Indicatii
Cuminol este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii (vezi pct. 4.4 si 5.1). Inaintea initierii terapiei, trebuie acordata o atentie deosebita informatiilor disponibile cu privire la rezistenta la ciprofloxacina.
Adulti
Infectii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negative (vezi pct. 4.4):
exacerbare a bolii pulmonare obstructive cronice. In exacerbarea bolii pulmonare obstructive cronice, Cuminol trebuie utilizat numai atunci cand se considera inadecvata utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infectiilor respective.
infectii bronhopulmonare la pacientii cu fibroza chistica sau bronsiectazie.
Otita medie cronica purulenta.
Exacerbarea acuta a sinuzitei cronice, in special daca aceasta este determinata de bacterii Gram-negative. In exacerbarea acuta a sinuzitei cronice, Cuminol trebuie utilizat numai atunci
cand se considera inadecvata utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infectiilor respective.
Cistita acuta necomplicata. In cistita acuta necomplicata, Cuminol trebuie utilizat numai atunci cand se considera inadecvata utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infectiilor respective.
Pielonefrita acuta.
Infectii complicate la nivelul tractului urinar.
Prostatita bacteriana.
Uretrita gonococica si cervicita gonococica determinate de Neisseria gonorrhoeae susceptibila la tratament.
Orhiepididimita, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
Boala inflamatorie pelvina, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae.
In cazul infectiilor tractului genital mentionate anterior, cand se suspecteaza sau se cunoaste ca sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important sa se obtina informatii locale despre prevalenta rezistentei la ciprofloxacina si sa se confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
Infectii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea calatorului).
Infectii intra-abdominale.
Infectii ale pielii si tesuturilor moi, determinate de bacterii Gram-negative.
Infectii la nivelul oaselor si articulatiilor.
Ciprofloxacina poate fi utilizata in abordarea terapeutica a pacientilor cu neutropenie care prezinta febra suspectata a fi cauzata de o infectie bacteriana.
Profilaxia infectiilor bacteriene la pacienti cu neutropenie.
Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis.
Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
Copii si adolescenti
Infectii bronhopulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacienti cu fibroza chistica.
Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta.
Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizata pentru tratamentul infectiilor severe la copii si adolescenti, daca este necesar.
Tratamentul trebuie initiat numai de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti (vezi pct. 4.4 si 5.1).
Trebuie luate in considerare recomandarile oficiale privind utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Dozaj
Doze
Dozajul depinde de indicatia clinica, severitatea si localizarea infectiei, de sensibilitatea la ciprofloxacina a microorganismului(elor) etiologic(e), de functia renala a pacientului si greutatea corporala la copii si adolescenti.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii si de evolutia clinica si bacteriologica. Tratamentul infectiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de ciprofloxacina si administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene adecvate.
Tratamentul unor infectii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infectii intra-abdominale, infectii la pacientii neutropenici si infectii osteo-articulare) pot necesita administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene, in functie de germenii patogeni implicati.
Adulti
| Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina) | |
| Infectii ale tractului respirator inferior | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii ale tractului respirator superior | Exacerbarea acuta a sinuzitei cronice | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile |
| Otita medie cronica purulenta | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii ale tractului urinar | Cistita acuta necomplicata | 250 mg de doua ori pe zi pana la 500 mg de doua ori pe zi | 3 zile |
| La femeile in pre-menopauza poate fi utilizata o doza unica de 500 mg | |||
| Pielonefrita acuta | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
| Infectii complicate la nivelul tractului urinar | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | cel putin 10 zile; poate fi continuat mai mult de 21 zile in unele circumstante specifice (cum sunt abcesele) | |
| Prostatita bacteriana | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 2 saptamani pana la 4 saptamani (in forma acuta) sau pana la 4 saptamani maxim 6 saptamani (in forma cronica) | |
| Infectii ale tractului genital | Uretrita gonococica si cervicita gonococica | 500 mg in doza unica | 1 zi (doza unica) |
| Orhiepididimita si boala inflamatorie pelvina | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | cel putin 14 zile | |
| Infectii ale tractului gastro-intestinal si infectii intra- abdominale | Diaree determinata de bacterii patogene incluzand Shigella spp, cu exceptia Shigella dysenteriae de tip I si tratamentul empiric in diareea calatorilor | 500 mg de doua ori pe zi | 1 zi |
| Diaree determinata de Shigella dysenteriae de tip I | 500 mg de doua ori pe zi | 5 zile | |
| Diaree determinata de Vibrio cholerae | 500 mg de doua ori pe zi | 3 zile | |
| Febra tifoida | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
| Infecţii intra- abdominale datorate bacteriilor Gram- negative | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 5 până la 14 zile | |
| Infectii ale pielii si tesuturilor moi | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii osteo-articulare | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | maximum 3 luni | |
| Tratamentul sau profilaxia infectiilor bacteriene la pacienti cu neutropenie Ciprofloxacina trebuie administrata in asociere cu un alt antibiotic/alte antibiotice conform recomandarilor oficiale | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | Tratamentul trebuie continuat pe toata durata neutropeniei | |
| Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis | 500 mg in doza unica | 1 zi (doza unica) | |
| Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 500 mg de doua ori pe zi | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului | |
Copii si adolescenti
| Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina) |
| Fibroza chistica | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | 10 pana la 14 zile |
| Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta | 10 mg/kg de doua ori pe zi pana la 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | 10 pana la 21 zile |
| Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 10 mg/kg de doua ori pe zi pana la 15 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 500 mg per doza | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului |
| Alte infectii severe | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | In functie de tipul infectiilor |
Varstnici
La pacientii varstnici, doza administrata este in functie de severitatea infectiei si de clearance-ul creatininei.
Pacienti cu insuficienta renala si hepatica
Dozele initiale si de intretinere recomandate pacientilor adulti cu insuficienta renala:
| Clearance-ul creatininei [ml/min/1,73m²] | Creatinina serica [µmol/l] | Doza orala [mg] |
| > 60 | < 124 | Vezi dozajul uzual. |
| 30 – 60 | 124 - 168 | 250 – 500 mg la fiecare 12 ore |
| <30 | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
| Pacienti cu hemodializa | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore (după dializă) |
| Pacienti cu dializa peritoneala | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
La pacientii cu insuficienta hepatica nu este necesara ajustarea dozei. Dozajul la copiii cu insuficienta renala si/sau hepatica nu a fost studiat.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie inghitite nemestecate (deoarece nu au un gust placut), cu un lichid. Comprimatele pot fi administrate cu sau fara alimente. Daca sunt administrate pe stomacul gol, substanta activa se absoarbe mai rapid. Comprimatele de ciprofloxacina nu trebuie administrate cu produse lactate (de exemplu, lapte, iaurt) sau cu sucuri de fructe cu supliment de minerale (de exemplu, suc de portocale cu supliment de calciu) (vezi pct. 4.5).
In cazuri severe sau daca pacientul nu este capabil sa inghita comprimate (de exemplu, pacienti cu nutritie enterala), se recomanda sa se inceapa tratamentul prin administrarea intravenoasa de ciprofloxacina, pana cand tratamentul poate fi continuat pe cale orala.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, la alte chinolone sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina (vezi pct. 4.5).
Atentionari
Utilizarea ciprofloxacinei trebuie evitata la pacientii care au prezentat in trecut reactii adverse grave la utilizarea medicamentelor care contin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor pacienti cu ciprofloxacina trebuie initiat numai in absenta unor optiuni alternative de tratament si dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc.
Reactii adverse grave la medicament, prelungite, invalidante si posibil ireversibile
La pacientii carora li s-au administrat chinolone si fluorochinolone, indiferent de varsta acestora si de factorii de risc preexistenti, au fost raportate cazuri foarte rare de reactii adverse grave la medicament, prelungite (care persista timp de luni sau ani), invalidante si posibil ireversibile, care afecteaza diferite sisteme din organism, uneori fiind implicate mai multe sisteme (musculo-scheletic, nervos, psihic si senzitiv). Administrarea ciprofloxacinei trebuie oprita imediat, la primele semne sau simptome ale unei reactii adverse grave, iar pacientii trebuie sfatuiti sa se adreseze medicului curant pentru recomandari.
Infectii severe si infectii mixte cu microorganisme Gram-pozitive si anaerobe
Ciprofloxacina nu este adecvata pentru tratamentul infectiilor severe si infectiilor care ar putea fi datorate microorganismelor Gram-pozitive sau anaerobe. In cazul acestor infectii, ciprofloxacina trebuie administrata in asociere cu alte medicamente antibacteriene adecvate.
Infectii streptococice (inclusiv Streptococcus pneumoniae)
Ciprofloxacina nu este recomandata pentru tratamentul infectiilor streptococice, datorita eficacitatii scazute.
Infectii ale tractului genital
Orhiepididimita si bolile inflamatorii pelvine pot fi determinate de Neisseria gonorrhoeae rezistenta la fluorochinolone. Ciprofloxacina poate fi administrata in asociere cu alte medicamente antibacteriene adecvate, numai daca prezenta suselor de Neisseria gonorrhoeae rezistente la ciprofloxacina a fost exclusa. Daca nu se observa o ameliorare clinica dupa 3 zile de tratament, terapia trebuie reevaluata.
Infectii intra-abdominale
Datele privind eficacitatea ciprofloxacinei in tratamentul infectiilor intra-abdominale post-operatorii sunt limitate.
Diareea calatorului
Alegerea ciprofloxacinei trebuie sa ia in considerare informatiile privind rezistenta la ciprofloxacina a microorganismelor patogene din tarile vizitate.
Infectii musculo-scheletale
Ciprofloxacina trebuie utilizata in asociere cu alte antibiotice, in functie de rezultatele microbiologice.
Antrax prin inhalare
Utilizarea la om este bazata pe datele de sensibilitate in vitro, datele din studiile la animale si datele limitate obtinute la om. Medicii curanti trebuie sa se refere la recomandarile internationale si/sau nationale cu privire la tratamentul antraxului.
Copii si adolescenti
Utilizarea ciprofloxacinei la copii si adolescenti trebuie sa urmeze recomandarile oficiale in vigoare. Tratamentul cu ciprofloxacina trebuie initiat de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti.
S-a demonstrat ca ciprofloxacina determina artropatii la nivelul articulatiilor mari, la animale imature. Intr-un studiu randomizat dublu-orb, datele privind siguranta utilizarii ciprofloxacinei la copii (ciprofloxacina: n = 335, varsta medie = 6,3 ani; comparatori: n = 349, varsta medie = 6,2 ani, limite de varsta 1 - 17 ani) au aratat o incidenta a artropatiei suspectata a fi legata de medicament (diferentiata pe baza semnelor si simptomelor clinice legate de articulatie) pana in ziua + 42, de 7,2% si 4,6%. Pe o perioada de urmarire de 1 an, incidenta artropatiei legata de medicament a fost 9,0% si respectiv 5,7%. Agravarea in timp a artropatiei suspectata a fi legata de medicament nu a fost semnificativa din punct de vedere statistic, intre cele doua grupuri. Tratamentul trebuie initiat numai dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc, datorita evenimentelor adverse posibile legate de articulatii si/sau tesuturile inconjuratoare (vezi pct. 4.8).
Infectiile bronhopulmonare din fibroza chistica
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 5 - 17 ani. Experienta privind tratamentul copiilor cu varsta intre 1 si 5 ani este mult limitata.
Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta
Tratamentul infectiilor urinare cu ciprofloxacina trebuie luat in considerare atunci cand nu pot fi utilizate alte tratamente si trebuie sa se bazeze pe rezultatele microbiologice.
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 1 - 17 ani.
Alte infectii severe specifice
Utilizarea ciprofloxacinei poate fi avuta in vedere pentru alte infectii severe, in conformitate cu recomandarile oficiale, dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu-risc, cand alte tratamente nu pot fi utilizate sau dupa esecul terapiei standard si cand rezultatele microbiologice pot justifica utilizarea ciprofloxacinei.
Utilizarea ciprofloxacinei in infectii severe specifice, altele decat cele mentionate mai sus, nu a fost evaluata in studii clinice, iar experienta clinica este limitata. Prin urmare, se recomanda prudenta in tratamentul acestor pacienti cu astfel de infectii.
Hipersensibilitate
Hipersensibilitatea si reactiile alergice, inclusiv reactiile anafilactice/anafilactoide, pot aparea in cazul utilizarii unei singure doze (vezi pct. 4.8) si pot pune viata in pericol. Daca apar astfel de reactii, ciprofloxacina trebuie intrerupta si trebuie instituit tratamentul medical adecvat.
Tendinita si ruptura de tendon
Tendinita si ruptura de tendon (mai ales la nivelul tendonului lui Ahile, fara a se limita la acesta), uneori bilaterala, poate surveni in primele 48 ore de la initierea tratamentului cu chinolone si fluorochinolone, aparitia acestora fiind raportata chiar si timp de pana la cateva luni de la oprirea tratamentului. Riscul de tendinita si ruptura de tendon este crescut la pacientii varstnici, la pacientii cu insuficienta renala, la pacientii cu transplant de organ solid si la cei tratati concomitent cu corticosterozi. Prin urmare, utilizarea concomitenta de corticosteroizi trebuie evitata.
La primul semn de tendinita (de exemplu, umflare insotita de durere, inflamatie), tratamentul cu ciprofloxacina trebuie oprit si trebuie avut in vedere un tratament alternativ. Membrul (membrele)
afectat(e) trebuie tratat(e) in mod corespunzator (de exemplu, prin imobilizare). Nu trebuie utilizati corticosteroizi daca apar semne de tendinopatie.
Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu miastenie gravis (vezi pct. 4.8).
Fotosensibilitate
S-a demonstrat ca ciprofloxacina determina reactii de fotosensibilitate. Pacientii tratati cu ciprofloxacina trebuie atentionati sa evite expunerea directa atat la lumina puternica a soarelui, cat si la radiatiile UV, in timpul tratamentului (vezi pct. 4.8).
Sistemul nervos central
Chinolonele sunt cunoscute ca pot declansa crize convulsive sau pot scadea pragul convulsivant. Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu tulburari SNC care pot fi predispusi la convulsii. Daca apar convulsii, administrarea ciprofloxacinei trebuie intrerupta (vezi pct. 4.8). Dupa prima administrare a ciprofloxacinei pot aparea reactii psihice. In cazuri rare, depresia sau psihoza pot evolua catre un comportament in care bolnavul isi poate pune viata in pericol. In aceste cazuri, administrarea ciprofloxacinei trebuie intrerupta.
Neuropatie periferica
La pacientii tratati cu chinolone si fluorochinolone au fost raportate cazuri de polineuropatie senzoriala sau senzorial-motorie care determina parestezie, hipoestezie, disestezie sau slabiciune. Pacientii tratati cu ciprofloxacina trebuie sfatuiti sa informeze medicul, inainte de a continua tratamentul, in cazul in care apar simptome de neuropatie, cum sunt durere, senzatie de arsura, furnicaturi, amorteala, slabiciune, in scopul de a preveni aparitia unei afectiuni potential ireversibile (vezi pct. 4.8).
Tulburari cardiace
Deoarece ciprofloxacina este asociata cu cazuri de alungire a intervalului QT (vezi pct. 4.8), tratamentul pacientilor cu risc de aritmie de tipul torsada varfurilor trebuie efectuat cu precautie.
Disectie si anevrisme de aorta, requrgitare la nivelul valvei cardiace/incompetenta a valvei cardiace Conform studiilor epidemiologice se raporteaza un risc crescut de disectie si anevrisme de aorta, mai ales la pacientii varstnici, si de regurgitare la nivelul valvei aortice si valvei mitrale dupa administrarea de fluorochinolone. S-au raportat cazuri de disectie si anevrisme de aorta, uneori complicate de ruptura (inclusiv cazuri letale), precum si cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace/incompetenta a uneia dintre valvele cardiace la pacientii carora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.8).
Prin urmare, fluorochinolonele trebuie utilizate doar dupa o evaluare atenta a raportului beneficiu-risc si dupa luarea in considerare a altor optiuni terapeutice la pacientii cu antecedente heredocolaterale de anevrism ori de boala congenitala de valva cardiaca sau la pacientii cu antecedente de diagnostic de anevrism si/sau disectie de aorta ori boala valvulara cardiaca sau in prezenta altor factori de risc sau afectiuni care determina predispozitie pentru aparitia
atat a unui anevrism si a unei disectii de aorta, cat si a regurgitarii la nivelul unei valve cardiace
/incompetentei unei valve cardiace (de exemplu, tulburari ale tesutului conjunctiv precum sindrom Marfan sau sindrom Ehlers-Danlos, sindrom Turner, boala Behcet, hipertensiune arteriala, poliartrita reumatoida) sau, in plus,
anevrism si disectie de aorta (de exemplu, tulburari vasculare, precum arterita Takayasu sau arterita cu celule gigante, ateroscleroza diagnosticata sau sindrom Sjögren) sau, in plus,
regurgitarii la nivelul unei valve cardiace/incompetentei unei valve cardiace (de exemplu,
endocardita infectioasa).
De asemenea, riscul de disectie si anevrisme de aorta, precum si de ruptura, poate fi crescut la pacientii tratati concomitent cu corticosteroizi cu administrare sistemica.
In caz de dureri abdominale, toracice sau dorsalgii aparute brusc, pacientii trebuie sfatuiti sa se adreseze imediat unui medic dintr-un serviciu de urgenta.
Pacientii trebuie instruiti sa solicite imediat asistenta medicala in caz de dispnee acuta, palpitatii cardiace nou aparute sau aparitie a unui edem la nivelul abdomenului sau al extremitatilor inferioare.
Oscilatii ale glicemiei
Ca si in cazul tuturor chinolonelor, au fost raportate oscilatii ale glicemiei, incluzand atat hipoglicemie cat si hiperglicemie (vezi pct. 4.8), de obicei la pacientii cu diabet zaharat care urmeaza tratament concomitent cu un medicament hipoglicemiant oral (de exemplu, glibenclamid) sau cu insulina. Au fost raportate cazuri de coma hipoglicemica. Se recomanda monitorizarea atenta a glicemiei la pacientii cu diabet zaharat.
Aparatul gastro-intestinal
Aparitia diareei severe si persistente in timpul tratamentului sau dupa tratament (inclusiv la cateva saptamani dupa tratament), poate fi semnul unei colite asociata cu antibioticul (afectiune care poate pune in pericol viata bolnavului si care poate avea evolutie letala), care necesita tratament imediat (vezi pct. 4.8). In aceste cazuri, tratamentul cu ciprofloxacina trebuie intrerupt imediat si trebuie initiat tratamentul corespunzator. Medicamentele anti-peristaltice sunt contraindicate in aceasta situatie.
Tulburari renale si ale cailor urinare
S-a raportat cristalurie asociata cu utilizarea ciprofloxacinei (vezi pct. 4.8). Pacientii tratati cu ciprofloxacina trebuie sa fie bine hidratati si trebuie evitata alcalinizarea in exces a urinii.
Sistemul hepatobiliar
In timpul tratamentului cu ciprofloxacina au fost raportate cazuri de necroza hepatica si insuficienta hepatica cu evolutie letala (vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie intrerupt in cazul aparitiei oricaror semne si simptome de afectare hepatica (cum sunt anorexie, icter, urini hipercrome, prurit sau sensibilitate abdominala).
Deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza
La pacientii cu deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza, in timpul tratamentului cu ciprofloxacina au fost raportate reactii hemolitice. Ciprofloxacina trebuie evitata la acesti pacienti daca riscul depaseste potentialul beneficiu. In acest caz, trebuie monitorizata eventuala aparitie a hemolizei.
Rezistenta
Izolarea unor bacterii rezistente la ciprofloxacina, cu sau fara suprainfectie clinica aparenta, poate fi observata in timpul tratamentului cu ciprofloxacina. Este posibila aparitia unor tulpini bacteriene rezistente la ciprofloxacina, in special in caz de tratament de lunga durata, infectii nozocomiale si/sau infectii determinate de specii de Staphylococcus si Pseudomonas.
Citocrom P450
Ciprofloxacina inhiba CYP1A2 si in consecinta poate determina cresterea concentratiei serice a medicamentelor administrate concomitent si metabolizate de aceasta enzima (de exemplu, teofilina, clozapina, olanzapina, ropinirol, tizanidina, duloxetina, agomelatina). Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina este contraindicata. Prin urmare, daca aceste substante sunt utilizate concomitent cu ciprofloxacina, semnele clinice ale unui eventual supradozaj trebuie monitorizate atent si poate fi necesara determinarea concentratiilor serice ale medicamentelor (in special ale teofilinei) (vezi pct. 4.5).
Metotrexat
Nu se recomanda utilizarea concomitenta de ciprofloxacina si metotrexat (vezi pct. 4.5).
Interactiuni cu teste de laborator
Activitatea in vitro a ciprofloxacinei fata de Mycobacterium tuberculosis ar putea determina negativarea testelor bacteriologice la pacientii tratati cu ciprofloxacina.
Tulburari de vedere
In cazul afectarii vederii sau al aparitiei oricaror reactii la nivelul ochilor, trebuie imediat solicitat consultul unui medic oftalmolog.
Interactiuni
Efectele altor medicamente asupra ciprofloxacinei:
Formarea de complexe prin chelare
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina (cale orala) si medicamente care contin cationi polivalenti, inclusiv suplimente minerale (de exemplu, calciu, magneziu, aluminiu, fier), chelatori polimerici ai fosfatului (de exemplu, sevelamer), sucralfat sau antiacide si medicamente puternic tamponate (de exemplu, comprimate de didanozina) care contin magneziu, aluminiu sau calciu, scad absorbtia ciprofloxacinei. Prin urmare, ciprofloxacina trebuie administrata fie cu 1 - 2 ore inainte, fie la cel putin 4 ore dupa aceste medicamente. Aceasta restrictie nu este valabila in cazul antiacidelor care apartin grupei antagonisti ai receptorilor H2.
Alimente si produse lactate
Calciul din dieta ca parte a alimentatiei nu afecteaza semnificativ absorbtia ciprofloxacinei. Cu toate acestea, trebuie evitata administrarea concomitenta de produse lactate sau bauturi cu supliment de minerale (de exemplu, lapte, iaurt, suc de portocale cu supliment de calciu) si ciprofloxacina, deoarece absorbtia ciprofloxacinei poate fi redusa.
Probenecid
Probenecidul interfera cu secretia renala a ciprofloxacinei. Administrarea concomitenta de probenecid si ciprofloxacina determina cresterea concentratiilor serice ale ciprofloxacinei.
Efectele ciprofloxacinei asupra altor medicamente:
Tizanidina
Tizanidina nu trebuie administrata in asociere cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.3).
Intr-un studiu clinic la subiecti sanatosi, s-a observat cresterea concentratiei serice a tizanidinei (cresterea Cmax de 7 ori, cu limite: intre 4 si 21 ori; cresterea ASC: de 10 ori, cu limite: intre 6 si 24 ori) cand aceasta a fost administrata concomitent cu ciprofloxacina. Cresterea concentratiei serice a tizanidinei este asociata cu potentarea efectelor hipotensive si sedative.
Metotrexat
Transportul tubular renal al metotrexatului poate fi inhibat prin administrarea concomitenta a ciprofloxacinei, ceea ce poate duce la cresterea concentratiilor plasmatice ale metotrexatului si a riscului de reactii toxice asociate. Prin urmare, utilizarea concomitenta nu este recomandata (vezi pct. 4.4).
Teofilina
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si teofilina poate determina o crestere nedorita a concentratiei serice a teofilinei. Aceasta poate duce la reactii adverse induse de teofilina, care, rareori, pot pune viata in pericol sau pot fi letale. In timpul utilizarii concomitente, concentratia serica a teofilinei trebuie monitorizata si doza de teofilina trebuie redusa in mod corespunzator (vezi pct. 4.4).
Alti derivati xantinici
S-au raportat cresteri ale concentratiilor serice ale derivatilor xantinici in cazul administrarii concomitente de ciprofloxacina si cafeina sau pentoxifilina (oxpentifilina).
Fenitoina
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si fenitoina poate determina cresterea sau scaderea concentratiilor serice ale fenitoinei; prin urmare, se recomanda monitorizarea concentratiilor serice ale fenitoinei.
Anticoagulante orale
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si warfarina poate amplifica efectele anticoagulante ale warfarinei. Cresterea activitatii anticoagulantelor orale a fost raportata la un numar mare de pacienti care au utilizat antibiotice, inclusiv fluorochinolone. Factorii de risc pot varia in functie de starea infectioasa, varsta si starea generala a pacientului si este dificil sa se evalueze daca modificarea INR- ului (international normalised ratio/raportul international normalizat) este determinata de infectie sau de terapia antibiotica. Se recomanda monitorizarea frecventa a INR-ului in timpul si dupa intreruperea administrarii concomitente de ciprofloxacina si anticoagulante orale.
Ropinirol
Intr-un studiu clinic s-a demonstrat ca utilizarea concomitenta de ropinirol si ciprofloxacina, un inhibitor moderat al izoenzimei CYP450 1A2, poate determina cresterea Cmax si ASC ale ropinirolului cu 60% si respectiv 84%. Se recomanda monitorizarea reactiilor adverse legate de ropinirol si ajustarea adecvata a dozei de ropinirol in timpul si la scurt timp dupa intreruperea tratamentului cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.4).
Clozapina
Dupa administrarea concomitenta de ciprofloxacina 250 mg si clozapina, timp de 7 zile, concentratiile serice ale clozapinei si N-desmetilclozapinei au crescut cu 29% si respectiv 31%. Se recomanda monitorizarea clinica si ajustarea adecvata a dozei de clozapina in timpul si dupa intreruperea administrarii concomitente a ciprofloxacinei (vezi pct. 4.4).
Agomelatina
In studii clinice, s-a demonstrat ca fluvoxamina, un inhibitor puternic al izoenzimei CYP450 1A2, inhiba semnificativ metabolismul agomelatinei ducand la o crestere de 60 ori a expunerii la agomelatina. Desi nu sunt disponibile date clinice referitoare la o posibila interactiune cu ciprofloxacina, un inhibitor moderat al CYP450 1A2, efecte similare pot fi asteptate dupa administrarea concomitenta (vezi sectiunea „Citocrom P450” la pct. 4.4).
Zolpidem
Coadministrarea ciprofloxacinei cu zolpidem poate creste nivelurile sanguine de zolpidem; utilizarea concomitenta nu este recomandata.
Sarcina
Sarcina
Datele disponibile privind administrarea ciprofloxacinei la gravide nu au indicat prezenta malformatiilor sau toxicitatii fetale sau neonatale la ciprofloxacina. Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice directe sau indirecte asupra functiei de reproducere. In perioada prenatala si la animalele tinere, dupa expunerea la chinolone, s-au observat efecte asupra cartilajelor imature. Prin urmare, leziunile produse de medicament asupra cartilajelor articulare ale organismului uman imatur sau ale fatului nu pot fi excluse (vezi pct. 5.3).
Ca masura de precautie, este de preferat sa se evite utilizarea ciprofloxacinei in timpul sarcinii.
Alaptarea
Ciprofloxacina se excreta in laptele matern. Datorita riscului potential de leziuni articulare, ciprofloxacina nu trebuie utilizata in timpul alaptarii.
Condus auto
Datorita efectelor sale neurologice, ciprofloxacina poate afecta timpul de reactie. Prin urmare, capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje poate fi afectata.
Reactii adverse
Reactiile adverse legate de medicament raportate cel mai frecvent sunt greata si diaree.
Reactiile adverse legate de medicament raportate in studiile clinice si dupa punerea pe piata a Cuminol (tratament oral si secvential), sunt enumerate mai jos pe clase de frecventa. Analiza frecventei a luat in considerare datele dupa administrarea orala si intravenoasa a ciprofloxacinei.
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecven te:≥ 1/100 si < 1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1 000 si< 1/100 | Rare:≥ 1/10 000 si< 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din dateledisponibile) |
| Infectii si infestari | Suprainfectii micotice | ||||
| Tulburari hematologice si limfatice | Eozinofilie | Leucopenie Anemie Neutropenie Leucocitoza Trombocitopenie Trombocitemie | Anemie hemolitica Agranulocitoza Pancitopenie (cu risc letal) Aplaziemedulara (cu risc letal) | ||
| Tulburari ale sistemului imunitar | Reactii alergice Edem alergic/edem angioneurotic | Reactii anafilactice Șoc anafilactic (cu risc letal) (vezi pct. 4.4) Reactie de tipboala serului | |||
| Tulburari endocrine | Sindromul secretiei inadecvate de hormonantidiuretic (SIADH) | ||||
| Tulburari metabolice side nutritie | Anorexie | Hiperglicemie | Coma hipoglicemica(vezi pct. 4.4) | ||
| Tulburari psihice* | Hiperactivitate / agitatie psihomotorie | Confuzie si dezorientare Reacţie de anxietateVise anormaleDepresie Halucinatii | Reactii psihotice (vezi pct. 4.4) | Manie Hipomanie | |
| Tulburari ale sistemului nervos* | Cefalee Ameteli Tulburari ale somnului Tulburari ale sensibilitatii gustative (disgeuzie) | Parestezie si disestezie Hipoestezie Tremor Convulsii (vezi pct. 4.4)Vertij | Migrena Tulburari de coordonare Tulburari de mers Tulburari olfactive HiperestezieHipertensiune intracraniana | Neuropatie periferica (vezi pct. 4.4) | |
| Tulburari oculare* | Tulburari vizuale | Tulburari aleperceptiei culorilor |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecven te:≥ 1/100 si < 1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1 000 si< 1/100 | Rare:≥ 1/10 000 si< 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din dateledisponibile) |
| Tulburari acustice si vestibulare* | Tinitus (zgomote în urechi) Pierderea auzului/Tulburaride auz | ||||
| Tulburari cardiace** | Tahicardie | Aritmie ventriculara Alungirea intervalului QT, torsadavarfurilor*** | |||
| Tulburari vasculare** | Vasodilatatie Hipotensiune arterialaSincopa | Vasculita | |||
| Tulburari respiratorii,toracice si mediastinale | Dispnee (inclusiv stare astmatica) | ||||
| Tulburari gastro- intestinale | Greata Diaree | Varsaturi Dureri gastro- intestinale si abdominale Dispepsie Flatulent | Diaree severa asociata cu antibioticul, inclusiv colita pseudomembran oasa (potential letala în cazuri foarte rare) (vezipct. 4.4) | Pancreatita | |
| Tulburari hepatobiliare | Cresteri ale transaminazelor Cresteri ale bilirubinei | Insuficienta hepaticaIcter colestatic Hepatita | Necroza hepatica (in cazuri foarte rare cu evolutie catre insuficienta hepatica cu risc letal) (vezi pct.4.4) | ||
| Afectiuni cutanate siale tesutului subcutanat | Eruptii cutanate PruritUrticarie | Reactii de fotosensibilitate (vezi pct. 4.4) | PetesiiEritem polimorf Eritem nodos Sindrom Stevens- Johnson (care poate avea risc letal)Necroliza epidermica toxica (care poate avea riscletal) | Reactie medicamentoasa cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS) |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecven te:≥ 1/100 si < 1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1 000 si< 1/100 | Rare:≥ 1/10 000 si< 1/1 000 | Foarte rare:< 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din dateledisponibile) |
| Tulburari musculo- scheletice si ale tesutului conjunctiv* | Dureri musculo- scheletale (dureri la nivelul extremitatilor, dorsalgii, dureri toracice) Artralgie | Mialgie Artrita Cresterea tonusului muscular si crampe | Astenie musculara Tendinita Ruptura de tendoane (in special a tendonului lui Ahile) (vezi pct. 4.4)Exacerbarea simptomelor miastenieigravis (vezi pct. 4.4) | ||
| Tulburarirenale si ale cailor urinare | Disfunctie renala | Insuficienta renala Hematurie Cristalurie (vezi pct. 4.4)Nefrita tubulo- interstitiala | |||
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare* | Astenie Febra | Edem Transpiratii (hiperhidroza) | |||
| Investigatii diagnostice | Cresterea fosfatazei alcaline serice | Valori anormale ale protrombinei Crestereaamilazei serice |
* Au fost raportate cazuri foarte rare de reactii adverse grave la medicament, prelungite (pana la luni sau ani), invalidante si posibil ireversibile, care afecteaza cateva, uneori mai multe aparate, sisteme si organe si simturi (inclusiv reactii precum tendinita, ruptura de tendon, artralgie, durere la nivelul extremitatilor, tulburari ale mersului, neuropatii asociate cu parestezie, depresie, oboseala, afectare a memoriei, tulburari ale somnului si afectare a auzului, vederii, gustului si mirosului), in asociere cu utilizarea chinolonelor si fluorochinolonelor, in unele cazuri indiferent de factorii de risc preexistenti (vezi pct. 4.4).
** S-au raportat cazuri de disectie si anevrisme de aorta, uneori complicate de ruptura (inclusiv cazuri letale), precum si cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace /incompetenta a uneia dintre valvele cardiace la pacientii carora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.4).
*** Aceste evenimente au fost raportate dupa punerea pe piata a medicamentului si au fost observate predominant la pacientii cu factori de risc suplimentari privind alungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4).
Copii si adolescenti
Frecventa artropatiei, mentionata mai sus, se refera la datele obtinute din studiile efectuate la adulti. La copii, artropatia este raportata frecvent (vezi pct. 4.4).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Simptomatologie
S-a raportat ca un supradozaj de 12 g duce la simptome usoare de toxicitate. S-a raportat ca un supradozaj de 16 g determina insuficienta renala acuta.
Simptomele supradozajului constau in: ameteala, tremor, cefalee, fatigabilitate, crize convulsive, halucinatii, confuzie, disconfort abdominal, insuficienta renala si hepatica, precum si cristalurie si hematurie. S-a raportat toxicitate renala reversibila.
Abordare terapeutica
In afara masurilor de urgenta de rutina, se recomanda monitorizarea functiei renale, inclusiv a pH-ului urinar, si acidificarea urinii daca este necesar, pentru a preveni cristaluria. Pacientii trebuie sa fie bine hidratati.
Prin hemodializa sau dializa peritoneala se elimina numai o cantitate mica de ciprofloxacina (mai mica de 10%).
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antibacteriene pentru uz sistemic, fluorochinolone, codul ATC: J01MA02. Mecanism de actiune
Fiind un medicament din grupa fluorochinolonelor antibacteriene, actiunea bactericida a ciprofloxacinei este rezultatul inhibarii atat a topoizomerazei de tip II (ADN-giraza), cat si a topoizomerazei IV, necesara pentru replicarea, transcriptia, repararea si recombinarea ADN-ului bacterian.
Relatia FC/FD (farmacocinetica/farmacodinamie)
Eficacitatea depinde in principal de relatia dintre concentratia serica maxima (Cmax) si concentratia minima inhibitorie (CMI) a ciprofloxacinei pentru un microorganism patogen, respectiv de relatia dintre aria de sub curba concentratiei plasmatice (ASC) si CMI.
Mecanism de rezistenta
Rezistenta in vitro la ciprofloxacina se poate dezvolta prin mutatii succesive la nivelul locului de legare al ADN-girazei cat si al topoizomerazei IV. Gradul rezistentei incrucisate intre ciprofloxacina si alte fluorochinolone este variabil. Mutatiile unice pot sa nu determine rezistenta clinica, dar in general mutatiile multiple determina rezistenta clinica la cele mai multe sau la toate substantele active din clasa terapeutica.
Impermeabilitatea si/sau mecanismele de rezistenta de tipul pompa de eflux ale substantei active pot avea un efect variabil asupra sensibilitatii la fluorochinolone, care depinde de proprietatile fizico- chimice ale diferitelor substante active din cadrul clasei de medicamente si de afinitatea sistemelor de transport pentru fiecare substanta activa. Toate mecanismele de rezistenta in vitro sunt frecvent
observate in practica clinica. Mecanismele de rezistenta care inactiveaza alte antibiotice, cum sunt barierele de permeabilitate (frecvente la Pseudomonas aeruginosa) si mecanismele de eflux pot afecta sensibilitatea la ciprofloxacina.
S-a raportat o rezistenta mediata plasmidic, codificata prin genele qnr. Spectrul activitatii antibacteriene
Concentratiile tinta separa tulpinile sensibile de cele cu sensibilitate intermediara, iar acestea din urma de tulpinile rezistente:
Recomandari EUCAST
| Microorganisme | Sensibile | Rezistente |
| Enterobacterii | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Pseudomonas | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Acinetobacter | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Staphylococcus spp.1 | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Haemophilus influenzae siMoraxella catarrhalis | S ≤ 0,5 mg/l | R > 0,5 mg/l |
| Neisseria gonorrhoeae | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Neisseria meningitidis | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Concentratii tinta nelegate de speciile microbiene* | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
1 Staphylococcus spp.- concentratiile tinta pentru ciprofloxacina sunt legate de terapia cu doze mari.
* Concentratiile tinta nelegate de speciile microbiene au fost determinate in principal pe baza datelor FC/FD si sunt independente de distributia CMI ale speciilor specifice. Ele trebuie utilizate numai la specii pentru care nu exista concentratii tinta cu specific de specie, dar nu si la acele specii la care testarea sensibilitatii nu este recomandata.
Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in functie de timp pentru specii selectionate; este necesara posibilitatea accesului la informatii locale cu privire la rezistenta, in special cand trebuie tratate infectii grave. Daca este necesar, in cazul in care prevalenta rezistentei la nivel local indica faptul ca utilitatea medicamentului este discutabila, cel putin in anumite tipuri de infectii, se pot solicita recomandarile unui expert.
Clasificarea speciilor relevante in functie de sensibilitatea la ciprofloxacina (pentru speciile Streptococcus vezi pct. 4.4)
| SPECII FRECVENT SENSIBILE |
| Microorganisme aerobe Gram-pozitiveBacillus anthracis (1) |
| Microorganisme aerobe Gram-negativeAeromonas spp.Brucella spp.Citrobacter koseri Francisella tularensis Haemophilus ducreyi Haemophilus influenzae* Legionella spp.Moraxella catarrhalis* Neisseria meningitidis Pasteurella spp.Salmonella spp.* Shigella spp.* Vibrio spp.Yersinia pestis |
| Microorganisme anaerobeMobiluncusAlte microorganisme Chlamydia trachomatis ($) Chlamydia pneumoniae ($) Mycoplasma hominis ($)Mycoplasma pneumoniae ($) |
| SPECII INCONSTANT SENSIBILE |
| Microorganisme aerobe Gram-pozitiveEnterococcus faecalis ($) Staphylococcus spp. (2) |
| Microorganisme aerobe Gram-negative Acinetobacter baumannii+ Burkholderia cepacia+* Campylobacter spp.+*Citrobacter freundii* Enterobacter aerogenes Enterobacter cloacae* Escherichia coli* Klebsiella oxytoca Klebsiella pneumoniae* Morganella morganii* Neisseria gonorrhoeae* Proteus mirabilis* Proteus vulgaris* Providencia spp.Pseudomonas aeruginosa*Pseudomonas fluorescens Serratia marcescens* |
| Microorganisme anaerobePeptostreptococcus spp. Propionibacterium acnes |
| MICROORGANISME CU REZISTENTA INNASCUTA |
| Microorganisme aerobe Gram-pozitiveActinomyces Enteroccus faeciumListeria monocytogenes |
| Microorganisme aerobe Gram-negativeStenotrophomonas maltophilia |
| Microorganisme anaerobeCu excepţia celor enumerate mai sus |
| Alte microorganismeMycoplasma genitalium Ureaplasma urealitycum |
| * Eficacitatea clinica a fost demonstrata pentru culturi microbiene sensibile in indicatii clinice aprobate+ Rata rezistentei ≥ 50% in una sau mai multe tari UE($): Sensibilitate naturala intermediara in absenta mecanismelor de rezistenta dobandita (1): S-au efectuat studii la animale la care s-au indus infectii experimentale prin inhalareasporilor bacilului antraxului (Bacillus anthracis); aceste studii au aratat ca tratamentul antibiotic inceput rapid dupa expunere previne aparitia bolii, daca tratamentul este efectuat pana la scaderea numarului de spori din organism, sub doza de infectare. Utilizarea recomandata la om se bazeaza in principal pe sensibilitatea in vitro si pe datele experimentale la animale, precum si pe datele limitate la om. La adulti, o durata de tratament de doua luni cu ciprofloxacina pe caleorala, in doza de 500 mg de doua ori pe zi, este considerata eficace in prevenirea infectiilor cu |
| antrax la om. Medicul curant trebuie sa consulte documentele de referinta nationale si/sau internationale cu privire la tratamentul antraxului.(2): Vezi pct. 4.4 |
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Dupa administrarea orala a unor doze unice de 250 mg, 500 mg si 750 mg ciprofloxacina sub forma de comprimate, ciprofloxacina se absoarbe rapid si in cantitati mari, in principal de la nivelul intestinului subtire, atingand concentratiile serice maxime dupa 1 – 2 ore.
Dozele unice de 100 – 750 mg au determinat concentratii serice maxime (Cmax) dependente de doza, cuprinse intre 0,56 si 3,7 mg/l. Concentratiile serice cresc proportional cu dozele, pana la 1000 mg. Biodisponibilitatea absoluta este de aproximativ 70 – 80%.
S-a demonstrat ca dupa administrarea pe cale orala a unei doze de 500 mg la fiecare 12 ore, ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) este echivalenta cu cea obtinuta dupa administrarea unei perfuzii intravenoase a 400 mg ciprofloxacina, administrata timp de 60 minute, la fiecare 12 ore.
Distributie
Legarea ciprofloxacinei de proteine este scazuta (20 – 30%). Ciprofloxacina este prezenta in plasma in cantitati mari, sub forma neionizata si are un volum de distributie mare la starea de echilibru, de
– 3 l/kg corp. Ciprofloxacina atinge concentratii mari in diferite tesuturi cum sunt plamanii (lichid epitelial, macrofage alveolare, tesut de biopsie), sinusurile si leziunile in