului si mirosului), in asociere cu utilizarea chinolonelor si fluorochinolonelor, in unele cazuri indiferent de factorii de risc preexistenti (vezi pct. 4.4)
Urmatoarele reactii adverse au fost mai frecvente la subgrupurile de pacienti care au primit tratament pe cale intravenoasa sau la care s-a administrat tratament secvential (intravenos, apoi oral):
| Frecvente | Varsaturi, cresteri tranzitorii ale transaminazelor, eruptii cutanate |
| Mai putin frecvente | Trombocitopenie, trombocitemie, confuzie si dezorientare, halucinatii, parestezie si disestezie, convulsii, vertij, tulburari vizuale, surditate, tahicardie, vasodilatatie, hipotensiune arteriala, insuficienta hepaticatranzitorie, icter colestatic, insuficienta renala, edem |
| Rare | Pancitopenie, aplazie medulara, soc anafilactic, reactii psihotice,migrena, tulburari olfactive, tulburari auditive, vasculita, pancreatita, necroza hepatica, petesii, ruptura de tendon |
Copii si adolescenti
Frecventa artropatiei, mentionata mai sus, se refera la datele obtinute in studii efectuate la adulti. La copii, aparitia artropatiei este raportata frecvent (vezi pct. 4.4).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Simptome
S-a raportat ca un supradozaj de 12 g duce la simptome usoare de toxicitate. S-a raportat ca un supradozaj de 16 g provoaca insuficienta renala acuta.
Simptomele supradozajului constau in: ameteala, tremor, cefalee, fatigabilitate, convulsii, halucinatii, confuzie, disconfort abdominal, functie renala si hepatica afectata si de asemenea cristalurie si hematurie. S-a raportat toxicitate renala reversibila.
Tratament
In afara masurilor de urgenta de rutina, cum este lavajul gastric, urmat de administrarea de carbune activat, se recomanda monitorizarea functiei renale, inclusiv a pH-ului urinar, si acidificarea urinii, daca este necesar, pentru a preveni cristaluria. Pacientii trebuie sa fie bine hidratati. Teoretic, antiacidele cu calciu sau magneziu pot reduce absorbtia ciprofloxacinei in caz de supradozaj.
Prin hemodializa sau dializa peritoneala se elimina numai o cantitate mica de ciprofloxacina (sub 10%).
In cazul supradozajului, trebuie efectuat tratament simptomatic. Datorita posibilitatii prelungirii intervalului QT, este necesara monitorizarea ECG.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Fluorochinolone antibacteriene, codul ATC: J01MA02.
Mecanism de actiune:
Fiind un medicament din grupa fluorochinolonelor antibacteriene, actiunea bactericida a ciprofloxacinei este rezultatul inhibarii atat a topoizomerazei de tip II (ADN-giraza), cat si a topoizomerazei IV, necesara pentru replicarea, transcriptia, repararea si recombinarea ADN-ului bacterian.
Relatia FC/FD (farmacocinetica/farmacodinamica)
Eficacitatea depinde in principal de relatia dintre concentratia maxima serica (Cmax) si concentratia minima inhibitorie (CMI) a ciprofloxacinei pentru un agent patogen bacterian si, respectiv, de relatia dintre aria de sub curba concentratiei plasmatice (ASC) si CMI.
Mecanism de rezistenta:
Rezistenta in vitro la ciprofloxacina se poate obtine printr-un proces treptat, prin intermediul unor mutatii la nivelul locului tinta, atat ale topoizomerazei II, ADN girazei cat si topoizomerazei IV. Gradul obtinut al rezistentei incrucisate pentru ciprofloxacina si alte fluorochinolone este variabil . Mutatiile unice pot sa nu determine rezistenta clinica, dar in general mutatiile multiple determina rezistenta clinica la cele mai multe sau la toate substantele active din cadrul clasei de medicamente respective.
Impermeabilitatea si/sau mecanismele de rezistenta de tipul pompa de eflux ale substantei active pot avea un efect variabil asupra sensibilitatii la fluorochinolone, care depinde de proprietatile fizico- chimice ale diferitelor substante active din cadrul clasei de medicamente si de afinitatea sistemelor de transport pentru fiecare substanta activa. Toate mecanismele de rezistenta in vitro sunt frecvent observate in practica clinica. Mecanismele de rezistenta care inactiveaza alte antibiotice, cum sunt
barierele de permeabilitate (frecvente la Pseudomonas aeruginosa) si mecanismele de eflux pot afecta sensibilitatea la ciprofloxacina.
S-a raportat o rezistenta mediata plasmidic, codificata prin genele qnr.
Spectrul activitatii antibacteriene:
Concentratiile tinta separa tulpinile sensibile de cele cu sensibilitate intermediara, iar acestea din urma de tulpinile rezistente:
Recomandari EUCAST