Dostinex 0.5mg, 2 comprimate, Pfizer

Indicatii
Prevenirea sau suprimarea lactatiei fiziologice

Cabergolina este indicata pentru:

• prevenirea lactatiei fiziologice la scurt timp de la parturitie
• suprimarea lactatiei deja instalate

Tratamentul hiperprolactinemiei (Vezi pct. 4.3 si pct. 4.4 – Tratament de lunga durata)

Cabergolina este indicata pentru tratamentul hiperprolactinemiei, inclusiv al disfunctiilor cum sunt amenoreea, oligomenoreea, anovulatia si galactoreea.

Cabergolina este indicata si pacientilor cu adenoame hipofizare secretoare de prolactina (micro- si macroprolactinoame), hipreprolactinemie idiopatica sau sindromul de sa turceasca goala cu hiperprolactinemii asociate, care reprezinta patologiile cauzale ale manifestarilor clinice mentionate.

Dozaj
General

Cabergolina se administreaza oral. Deoarece tolerabilitatea la agenti dopaminergici este ameliorata dupa ingerarea alimentelor, se recomanda ca doza de cabergolina sa fie administrata in timpul mesei.

La pacientii cu intoleranta la medicamentele dopaminergice, probabilitatea evenimentelor adverse poate fi scazuta prin initierea terapiei cu doze mici de cabergolina (de exemplu 0,25 mg o data pe saptamana), cu crestere graduala a dozei pana ce se ajunge la doza terapeutica. Daca evenimentele adverse sunt persistente sau severe, scaderea temporara a dozelor urmata de cresterea graduala (de exemplu cu cate 0,25 mg pe saptamana la fiecare doua saptamani) poate creste tolerabilitatea.

Prevenirea sau suprimarea lactatiei fiziologice

Prevenirea lactatiei: doza unica recomandata este de 1 mg (2 comprimate a 0,5 mg), in prima zi post- partum.

Suprimarea lactatiei: doza recomandata este de 0,25 mg (jumatate de comprimat a 0,5 mg), la fiecare 12 ore, timp de 2 zile (doza totala – 1 mg). (Vezi pct.4.4).

Tratamentul hiperprolactinemiei (Vezi pct. 4.3)

Doza initiala recomandata este de 0,5 mg pe saptamana, ca doza unica sau divizata in doua prize pe saptamana (a cate jumatate de comprimat de 0,5 mg), de exemplu in zilele de luni si de joi. Doza saptamanala poate fi crescuta gradat, preferabil cu 0,5 mg pe saptamana, la fiecare luna, pana ce se obtine un raspuns terapeutic satisfacator. Doza terapeutica uzuala este de 1 mg pe saptamana, dar poate fi cuprinsa in intervalul 0,25-2 mg pe saptamana. La pacientii cu hiperprolactinemie au fost administrate doze pana la 4,5 mg pe saptamana. (vezi pct. 4.4– Tratamentul hiperprolactinemiei).

Doza saptamanala poate fi unica sau divizata in doua sau mai multe prize, in functie de tolerabilitatea pacientului. Divizarea dozei saptamanale in mai multe prize este recomandata atunci cand trebuie administrate doze saptamanale mai mari de 1 mg.

In perioada de crestere a dozelor, pacientii trebuie examinati pentru a se determina cea mai mica doza eficienta. Se recomanda monitorizarea prolactinemiei la intervale de o luna, deoarece odata ce doza terapeutica a fost stabilita normalizarea prolactinemiei ar trebui observata in 2-4 saptamani.

Dupa intreruperea tratamentului cu cabergolina, se observa, de obicei, recurenta hiperprolactinemiei. Totusi, la unii pacienti a fost observata suprimarea persistenta a hiperprolactinemiei timp de mai multe luni. La majoritatea femeilor, ciclurile ovulatorii persista cel putin 6 luni dupa intreruperea tratamentului cu cabergolina.

Insuficienta hepatica severa: trebuie administrate doze mai mici (vezi pct. 4.4).

Copii si adolescenti: la pacienti cu varsta sub 16 ani, siguranta si eficacitatea nu au fost stabilite. Varstnici: administrarea cabergolinei nu a fost studiata la pacienti varstnici cu hiperprolactinemie.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1. Antecedente de fibroza pulmonara, pericardica si retroperitoneala (vezi pct. 4.4).

Tratament de lunga durata:

Dovezi anatomice de valvulopatie la oricare dintre valve determinata pe baza unei ecocardiograme care indica ingrosarea cuspidelor, restrictie a valvelor, restrictie-stenoza mixta a valvelor (vezi pct. 4.4).

Atentionari
Generale

Similar altor derivati de ergot, cabergolina trebuie administrata cu prudenta pacientilor cu boli cardiovasculare severe, sindrom Raynaud, ulcer peptic hemoragic sau hemoragii gastrointestinale sau cu antecedente de tulburari mentale severe, in special psihotice.

Insuficienta hepatica

Se recomanda doze reduse la pacientii cu insuficienta hepatica severa si cu tratament prelungit cu cabergolina. Fata de voluntarii sanatosi si cei cu insuficienta hepatica usoara sau moderata, la pacientii cu insuficienta hepatica severa s-a observat cresterea ASC (scor Child-Pugh>10) si care au primit o doza unica de 1 mg.

Hipotensiune posturala

Dupa administrarea de cabergolina se poate instala hipotensiune arteriala posturala. Se recomanda prudenta atunci cand cabergolina este administrata concomitent cu alte medicamente hipotensoare.

Fibroza/Valvulopatie:

Ca si in cazul altor derivati de ergot, dupa administrarea indelungata a cabergolinei au fost raportate efuzie pleurala/fibroza pulmonara si valvulopatie. Cateva cazuri au fost observate la pacienti tratati in prealabil cu agonisti ergotici ai dopaminei. Astfel, cabergolina va fi administrata cu precautie la pacienti cu antecedente sau semne si/sau simptome clinice de afectiuni respiratorii sau cardiace care implica tesut fibros.

In cazul efuziei pleurale/fibrozei, s-a observat ca viteza de sedimentare a hematiilor depaseste valorile normale. In cazul cresterii vitezei de sedimentare a hematiilor peste valorile normale, se recomanda examenul radiologic toracic. Pentru diagnosticarea unei afectiuni fibrotice se pot utiliza si determinarile creatininei serice. Intreruperea tratamentului cu cabergolina ca urmare a diagnosticului de efuzie pleurala/fibroza pulmonara sau valvulopatie a determinat ameliorarea semnelor si simptomelor clinice (Vezi pct. 4.3 Contraindicatii).

Tratament de lunga durata

Inainte de initierea tratamentului de lunga durata:

Totii pacientii trebuie supusi unei evaluari cardiovasculare, incluzand ecocardiograma, pentru a examina prezenta unei potentiale boli valvulare asimptomatice. De asemenea, inainte de intierea terapiei, se recomanda investigarea vitezei de sedimentare a hematiilor sau altor markeri ai inflamatiei, functiei pulmonare/ radiologie toracica si functiei renale.

La pacientii cu regurgitare valvulara, nu se cunoaste daca tratamentul cu cabergolina poate agrava boala concomitenta. Daca este diagnosticata boala fibrotica valvulara, pacientul nu trebuie tratat cu cabergolina (vezi pct. 4. 3 Contraindicatii).

In timpul tratamentului de lunga durata:

Afectiunile fibrotice pot avea un debut insidios astfel ca pacientii trebuie monitorizati regulat pentru posibilele manifestari ale fibrozei progresive.

De aceea, in timpul tratamentului, trebuie acordata atentie aparitei semnelor si simptomelor pentru:

Afectiune pleuro-pulmonara cum ar fi dispnee, scurtarea respiratiei, tuse persistenta sau dureri toracice.

Insuficienta renala sau obstructie vasculara ureterala/abdominala care poate aparea, insotite de durere in spate/flanc si edeme ale membrelor inferioare ca si pentru orice tumori abdominale sau sensibilitate la palpare, care pot indica fibroza retroperitoneala.

Insuficienta cardiaca; unele cazuri de fibroza valvulara si pericardica se manifesta adesea sub forma de insuficienta cardiaca. De aceea, fibroza valvulara (si pericardita constrictiva) trebuie excluse daca apar astfel de simptome.

Este esentiala monitorizarea clinica corespunzatoare pentru diagnosticarea aparitiei afectiunilor fibrotice. Prima ecocardiograma trebuie efectuata dupa 3-6 luni de la initierea tratamentului, apoi frecventa monitorizarii ecocardiografice trebuie stabilita printr-o evaluare clinica individuala corespunzatoare, cu atentie speciala asupra semnelor si simptomelor mentionate anterior, dar trebuie efectuata cel putin o data la fiecare 6 pana la 12 luni.

Tratamentul cu cabergolina trebuie intrerupt daca ecocardiograma indica aparitia sau agravarea regurgitarii valvulare, stenoza valvulara si ingrosarea valvelor (vezi pct. 4.3 Contraindicatii).

Necesitatea altor investigatii clinice trebuie determinata individual (de exemplu, examinarea fizica, incluzand auscultatie cardiaca, examinare radiologica, tomografie computerizata) se va determina individual.

Trebuie efectuate investigatii suplimentare adecvate, cum sunt viteza de sedimentare a hematiilor si creatinina serica daca sunt necesare stabilirii diagnosticului unei afectiuni fibrotice.

Somnolenta/Debutul Somnului Paradoxal

Cabergolina a fost asociata cu somnolenta. Agonistii dopaminergici pot fi asociati cu debutul episoadelor de somn paradoxal la pacientii cu boala Parkinson. In aceasta situatie poate fi luata in considerare reducerea dozei sau intreruperea tratamentului (vezi pct. 4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje).

Inhibitia/suprimarea lactatiei fiziologice

Ca si in cazul altor derivati de ergot, cabergolina nu trebuie administrata femeilor cu hipertensiune indusa de sarcina, de exemplu pre-eclampsie sau hipertensiune arteriala post-partum decat daca potentialul beneficiu depaseste riscul posibil.

Au fost raportate reactii adverse grave, inclusiv hipertensiune arteriala, infarct miocardic, convulsii, accident vascular cerebral sau tulburari psihiatrice la femeile in perioada postpartum tratate cu cabergolina pentru inhibarea lactatiei. La unii pacienti aparitia convulsiilor sau a accidentului vascular cerebral a fost precedata de cefalee severa si/sau tulburarii tranzitorii de vedere. Tensiunea arteriala trebuie monitorizata cu atentie in timpul tratamentului. Daca apare hipertensiune arteriala, durere toracica sugestiva, cefalee severa, progresiva, care nu se remite (cu sau fara tulburari vizuale) sau dovezi ale toxicitatii la nivelul sistemului nervos central, cabergolina trebuie intrerupta iar pacientul trebuie evaluat cu promptitudine.

In suprimarea lactatiei la femeile la care aceasta este deja instalata, doza unica de 0,25 mg nu trebuie depasita, pentru a evita hipotensiunea arteriala posturala. (vezi pct. 4.2)

Tratamentul hiperprolactinemiei

Inaintea initierii tratamentului cu cabergolina, se recomanda evaluarea completa a functiei hipofizare.

La femeile cu hipogonadism hiperprolactinemic cabergolina restabileste ovulatia si fertilitatea. Deoarece inaintea reluarii ciclurilor menstruale se poate instala sarcina, se recomanda efectuarea testului pentru sarcina cel putin o data la fiecare 4 saptamani in perioada amenoreica si, odata ce

ciclurile menstruale au fost reluate, de fiecare data cand menstra intarzie cu mai mult de 3 zile. Femeile care doresc sa evite sarcina vor fi sfatuite sa foloseasca metode contraceptive mecanice in cursul tratamentului cu cabergolina si dupa terminarea tratamentului cu cabergolina, pana la recurenta anovulatiei. Ca masura de precautie, femeile care devin gravide trebuie monitorizate pentru a detecta semnele unei eventuale cresteri de volum a hipofizei, deoarece in timpul gestatiei tumorile hipofizare preexistente pot evolua.

Tulburari ale controlului impulsurilor

Pacientii trebuie monitorizati in mod regulat pentru a descoperi aparitia tulburarilor controlului impulsurilor. Pacientii si persoanele care ii ingrijesc trebuie avertizati ca pot aparea simptome comportamentale ale tulburarii controlului impulsurilor, inclusiv jocul patologic de noroc, cresterea libidoului, hipersexualitatea, cheltuieli sau cumparaturi compulsive, excese alimentare si alimentare compulsiva la pacientii tratati cu agonisti ai dopaminei, incluzand cabergolina. In cazul aparitiei acestor simptome, trebuie luata in considerare reducerea dozei/intreruperea progresiva a terapiei.

Dostinex contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Interactiuni
Nu exista informatii privind interactiunea dintre cabergolina si alti derivati de ergot; de aceea, nu se recomanda administrarea acestor medicamente in timpul tratamentului de durata cu cabergolina.

Utilizarea concomitenta a agonistilor non-dopaminergici (selegilina, amantadina, biperiden, triohexinperidil) au fost administrate in studii clinice la pacienti care utilizau cabergolina. In studiile de farmacocinetica in care au fost urmarite interactiunile cabergolina cu L-dopa sau selegilina, nu au fost identificate niciun fel de interactiuni.

Deoarece cabergolina isi exercita efectele terapeutice prin stimularea directa a receptorilor pentru dopamina, acest medicament nu trebuie administrat concomitent cu antagonisti ai dopaminei (cum sunt fenotiazinele, butirofenonele, tioxantenele, metoclopramida), deoarece acestea pot diminua efectul hiprolactinemic al cabergolinei.

Ca si in cazul altor derivati de ergot, cabergolina nu trebuie administrata concomitent cu macrolide (de exemplu eritromicina), deoarece biodisponibilitatea sistemica a cabergolinei poate fi marita.

Sarcina
Sarcina

Nu exista studii adecvate si bine controlate in ceea ce priveste utilizarea cabergolinei la femeile insarcinate. Studiile la animale nu au evidentiat efecte teratogene, dar au fost observate o scadere a fertilitatii si embrio-toxicitate in asociere cu activitatea farmacodinamica (vezi pct. 5.3).

Intr-un studiu observational asupra rezultatelor sarcinii dupa terapia cu cabergolina efectuat pe o perioada de doisprezece ani, sunt disponibile informatii despre 256 de sarcini. Saptesprezece din cele 256 de sarcini (6,6%) au condus la malformatii congenitale majore sau avorturi. Exista informatii disponibile referitoare la 23/258 nou-nascuti care au avut in total 27 de anomalii neonatale, atat majore cat si minore. Cele mai frecvente anomalii neonatale au fost malformatiile musculo-scheletice (10), urmate de anomaliile cardio-pulmonare (5). Nu exista informatii referitoare la afectiunile perinatale sau la dezvoltarea pe termen lung a nou-nascutilor expusi la cabergolina in timpul vietii intrauterine. Pe baza informatiilor publicate recent in literatura de specialitate, a fost raportata o prevalenta a malformatiilor congenitale majore in populatia generala de 6,9% sau mai mare. Frecventa anomaliilor congenitale variaza intre populatii diferite. Nu se poate determina cu exactitate daca exista un risc crescut deoarece nu a fost inclus un grup de control.

Cabergolina trebuie utilizata in timpul sarcinii numai daca are indicatii clare si dupa o evaluare corecta a raportului beneficii/riscuri (vezi pct. 4.4).

Datorita timpului indelungat de injumatatire al medicamentului si a datelor limitate existente asupra expunerii in timpul vietii intrauterine, femeile care doresc sa ramana insarcinate trebuie sa intrerupa tratamentul cu cabergolina cu o luna inaintea conceptiei. In cazul in care conceptia apare in timpul terapiei, tratamentul trebuie intrerupt imediat dupa confirmarea sarcinii pentru a limita expunerea fetala la medicament.

Alaptarea

La sobolani, cabergolina si/sau metabolitii sai sunt excretati in lapte. Nu exista informatii privind excretia in laptele matern la om; totusi, mamele trebuie prevenite sa nu alapteze in cazul in care cabergolina nu a reusit sa previna/suprime lactatia. Deoarece previne lactatia, cabergolina nu trebuie administrata mamelor cu hiperprolactinemie care doresc sa-si alapteze sugarii.

Condus auto
In perioada initierii tratamentului, pacientii trebuie sa aiba grija cand efectueaza activitati care presupun o reactie rapida si exacta.

Pacientii aflati in tratament cu cabergolina si care au avut episoade de somnolenta trebuie sfatuiti sa evite conducerea vehiculelor sau efectuarea oricaror activitati in care diminuarea atentiei ii poate expune pe acestia sau persoanele din anturaj accidentelor grave sau fatale (de exemplu manipularea utilajelor), pana ce aceste episoade recurente si somnolenta se remit (vezi pct. 4.4).

Reactii adverse
Reactiile adverse sunt, in general, dependente de doza. La pacientii cu intoleranta cunoscuta la derivati dopaminergici, probabilitatea aparitiei reactiilor adverse poate fi redusa prin inceperea tratamentului cu cabergolina cu doze mai mici, de exemplu 0,25 mg o data pe saptamana cu crestere progresiva a dozei ulterior. Daca reactiile adverse persista sau devin severe, este necesara o reducere temporara a dozei urmata de o crestere mai lenta a acesteia. (ex. cresterea cu 0,25 mg/2 saptamani).

Frecventa reactiilor adverse este clasificata astfel: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10); mai putin frecvente (≥1/1000 si ≤1/100); rare (≥1/10000 si ≤1/1000); foarte rare (≤1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

*Foarte frecvente la pacientii aflati in tratament pentru afectiuni hiperprolactinemice; Frecvente la pacientele aflate in tratament pentru inhibitia/suprimarea lactatiei

**Frecvente la pacientii aflati in tratament pentru afectiuni hiperprolactinemice; mai putin frecvente la pacientele aflate in tratament pentru inhibitia/suprimarea lactatiei

***Foarte frecvente la pacientii aflati in tratament pentru afectiuni hiperprolactinemice; mai putin frecvente la pacientele aflate in tratament pentru inhibitia/suprimarea lactatiei

Tulburari ale controlului impulsurilor

La pacientii tratati cu agonisti ai dopaminei, incluzand cabergolina, pot aparea jocul patologic de noroc, cresterea libidoului, hipersexualitatea, cheltuieli sau cumparaturi compulsive, excese alimentare si alimentare compulsiva (vezi pct. 4.4).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
Este posibil ca simptomele supradozajului sa fie cele rezultate din suprastimularea receptorilor pentru dopamina, de exemplu greata, varsaturi, jena gastrica, hipotensiune posturala, stare de confuzie/manifestari psihotice sau halucinatii.

Trebuie luate masuri de sustinere pentru eliminarea medicamentului neabsorbit si mentinerea tensiunii arteriale, daca este necesar. In plus, poate fi necesara administrarea antagonistilor de dopamina.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: inhibitori de prolactina, cod ATC: G02CB03.

Cabergolina este un agonist dopaminergic D2, derivat de ergot, cu o activitate puternica si prelungita de scadere a secretiei de prolactina.

Mecanism de actiune

Actioneaza prin stimularea directa a receptorilor dopaminergici D2, de la nivelul celulelor lactotrope hipofizare, inhiband astfel secretia de prolactina. La sobolani, compusul reduce secretia de prolactina la dozele orale de 3-25 mcg/kg, iar in vitro la concentratii de 45 pg/ml. In plus, cabergolina exercita un efect dopaminergic central prin stimularea receptorilor D2, la doze administrate oral mai mari decat cele care scad concentratia plasmatica a prolactinei.

Efectul prelungit al cabergolinei de scadere a concentratiei de prolactina este probabil datorat persistentei sale prelungite la nivelul organului-tinta, asa cum o sugereaza eliminarea lenta a radioactivitatii totale din hipofiza dupa administrarea unei doze orale unice la sobolani (t1/2 de aproximativ 60 de ore).

Efecte farmacodinamice

Efectele farmacodinamice ale cabergolinei au fost studiate la voluntarii sanatosi, la pacientele in postpartum si la pacientii cu hiperprolactinemie. Dupa o doza orala unica de cabergolina (0,3-1,5 mg), la toate grupele populationale aflate in studiu a fost observata reducerea semnificativa a prolactinemiei. Efectul se instaleaza rapid (in decursul a 3 ore de la administrare) si este persistent (pana la 7-28 de zile la voluntarii sanatosi si la pacientii cu hiperprolactinemie si pana la 14-21 de zile la pacientele in postpartum). Efectul de reducere a prolactinemiei este proportional cu doza, atat ca intensitate, cat si ca durata de actiune.

Privitor la efectele endocrine ale cabergolinei necorelate cu efectul antiprolactinemic, datele la om confirma rezultatele experimentale la animale care demonstreaza ca medicamentul este caracterizat de o actiune foarte selectiva, fara efecte asupra secretiei altor hormoni hipofizari sau a cortizolului.

Actiunea farmacodinamica a cabergolinei necorelata cu efectul terapeutic este doar cea asociata cu scaderea tensiunii arteriale. Efectul hipotensiv maxim al cabergolinei la administrarea in doza unica apare, in general, in primele 6 ore de la administrare si este dependent de doza, atat ca scadere maxima a tensiunii arteriale, cat si ca frecventa.

Fibroza si valvulopatie

A fost desfasurat un studiu retrospectiv, de cohorta, in mai multe tari, folosind inregistrari de practica generala si sisteme de legatura a inregistrarilor in Marea Britanie, Italia si Olanda pentru a evalua asocierea dintre noua utilizare a agonistilor dopaminei, incluzand cabergolina (n = 27812), in tratamentul bolii Parkinson si hiperprolactinemiei si regurgitarea cardiaca, fibroza si alte evenimente cardiorespiratorii pe o perioada de urmarire de pana la 12 ani. Intr-o analiza limitata la persoanele cu hiperprolactinemie, tratate cu agonisti ai dopaminei (n = 8386), persoanele tratate cabergolina nu au prezentat un risc crescut de regurgitare valvulara comparativ cu persoanele care nu au fost tratate cu cabergolina (n = 15147). (A se vedea pct. 4.4 - Fibroza/Valvulopatie si pct. 4.8).

Proprietati farmacocinetice
Farmacocinetica si profilul metabolic al cabergolinei au fost studiate la voluntarii sanatosi de ambele sexe si la paciente cu hiperprolactinemie.

Dupa administrarea orala a compusului marcat radioactiv, acesta este rapid absorbit de la nivelul tractului gastrointestinal, asa cum demonstreaza radioactivitatea plasmatica maxima care a fost cuprinsa intre 0,5 si 4 ore.

La 10 zile dupa administrarea orala a unei doze marcata radioactiv, in urina si materiile fecale s-au regasit aproximativ 18%, respectiv 72% din radioactivitate. Cabergolina a fost identificata nemodificata in urina in proportie de 2-3% din doza administrata.

Principalul metabolit identificat in urina a fost 6-alil-8β-carboxiergolina, in proportie de 4-6% din doza administrata. Alti 3 metaboliti secundari au fost identificati in urina, in total in proportie de mai putin de 3% din doza administrata. S-a observat ca metabolitii sunt mai putin activi decat cabergolina in ceea ce priveste inhibarea secretiei de prolactina in vitro. Biotransformarea cabergolinei a fost, de asemenea, studiata in plasma voluntarilor sanatosi de sex masculin tratati cu cabergolina marcata radioactiv; a fost observata o biotransformare rapida si masiva.

Excretia urinara scazuta a cabergolinei nemodificata a fost confirmata si in studii cu medicament nemarcat radioactiv. Timpul de injumatatire prin epurare al cabergolinei, estimat in functie de rata excretiei renale, este lung (63-68 ore la voluntarii sanatosi, utilizand o metoda de dozare radio- imunologica si 79-115 ore la pacientii cu hiperprolactinemie, utilizand o metoda de dozare HPLC). Corelat cu timpul de injumatatire, starea de echilibru plasmatic este atinsa dupa 4 saptamani, asa cum este confirmat de media concentratiei plasmatice a cabergolinei obtinute dupa o doza unica (37 + 8 pg/ml) si dupa 4 saptamani de doze repetate (101 + 43 pg/ml).

Experimentele in vitro demonstreaza ca medicamentul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 41-42%, la concentratii de 0,1-10 ng/ml. Se pare ca alimentele nu afecteaza absorbtia si biodisponibilitatea cabergolinei.

Date preclinice de siguranta
Aproape toate rezultatele obtinute intr-o serie de studii preclinice sunt consecinta efectelor dopaminergice la nivel central sau a inhibitiei persistente a prolactinei la specii (rozatoare) cu fiziologie hormonala specifica diferita de cea de la om. Studiile preclinice de siguranta a cabergolinei denota o siguranta mare la rozatoare si maimute, ca si absenta potentialului teratogen, mutagen si carcinogen.