Indicatii
Diabet zaharat non-insulino-dependent (de tip 2) la adulti, atunci cand regimul dietetic, exercitiul fizic si scaderea in greutate nu sunt suficiente pentru a controla glicemia.
Dozaj
Doze
Doza zilnica de DIAPREL MR 60 mg poate varia de la o jumatate de comprimat la 2 comprimate (30-120 mg gliclazida) administrate oral, in doza unica, la micul dejun.
Se recomanda sa se inghita comprimatele intregi, fara a fi mestecate sau sfaramate. In cazul omiterii unei doze, nu trebuie crescuta doza administrata in ziua urmatoare.
Similar celorlalte antidiabetice orale, doza de gliclazida trebuie ajustata in functie de raspunsul metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1c).
Doza initiala
Doza initiala recomandata este de 30 mg pe zi (jumatate de comprimat DIAPREL MR 60 mg). In cazul in care glicemia este bine controlata, aceasta doza poate fi utilizata si pentru tratamentul de intretinere.
Daca glicemia nu este controlata adecvat, doza poate fi crescuta treptat la 60, 90 sau 120 mg gliclazida pe zi. Intervalul intre fiecare crestere a dozei trebuie sa fie de cel putin 1 luna, cu exceptia pacientilor a caror glicemie nu a fost redusa dupa doua saptamani de tratament. In asemenea cazuri, doza poate fi crescuta la sfarsitul saptamanii a doua de tratament.
Doza maxima recomandata este de 120 mg pe zi.
Un comprimat cu eliberare modificata de DIAPREL MR 60 mg este echivalent cu 2 comprimate cu eliberare modificata de DIAPREL MR 30 mg. Posibilitatea de rupere a comprimatelor cu eliberare modificata de DIAPREL MR 60 mg permite un dozaj flexibil.
Inlocuirea DIAPREL 80 mg comprimate cu DIAPREL MR 60 mg comprimate cu eliberare modificata Un comprimat de DIAPREL 80 mg este echivalent cu 30 mg din forma farmaceutica cu eliberare modificata (de exemplu, jumatate de comprimat de DIAPREL MR 60 mg). Prin urmare, inlocuirea poate fi efectuata cu monitorizarea atenta a analizelor de sange.
Inlocuirea altui antidiabetic oral cu DIAPREL MR 60 mg
DIAPREL MR 60 mg poate fi utilizat pentru a inlocui alte antidiabetice orale.
La schimbarea tratamentului trebuie luate in considerare doza si timpul de injumatatire plasmatica ale antidiabeticului folosit anterior.
In general, nu este necesara o perioada de tranzitie. Se va administra o doza initiala de 30 mg, care va fi ajustata in functie de valoarea glicemiei, asa cum s-a descris anterior.
Atunci cand schimbarea tratamentului se face de la o sulfoniluree cu timp de injumatatire plasmatica lung, poate fi necesara o perioada de cateva zile fara tratament, pentru a evita un efect aditiv al celor doua medicamente, care poate produce hipoglicemie. Procedura de initiere a tratamentului descrisa anterior trebuie utilizata si atunci cand se trece la tratamentul cu DIAPREL MR 60 mg, respectiv o doza initiala zilnica de 30 mg, urmata de o crestere treptata a dozei, in functie de raspunsul metabolic al pacientului.
Tratament asociat cu alte antidiabetice
DIAPREL MR 60 mg poate fi administrat in asociere cu biguanide, inhibitori de alfa-glucozidaza sau insulina.
La pacientii insuficient controlati cu DIAPREL MR 60 mg se poate initia tratamentul concomitent cu insulina, sub stricta supraveghere medicala.
Grupe speciale de pacienti Varstnici
DIAPREL MR 60 mg trebuie administrat in aceleasi doze ca la pacientii cu varsta sub 65 ani.
Insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala usoara spre moderata se pot utiliza aceleasi doze ca in cazul pacientilor cu functie renala normala, cu monitorizarea atenta a pacientului. Aceste date au fost confirmate in timpul studiilor clinice.
Pacienti cu risc de hipoglicemie
subnutriti sau malnutriti,
cu tulburari endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism, insuficienta corticosuprarenala),
dupa intreruperea unei terapii prelungite si/sau cu doze mari de corticosteroizi,
cu boli vasculare severe (boala coronariana severa, insuficienta carotidiana severa, boala vasculara difuza).
La acesti pacienti se recomanda utilizarea dozei zilnice initiale minime, de 30 mg.
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea DIAPREL MR 60 mg la copii si adolescenti nu au fost stabilite. Nu exista date disponibile.
Contraindicatii
Acest medicament este contraindicat in caz de:
- hipersensibilitate la gliclazida sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1, alte sulfoniluree, sulfonamide,
- diabet zaharat tip 1,
- precoma si coma diabetica, cetoacidoza diabetica,
- insuficienta renala sau hepatica severa: in acest caz se recomanda utilizarea insulinei,
- tratament cu miconazol (vezi pct.4.5),
- alaptare (vezi pct.4.6).
Atentionari
Hipoglicemia
Acest tratament trebuie recomandat doar daca pacientii au un aport alimentar regulat (incluzand si micul dejun). Este important ca acestia sa aiba un aport regulat de carbohidrati, din cauza riscului crescut de hipoglicemie in cazul in care aportul alimentar este intarziat, insuficient sau cu continut scazut de carbohidrati. Hipoglicemia este mai posibil sa apara in timpul dietelor hipocalorice, dupa efort fizic prelungit sau intens, in cazul consumului de alcool etilic sau daca se utilizeaza o combinatie de medicamente hipoglicemiante.
Hipoglicemia poate sa apara dupa administrarea de sulfoniluree (vezi pct. 4.8).
In unele cazuri, hipoglicemia poate fi severa si prelungita. Pot fi necesare spitalizarea si administrarea de glucoza timp de cateva zile.
Pentru a reduce riscul de episoade hipoglicemice, sunt necesare o selectie atenta a pacientilor si a dozei utilizate, precum si instruirea pacientului.
Factori care cresc riscul de hipoglicemie:
- pacientul refuza sau nu poate coopera (in special pacientii varstnici),
- malnutritie, aport alimentar neregulat, omitere a meselor, perioade de nealimentare sau modificari ale dietei,
- neconcordanta intre efortul fizic si aportul de carbohidrati,
- insuficienta renala,
- insuficienta hepatica severa,
- supradozaj cu DIAPREL MR 60 mg,
- anumite tulburari endocrine: afectiuni tiroidiene, hipopituitarism si insuficienta corticosuprarenala,
- administrare concomitenta a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).
Insuficienta renala si hepatica: farmacocinetica si/sau farmacodinamia gliclazidei pot fi modificate la pacientii cu insuficienta hepatica sau insuficienta renala severa. In cazul aparitiei unui episod hipoglicemic la acesti pacienti, exista riscul ca acesta sa fie prelungit, ca urmare fiind recomandata o abordare terapeutica adecvata.
Informarea pacientului
Pacientul si membrii familiei acestuia trebuie informati despre riscul de aparitie a hipoglicemiei, simptomele asociate acesteia (vezi pct. 4.8), tratamentul si conditiile care predispun la dezvoltarea acesteia.
De asemenea, pacientul trebuie informat despre importanta respectarii dietei recomandate, a unui program regulat de exercitii fizice si despre importanta monitorizarii regulate a valorii glicemiei.
Controlul deficitar al glicemiei
La un pacient la care se administreaza tratament antidiabetic, controlul glicemiei poate fi influentat de oricare dintre urmatoarele: produse din sunatoare (Hypericum perforatum) (vezi pct. 4.5), febra, traumatisme, infectii sau interventii chirurgicale. In unele cazuri, poate fi necesara administrarea de insulina.
La multi pacienti, eficacitatea in scaderea glicemiei a antidiabeticelor orale, incluzand gliclazida, poate sa scada in decursul timpului, fie din cauza agravarii diabetului zaharat, fie din cauza reducerii raspunsului la tratament. Acest fenomen este cunoscut ca esec secundar si este diferit de esecul primar, produs atunci cand o substanta activa este ineficace ca tratament de prima linie. Inainte de a incadra pacientul in grupul celor cu esec secundar, trebuie luate in considerare ajustarea adecvata a dozei si complianta la dieta.
Disglicemie
Au fost raportate tulburari ale glicemiei, inclusiv hipoglicemie si hiperglicemie, la pacientii diabetici care au primit tratament concomitent cu fluorochinolone, in special la pacientii varstnici. Intr-adevar, se recomanda monitorizarea atenta a glicemiei la toti pacientii tratati in acelasi timp cu DIAPREL MR 60 mg si o fluorochinolona.
Analize de laborator
Pentru evaluarea controlului glicemic se recomanda masurarea valorilor hemoglobinei glicozilate (sau a glicemiei plasmatice venoase in conditii de repaus alimentar); autoevaluarea glicemiei poate fi, de asemenea, utila.
Tratamentul cu sulfoniluree la pacientii cu deficit de G6PD poate cauza anemie hemolitica. Deoarece gliclazida apartine acestei clase terapeutice, se recomanda precautie la utilizarea la pacientii cu deficit de G6PD si trebuie avut in vedere un tratament alternativ.
Pacienti cu porfirie
Au fost descrise cazuri de porfirie acuta la pacientii care au porfirie si au primit tratament cu alte sulfoniluree.
Excipienti
DIAPREL MR 60 mg nu trebuie administrat la pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza.
Interactiuni
Urmatoarele medicamente pot creste riscul de hipoglicemie
Administrare concomitenta contraindicata
miconazol (administrat sistemic sau topic la nivelul mucoasei bucale): accentueaza efectul de scadere a glicemiei, cu aparitia posibila a manifestarilor de hipoglicemie sau chiar coma.
Administrare concomitenta nerecomandata
fenilbutazona (administrata sistemic): accentueaza efectul de scadere a glicemiei al sulfonilureelor, prin deplasarea de la nivelul situsurilor de legare de proteinele plasmatice si/sau reducerea eliminarii acestora.
Se recomanda utilizarea altor medicamente antiinflamatoare sau trebuie avertizat pacientul si trebuie accentuata importanta auto-monitorizarii glicemiei. Atunci cand este necesar, se recomanda ajustarea dozei de gliclazida in timpul si dupa tratamentul cu medicamente antiinflamatoare.
alcool etilic: intensifica efectul de scadere a glicemiei (prin inhibarea reactiilor compensatorii), ceea ce poate favoriza aparitia comei hipoglicemice.
Trebuie evitat consumul de bauturi alcoolice sau administrarea medicamentelor care contin alcool etilic.
Administrare concomitenta care necesita precautie la utilizare
Potentarea efectului de scadere a glicemiei si, in unele cazuri, chiar hipoglicemia pot sa apara in cazul administrarii concomitente cu urmatoarele medicamente: alte medicamente antidiabetice (insulina, acarboza, metfomin, tiazolidindione, inhibitori de 4-dipeptidilpeptidaza, agonisti ai receptorilor GLP- 1), beta-blocante, fluconazol, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril), antagonisti ai receptorilor H2, IMAO, sulfonamide, claritromicina, antiinflamatoare nesteroidiene.
Urmatoarele medicamente pot determina cresterea glicemiei
Administrare concomitenta nerecomandata
danazol: efect diabetogen.
In cazul in care utilizarea acestui medicament nu poate fi evitata, sunt necesare atentionarea pacientului si sublinierea importantei monitorizarii glicemiei si glicozuriei. Poate fi necesara ajustarea dozelor medicamentelor antidiabetice orale in timpul si dupa tratamentul cu danazol.
Administrare concomitenta care necesita precautie la utilizare
clorpromazina (neuroleptic): la doze mari (>100 mg pe zi) produce cresterea glicemiei (prin scaderea eliberarii insulinei).
Sunt necesare atentionarea pacientului si sublinierea importantei autoevaluarii glicemiei si, eventual, ajustarea dozei de medicament antidiabetic in timpul si dupa tratamentul cu medicamentul neuroleptic.
corticosteroizi (administrare sistemica si locala: intraarticulara, cutanata, rectala) si tetracosactida: cresterea glicemiei, uneori cu cetoza (prin scaderea tolerantei la glucoza, determinata de catre corticosteroizi).
Sunt necesare atentionarea pacientului si sublinierea importantei autoevaluarii glicemiei, in special la inceputul tratamentului. Poate fi necesara ajustarea dozei de medicament antidiabetic, in timpul sau dupa tratamentul cu corticosteroizi.
ritodrina, salbutamol, terbutalina (i.v.): cresterea glicemiei, din cauza efectului β2 agonist. Este necesara sublinierea importantei monitorizarii glicemiei si, daca este necesar, modificarea tratamentului, cu administrare de insulina.
produse din sunatoare (Hypericum perforatum):
Sunatoarea (Hypericum perforatum) scade expunerea la gliclazida. Este necesara sublinierea importantei monitorizarii glicemiei.
Urmatoarele medicamente pot determina disglicemie:
Administrare concomitenta care necesita precautie la utilizare
fluorochinolone: in cazul administrarii concomitente a DIAPREL MR 60 mg si a unei fluorochinolone, pacientul trebuie avertizat asupra riscului de disglicemie si trebuie subliniata importanta monitorizarii glicemiei.
Administrare concomitenta de care trebuie tinut cont
tratament cu anticoagulante (de exemplu, warfarina)
Sulfonilureele pot duce la potentarea efectului anticoagulant in timpul tratamentului asociat; poate fi necesara ajustarea dozelor de anticoagulant.
Sarcina
Datele provenite din utilizarea gliclazidei la femeile gravide sunt inexistente sau limitate (mai putin de 300 de rezultate obtinute din sarcini), chiar daca sunt disponibile cateva date referitoare la utilizarea altor sulfoniluree.
In studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen (vezi pct. 5.3).
Ca masura de precautie, este de preferat sa se evite utilizarea gliclazidei in timpul sarcinii.
Controlul diabetului zaharat trebuie realizat inaintea momentului conceptiei, pentru a reduce riscul de malformatii congenitale determinate de diabetul zaharat necontrolat.
Pentru tratamentul diabetului in timpul sarcinii nu se recomanda utilizarea antidiabeticelor orale, insulina fiind medicamentul de prima intentie. Se recomanda trecerea de la tratamentul oral la cel cu insulina inainte de planificarea sarcinii sau imediat dupa stabilirea diagnosticului de sarcina.
Alaptarea
Nu exista informatii privind excretia gliclazidei sau a metabolitilor sai in laptele uman. Din cauza riscului de hipoglicemie neonatala, acest medicament este contraindicat in timpul alaptarii. Nu poate fi exclus un oarecare risc asupra nou-nascutilor/sugarilor.
Fertilitatea
Nu s-a evidentiat niciun efect asupra fertilitatii la sobolani de ambele sexe (vezi pct. 5.3).
Condus auto
DIAPREL MR 60 mg nu are nici o influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacientii trebuie avertizati asupra simptomelor hipoglicemiei si trebuie sa fie atenti atunci cand conduc vehicule sau folosesc utilaje, in special la inceputul tratamentului.
Reactii adverse
Pe baza experientei cu gliclazida, au fost raportate urmatoarele reactii adverse. Hipoglicemia
Cea mai frecventa reactie adversa la utilizarea gliclazidei este hipoglicemia.
Similar altor sulfoniluree, tratamentul cu DIAPREL MR 60 mg poate produce hipoglicemie, daca orarul meselor nu este respectat si, mai ales, daca sunt omise mesele. Simptomele posibile de hipoglicemie pot fi: cefalee, senzatie intensa de foame, greata, varsaturi, oboseala, tulburari ale somnului, agitatie, agresivitate, scadere a capacitatii de concentrare si de reactie, depresie, confuzie, tulburari de vedere si de vorbire, afazie, tremor, pareze, tulburari senzoriale, ameteli, senzatie de slabiciune, pierdere a autocontrolului, delir, convulsii, respiratie superficiala, bradicardie, somnolenta si pierdere a constientei, cu posibilitatea evolutiei catre coma si deces.
In plus, pot fi observate semne de contrareglare adrenergica: transpiratii, tegumente reci si umede, anxietate, tahicardie, hipertensiune arteriala, palpitatii, angina pectorala si aritmii cardiace.
De obicei, simptomele dispar dupa ingestia de glucide (zahar); indulcitorii artificiali nu au efect. In urma experientei cu alte sulfoniluree, s-a observat ca hipoglicemia poate sa reapara chiar daca masurile luate initial s-au dovedit eficiente.
Daca episodul hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar daca a fost controlat temporar prin ingestie de zahar, poate fi necesar tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.
Alte reactii adverse:
Au fost raportate tulburari gastro-intestinale, incluzand dureri abdominale, greata, varsaturi, dispepsie, diaree si constipatie. Acestea pot fi evitate sau reduse daca gliclazida este administrata in timpul micului dejun.
Urmatoarele reactii adverse au fost raportate mai rar:
afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: eruptii cutanate tranzitorii, prurit, urticarie, angioedem, eritem, eruptii maculopapulare, reactii buloase (cum sunt sindrom Stevens- Johnson, necroliza epidermica toxica si afectiuni buloase autoimune) si, in mod exceptional, eruptie cutanata medicamentoasa cu eozinofilie si simptome sistemice.
tulburari hematologice si limfatice: modificarile hematologice sunt rare si pot include anemie, leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie; acestea sunt, in general, reversibile dupa intreruperea tratamentului.
tulburari hepatobiliare: crestere a valorilor serice ale enzimelor hepatice (AST, ALT, fosfataza alcalina), hepatita (cazuri izolate). In cazul aparitiei de icter colestatic se recomanda intreruperea tratamentului. De regula, aceste simptome dispar o data cu intreruperea tratamentului.
tulburari oculare: pot sa apara tulburari de vedere tranzitorii, in special la inceputul tratamentului, din cauza modificarii valorilor glicemiei.
Reactii adverse atribuibile clasei farmacoterapeutice:
Ca si in cazul altor sulfoniluree, au fost observate urmatoarele evenimente adverse: cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoza, anemie hemolitica, pancitopenie, vasculite alergice, hiponatremie, crestere a valorilor serice ale enzimelor hepatice si chiar disfunctie hepatica (de exemplu colestaza si icter) si hepatita, care au regresat dupa intreruperea tratamentului sau, in cazuri izolate, au dus la insuficienta hepatica letala.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Un supradozaj cu sulfoniluree poate determina hipoglicemie.
Simptomele moderate de hipoglicemie, fara pierdere a constientei sau semne neurologice, trebuie corectate prin aport de carbohidrati, ajustare a dozei si/sau modificare a regimului alimentar. Este necesara o supraveghere stricta a pacientului, pana cand acesta este in afara oricarui pericol.
Se pot produce reactii hipoglicemice severe, cu coma, convulsii sau alte tulburari neurologice, acestea fiind considerate situatii de urgenta, care necesita spitalizarea imediata a pacientului.
In cazul in care este diagnosticata sau suspectata coma hipoglicemica, se recomanda administrarea intravenoasa rapida a 50 ml solutie concentrata de glucoza (20 - 30%), urmata de perfuzarea continua a unei solutii mai diluate de glucoza (10%), cu viteza necesara pentru mentinerea glicemiei peste 1 g/l. Pacientii trebuie supravegheati atent si, in functie de starea clinica dupa acest interval, medicul va decide daca este necesara o supraveghere suplimentara.
Din cauza legarii in proportie mare de proteinele plasmatice, dializa nu are niciun beneficiu la pacienti.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: sulfonamide, derivati de uree, codul ATC: A10BB09 Mecanism de actiune
Gliclazida, un derivat de sulfoniluree, este un medicament antidiabetic oral care difera de alte substante inrudite printr-un inel heterociclic ce contine azot (N) si o legatura endociclica.
Gliclazida reduce glicemia prin stimularea secretiei de insulina la nivelul celulelor beta din insulele pancreatice Langerhans. Cresterea secretiei postprandiale a insulinei si secretia peptidului C persista dupa doi ani de tratament.
Pe langa aceste efecte metabolice, gliclazida are si proprietati hemovasculare. Efecte farmacodinamice
Efecte asupra eliberarii insulinei
In diabetul zaharat de tip 2, gliclazida reface primul varf al secretiei de insulina ca raspuns la glucoza si creste a doua faza a secretiei de insulina. Ca urmare a stimularii induse de ingestia de alimente sau
de administrarea de glucoza, se observa o crestere semnificativa a raspunsului care consta in eliberarea de insulina.
Proprietati hemovasculare
Gliclazida inhiba procesul de microtromboza prin doua mecanisme, care pot fi implicate in prevenirea complicatiilor diabetului zaharat:
o inhibare partiala a agregarii si adeziunii plachetare, cu scaderea marker-ilor activarii plachetare (betatromboglobulina, tromboxan B2),
o actiune asupra activitatii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu cresterea activitatii t-PA.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Concentratiile plasmatice cresc progresiv in timpul primelor 6 ore de la administrare, atingand o valoare constanta care se mentine apoi din a 6-a pana in a 12-a ora de la administrare.
Variatiile intra-individuale sunt mici.
Gliclazida se absoarbe complet. Administrarea concomitenta cu alimente nu influenteaza viteza sau gradul de absorbtie.
Distributie
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%. Volumul de distributie este de aproximativ 30 litri.
O doza unica zilnica de DIAPREL MR 60 mg mentine o concentratie plasmatica eficace de gliclazida timp de peste 24 de ore.
Metabolizare
Gliclazida este metabolizata predominant hepatic si excretata pe cale urinara: mai putin de 1% din substanta activa se regaseste in urina sub forma nemodificata. In plasma nu au fost detectati metaboliti activi.
Eliminare
Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al gliclazidei variaza intre 12 si 20 ore.
Linearitate/non-linearitate
Relatia intre doza administrata, cuprinsa intr-un interval de pana la 120 mg, si aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp este liniara.
Grupe speciale de pacienti
Varstnici
La pacientii varstnici nu s-au observat modificari semnificative clinic ale parametrilor farmacocinetici.
Date preclinice de siguranta
Datele non-clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale privind toxicitatea dupa doze repetate si genotoxicitatea. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate pe termen lung. In studiile la animale nu au fost observate modificari teratogene, dar s-a observat o greutate corporala mai mica a fetusilor la animalele la care s-au administrat doze de 25 de ori mai mari decat doza maxima recomandata la om. In studiile la animale, fertilitatea si performantele reproductive nu au fost afectate dupa administrarea gliclazidei.