Tratamentul simptomelor moderate pana la severe ale hiperplaziei benigne de prostata (HBP).
Reducerea riscului de retentie acuta de urina (RAU) si a necesitatii interventiilor chirurgicale la pacientii cu simptome moderate pana la severe de HBP.
Pentru informatii referitoare la efectele tratamentului si la grupele de pacienti incluse in studiile clinice, vezi pct. 5.1.
Adulti (incluzand varstnici)
Doza recomandata de Dutazen este o capsula (0,5 mg/0,4 mg) in doza unica zilnica.
Acolo unde este indicat, pentru a simplifica tratamentul, Dutazen poate fi utilizat pentru a inlocui administrarea concomitenta de dutasterida si clorhidrat de tamsulosin din cadrul schemei duble de tratament curente.
Acolo unde este indicat din punct de vedere clinic, se poate lua in considerare schimbarea directa de la monoterapia cu dutasterida sau clorhidrat de tamsulosin la Dutazen.
Insuficienta renala
Nu a fost studiat efectul insuficientei renale asupra farmacocineticii combinatiei in doza fixa dutasterida–tamsulosin. La pacientii cu insuficienta renala, nu se preconizeaza ajustarea dozelor (vezi pct. 4.4 si 5.2).
Insuficienta hepatica
Nu a fost studiat efectul insuficientei hepatice asupra farmacocineticii combinatiei in doza fixa dutasterida–tamsulosin, prin urmare, este necesara precautie in cazul administrarii la pacienti cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata (vezi pct. 4.4 si 5.2). La pacientii cu insuficienta hepatica severa, utilizarea Dutazen este contraindicata (vezi pct. 4.3).
Copii si adolescenti
Combinatia in doza fixa dutasterida–tamsulosin este contraindicata la copii si adolescenti (cu varsta sub 18 ani) (vezi pct. 4.3).
Mod de administrarePentru administrare orala.
Pacientii trebuie instruiti sa inghita capsulele intregi, cu aproximativ 30 de minute dupa aceeasi masa, in fiecare zi. Capsulele nu trebuie mestecate sau deschise. Contactul cu continutul capsulei de dutasterida din interiorul capsulei cu invelis tare poate determina iritatie a mucoasei orofaringiene.
Dutazen este contraindicat la:
Femei, copii si adolescenti (vezi pct. 4.6)
Pacienti cu hipersensibilitate la dutasterida, alti inhibitori ai 5-alfa reductazei, tamsulosin (incluzand angioedem indus de tamsulosin), soia, arahide (lecitina de soia) sau la oricare dintre ceilalti excipienti enumerati la pct. 6.1
Pacienti cu antecedente de hipotensiune arteriala ortostatica
Pacienti cu insuficienta hepatica severa
Tratamentul asociat trebuie prescris dupa o atenta evaluare a raportului beneficiu/risc, din cauza potentialului crescut de aparitie a reactiilor adverse (inclusiv insuficienta cardiaca) si dupa ce au fost luate in considerare optiunile alternative de tratament, inclusiv monoterapia.
Neoplasm de prostata si tumori cu grad inalt
Studiul REDUCE, un studiu clinic controlat cu placebo, dublu-orb, randomizat, multicentric, cu durata de 4 ani, a investigat efectul dutasteridei administrate in doza de 0,5 mg zilnic la pacienti cu risc crescut de neoplasm de prostata (incluzand barbati cu varste cuprinse intre 50 si 75 de ani, cu valori ale PSA cuprinse intre 2,5 ng/ml si 10 ng/ml si cu un rezultat negativ al biopsiei pentru cancer de prostata cu 6 luni inainte de inrolarea in studiu) comparativ cu placebo. Rezultatele studiului au relevat o incidenta mai mare a neoplasmelor de prostata cu scor Gleason 8-10 la barbatii tratati cu dutasterida (n=29, 0,9%) comparativ cu placebo (n=19, 0,6%). Nu este clara legatura dintre administrarea de dutasterida si neoplasmele de prostata cu scor Gleason 8-10. Barbatii la care se administreaza dutasterida-tamsulosin trebuie evaluati in mod regulat pentru riscul de aparitie a neoplasmului de prostata (vezi pct. 5.1).
Antigenul prostatic specific (PSA)
Concentratia plasmatica a antigenului prostatic specific (PSA) reprezinta o componenta importanta in cadrul screening-ului pentru depistarea neoplasmului de prostata. Dutasterida-tamsulosin determina scaderea concentratiei plasmatice medii a PSA cu aproximativ 50% dupa 6 luni de tratament.
La pacientii carora li se administreaza dutasterida-tamsulosin trebuie stabilita o noua valoare initiala a PSA dupa 6 luni de tratament cu dutasterida-tamsulosin. Ulterior, se recomanda monitorizarea regulata a valorilor PSA. in timpul tratamentului cu dutasterida-tamsulosin, orice crestere confirmata de la cea mai scazuta concentratie plasmatica a PSA poate semnala prezenta neoplasmului de prostata sau lipsa compliantei la tratamentul cu dutasterida-tamsulosin si trebuie evaluata cu atentie, chiar daca acele valori se regasesc in intervalul normal de valori pentru barbatii la care nu se administreaza tratament cu un inhibitor al 5-alfa reductazei (vezi pct. 5.1). in scopul interpretarii unei valori a PSA pentru un pacient care este tratat cu dutasterida, trebuie urmarite si valorile anterioare ale PSA, pentru a fi comparate.
Tratamentul cu dutasterida-tamsulosin nu interfereaza cu utilizarea PSA ca instrument ajutator in diagnosticarea neoplasmului de prostata dupa ce a fost stabilita o noua valoare initiala.
Concentratiile plasmatice totale ale PSA revin la valoarea initiala in decurs de 6 luni de la intreruperea tratamentului. Raportul PSA liber/PSA total ramane constant, chiar sub influenta dutasterida- tamsulosin. La barbatii la care se administreaza dutasterida-tamsulosin, daca medicii aleg evaluarea fractiei libere a PSA in cadrul screningului de depistare a neoplasmului de prostata, nu pare sa fie necesara ajustarea valorilor acestuia.
Tuseul rectal, precum si alte investigatii pentru neoplasmul de prostata sau alte afectiuni care pot determina aceleasi simptome ca si HBP, trebuie efectuate pacientilor inainte de inceperea tratamentului cu dutasterida-tamsulosin si periodic dupa aceea.
Evenimente adverse cardiovasculare
in doua studii clinice cu durata de 4 ani, incidenta insuficientei cardiace (un termen compus al evenimentelor raportate, in primul rand insuficienta cardiaca si insuficienta cardiaca congestiva) a fost putin mai mare in cazul pacientilor carora li s-a administrat dutasterida in asociere cu un antagonist alfa1-adrenergic, in principal tamsulosin, comparativ cu pacientii carora nu li s-a administrat aceasta asociere. Pe de alta parte, incidenta insuficientei cardiace in cadrul acestor studii a fost mai scazuta la nivelul tuturor grupurilor cu tratament activ, comparativ cu placebo, iar celelalte date disponibile pentru tratamentul cu dutasterida sau cu antagonisti alfa1-andrenergici nu permit formularea unei concluzii asupra cresterii riscurilor cardiovasculare (vezi pct. 5.1).
Neoplasm de san
Neoplasmul de san a fost raportat rar la pacientii de sex masculin la care s-a administrat dutasterida in timpul studiilor clinice si in perioada dupa punerea pe piata. Cu toate acestea, studiile epidemiologice nu au evidentiat nicio crestere a riscului de aparitie a neoplasmului de san la pacientii de sex masculin in corelatie cu utilizarea inhibitorilor 5-alfa reductazei (vezi pct. 5.1). Medicii trebuie sa instruiasca pacientii sa raporteze imediat orice modificari la nivelul tesutului mamar, cum este turgescenta sanilor sau scurgeri ale mameloanelor.
Insuficienta renala
Tratamentul pacientilor cu insuficienta renala severa (clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min) trebuie abordat cu prudenta, deoarece nu s-au efectuat studii la acesti pacienti.
Hipotensiune arteriala
Hipotensiune arteriala ortostatica: Ca si in cazul altor antagonisti alfa1-adrenergici, poate aparea o reducere a tensiunii arteriale pe parcursul tratamentului cu tamsulosin, care rareori poate sa duca la aparitia sincopei. Pacientii care incep tratamentul cu dutasterida-tamsulosin trebuie sfatuiti sa se aseze sau sa se intinda la primele semne ale hipotensiunii arteriale ortostatice (ameteli, slabiciune), pana cand simptomele se remit.
inainte de initierea tratamentului cu inhibitori ai 5-PDE, pacientii tratati cu antagonisti alfa1- adrenergici trebuie sa fie stabilizati hemodinamic pentru a scadea riscul de aparitie a hipotensiunii ortostatice.
Hipotensiune arteriala simptomatica: Se recomanda precautie atunci cand se administreaza alfa- blocante adrenergice incluzand tamsulosin, impreuna cu inhibitori ai 5-PDE (de ex. sildenafil, tadalafil, vardenafil). Atat antagonistii alfa1-adrenergici, cat si inhibitorii 5-PDE sunt medicamente vasodilatatoare care pot scadea tensiunea arteriala. Administrarea concomitenta de medicamente apartinand acestor doua clase poate duce la aparitia hipotensiunii arteriale simptomatice (vezi pct. 4.5).
Sindromul de Iris Flasc Intraoperator
Sindromul de Iris Flasc Intraoperator (IFIS, o varianta de sindrom cu micsorare a pupilei) a fost observat in timpul interventiei chirurgicale pentru cataracta in cazul unor pacienti tratati anterior cu tamsulosin sau care utilizeaza tratament cu tamsulosin. IFIS poate creste riscul complicatiilor la nivel ocular in timpul si dupa interventie. Drept urmare, initierea tratamentului cu dutasterida-tamsulosin la pacientii programati pentru o interventie chirurgicala pentru cataracta nu este recomandata.
in timpul evaluarii preoperatorii, chirurgii care opereaza cataracta si echipele de oftalmologie trebuie sa ia in considerare daca pacientilor programati pentru interventia chirurgicala pentru cataracta li s-a administrat sau utilizeaza tratament cu dutasterida-tamsulosin, pentru a se asigura ca vor avea la indemana toate masurile necesare pentru abordarea terapeutica a unui posibil IFIS in timpul interventiei.
Se considera a fi utila intreruperea tratamentului cu tamsulosin cu 1–2 saptamani inainte de operatia pentru cataracta, dar beneficiul si durata intreruperii tratamentului inainte de interventia pentru cataracta nu au fost inca stabilite.
Inhibitori ai izoenzimelor CYP3A4 si CYP2D6
Administrarea concomitenta a clorhidratului de tamsulosin cu inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4 (de exemplu ketoconazol) sau, intr-un grad mic, cu inhibitori puternici ai izoenzimei CYP2D6 (de exemplu paroxetina) poate creste expunerea la tamsulosin (vezi pct. 4.5). Prin urmare, clorhidratul de tamsulosin nu este recomandat la pacienti la care se administreaza un inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4 si trebuie utilizat cu precautie la pacienti la care se administreaza un inhibitor moderat al izoenzimei CYP3A4, un inhibitor puternic sau moderat al izoenzimei CYP2D6, o combinatie de inhibitori ai izoenzimelor CYP3A4 si CYP2D6 sau in cazul pacientilor la care se cunoaste faptul ca au un metabolism redus al izoenzimei CYP2D6.
Insuficienta hepatica
Dutasterida-tamsulosin nu a fost studiat la pacientii cu boala hepatica. Se recomanda precautie in cazul administrarii dutasterida-tamsulosin la pacientii cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata (vezi pct. 4.2, pct. 4.3 si pct. 5.2).
Capsule care prezinta scurgeri
Dutasterida se absoarbe cutanat, ca urmare femeile, copiii si adolescentii trebuie sa evite contactul cu capsulele care prezinta scurgeri (vezi pct. 4.6). Daca se realizeaza contactul cu capsulele care prezinta scurgeri, zona de contact trebuie spalata imediat cu apa si sapun.
Excipienti
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per capsula, adica practic „nu contine sodiu”.
Dutazen contine monocaprilat de propilenglicol 299,46 mg (echivalent cu propilenglicol 112,80 mg) in fiecare capsula si urme de propilenglicol in cerneala neagra.
Acest medicament poate contine urme de lecitina de soia. Daca sunteti alergic la arahide sau soia, nu utilizati acest medicament (vezi pct. 4.3).
Nu s-au efectuat studii privind interactiunile cu alte medicamente pentru dutasterida-tamsulosin. Afirmatiile urmatoare reflecta informatiile disponibile pentru fiecare componenta in parte.
DutasteridaPentru informatii referitoare la scaderea valorilor concentratiilor plasmatice ale PSA in timpul tratamentului cu dutasterida si recomandarile cu privire la investigatiile pentru depistarea neoplasmului de prostata, vezi pct. 4.4.
Efectele altor medicamente asupra farmacocineticii dutasteridei
Dutasterida este eliminata in principal prin metabolizare. Studiile in vitro indica faptul ca aceasta metabolizare este catalizata de catre izoenzimele CYP3A4 si CYP3A5. Nu au fost efectuate studii de interactiune specifica cu inhibitori potenti ai izoenzimei CYP3A4. Cu toate acestea, intr-un studiu
farmacocinetic populational, concentratiile plasmatice ale dutasteridei au fost in medie de 1,6 pana la respectiv de 1,8 ori mai mari la un numar mic de pacienti tratati concomitent cu verapamil sau diltiazem (inhibitori moderati ai izoenzimei CYP3A4 si inhibitori ai glicoproteinei P), decat la alti pacienti.
Administrarea concomitenta de lunga durata a dutasteridei cu inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4 (de exemplu ritonavir, indinavir, nefazodona, itraconazol, ketoconazol administrate pe cale orala) poate determina cresterea concentratiilor plasmatice ale dutasteridei. Nu este probabila inhibarea ulterioara a 5-alfa reductazei in cazul expunerilor crescute la dutasterida. Cu toate acestea, daca sunt observate reactii adverse, poate fi luata in considerare reducerea frecventei de administrare a dutasteridei. Trebuie remarcat ca in cazul inhibarii enzimatice, timpul lung de injumatatire plasmatica prin eliminare poate fi prelungit suplimentar si pot trece mai mult de 6 luni de tratament concomitent pana la atingerea unei noi concentratii plasmatice la starea de echilibru.
Administrarea a 12 g colestiramina cu o ora dupa o doza unica de 5 mg dutasterida nu a influentat farmacocinetica dutasteridei.
Efectele dutasteridei asupra farmacocineticii altor medicamente
in cadrul unui studiu restrans (n=24), cu durata de doua saptamani, efectuat la voluntari sanatosi, dutasterida (0,5 mg zilnic) nu a avut efect asupra farmacocineticii tamsulosinului sau terazosinului. De asemenea, nu a existat nicio dovada de interactiune farmacodinamica in acest studiu.
Dutasterida nu a avut efect asupra farmacocineticii warfarinei sau digoxinei. Aceasta indica faptul ca dutasterida nu inhiba/induce izoenzima CYP2C9 sau glicoproteina P transportoare. Studiile de interactiune in vitro indica faptul ca dutasterida nu inhiba enzimele CYP1A2, CYP2D6, CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4.
TamsulosinAdministrarea concomitenta de clorhidrat de tamsulosin cu medicamente care pot reduce tensiunea arteriala, incluzand anestezice, inhibitori ai 5-PDE si alti antagonisti alfa1-adrenergici, poate duce la potentarea efectelor hipotensive. Combinatia in doza fixa dutasterida-tamsulosin nu trebuie utilizata in asociere cu alti antagonisti alfa1-adrenergici.
Administrarea concomitenta a clorhidratului de tamsulosin si a ketoconazolului (un inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4) a determinat o crestere a Cmax si a ASC pentru clorhidratul de tamsulosin cu un factor de 2,2 si, respectiv 2,8. Administrarea concomitenta a clorhidratului de tamsulosin si a paroxetinei (un inhibitor puternic al izoenzimei CYP2D6) a determinat o crestere a Cmax si a ASC pentru clorhidratul de tamsulosin cu un factor de 1,3 si, respectiv 1,6. O crestere similara a expunerii este asteptata in cazul metabolizantilor mai putin potenti ai izoenzimei CYP2D6 comparativ cu metabolizantii potenti atunci cand este administrat concomitent cu un inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4. Nu a fost evaluat clinic efectul administrarii concomitente a inhibitorilor izoenzimelor CYP3A4 si CYP2D6 cu clorhidrat de tamsulosin, totusi exista un potential pentru cresterea semnificativa a expunerii la tamsulosin (vezi pct. 4.4).
Administrarea concomitenta a clorhidratului de tamsulosin (0,4 mg) si a cimetidinei (400 mg la interval de 6 ore, timp de 6 zile) a determinat o reducere a clearance-ului (26%) si o crestere a ASC (44%) pentru clorhidratul de tamsulosin. Se recomanda precautie in cazul administrarii dutasterida– tamsulosin in asociere cu cimetidina.
Nu a fost efectuat un studiu clinic decisiv privind interactiunea medicamentoasa intre clorhidratul de tamsulosin si warfarina. Rezultatele provenite din studiile restranse efectuate in vitro si in vivo nu sunt concludente. Cu toate acestea diclofenacul si warfarina pot creste viteza de eliminare a tamsulosinului. Se recomanda precautie in cazul administrarii concomitente a warfarinei si a clorhidratului de tamsulosin.
Nu au fost observate interactiuni atunci cand clorhidratul de tamsulosin a fost administrat concomitent fie cu atenolol, enalapril, nifedipina sau teofilina. Administrarea concomitenta de furosemida determina o scadere a concentratiilor plasmatice de tamsulosin dar, tinand cont de faptul ca valorile raman in limitele normale, nu este necesara ajustarea dozelor.
In vitro, fractia libera de tamsulosin din plasma umana nu este modificata de diazepam, propranolol, triclormetiazida, clormadinona, amitriptilina, diclofenac, glibenclamida sau simvastatina. Nici tamsulosinul nu modifica fractia libera de diazepam, propranolol, triclormetiazida si clormadinona.
Este contraindicata utilizarea dutasterida-tamsulosin la femei. Nu exista studii pentru determinarea efectului dutasterida-tamsulosin asupra sarcinii, alaptarii si fertilitatii. Urmatoarele afirmatii reflecta informatiile disponibile din studiile efectuate cu fiecare componenta in parte (vezi pct. 5.3).
Sarcina
Similar altor inhibitori ai 5-alfa reductazei, dutasterida inhiba conversia testosteronului in dihidrotestosteron si, in cazul administrarii la o gravida cu fat de sex masculin, poate inhiba dezvoltarea organelor genitale externe ale acestuia (vezi pct. 4.4). Cantitati mici de dutasterida au fost regasite in sperma pacientilor la care s-a administrat dutasterida. Nu se cunoaste daca un fat de sex masculin va fi afectat in cazul expunerii mamei la sperma unui pacient tratat cu dutasterida (risc care este mai mare in timpul primelor 16 saptamani de sarcina).
Similar celorlalti inhibitori ai 5-alfa reductazei, in cazul in care partenera pacientului este sau poate deveni gravida, se recomanda ca pacientul sa evite expunerea partenerei la sperma prin utilizarea unui prezervativ.
Administrarea clorhidratului de tamsulosin la femelele gestante de sobolan si la femelele gestante de iepure nu a demonstrat vreun efect nociv asupra fatului.
Pentru informatii referitoare la datele preclinice, vezi pct. 5.3.
Alaptarea
La om, nu se cunoaste daca dutasterida sau tamsulosinul se elimina in laptele matern.
Fertilitatea
Exista raportari care indica faptul ca administrarea de dutasterida afecteaza caracteristicile spermei (reducere a numarului de spermatozoizi, a volumului seminal si motilitatii spermatozoizilor) la barbatii sanatosi (vezi pct. 5.1). Posibilitatea reducerii fertilitatii masculine nu poate fi exclusa.
Efectele clorhidratului de tamsulosin asupra numarului de spermatozoizi sau a functiilor acestora nu au fost evaluate.
Nu s-au efectuat studii privind efectele dutasterida-tamsulosin asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacientii trebuie informati despre posibilitatea de aparitie a simptomelor asociate hipotensiunii arteriale ortostatice, cum sunt ametelile, atunci cand utilizeaza dutasterida-tamsulosin.
Datele prezentate la acest punct fac legatura intre administrarea concomitenta a dutasteridei cu tamsulosin din analiza cu durata de 4 ani a studiului CombAT (Asocierea dintre Dutasterida si Tamsulosin), o comparatie intre administrarea concomitenta a unei doze de dutasterida 0,5 mg cu o doza de tamsulosin 0,4 mg o data pe zi, timp de 4 ani, sau in monoterapie. A fost demonstrata bioechivalenta dutasterida-tamsulosin cu dutasterida administrata concomitent cu tamsulosin (vezi pct. 5.2). De asemenea, sunt disponibile informatiile asupra profilului reactiilor adverse pentru fiecare componenta in parte (dutasterida si tamsulosin). Retineti ca nu toate reactiile adverse raportate la fiecare componenta in parte au fost raportate si la dutasterida-tamsulosin si ca acestea sunt incluse in informatiile pentru medicul curant.
Datele din studiul CombAT cu durata de 4 ani au aratat ca incidenta oricarui eveniment advers pe care investigatorul l-a considerat asociat medicamentului pe parcursul primului, celui de-al doilea, al treilea si al patrulea an de tratament a fost de 22%, 6%, 4% si 2% pentru terapia cu combinatia dutasterida- tamsulosin, de 15%, 6%, 3% si 2% pentru monoterapia cu dutasterida si de 13%, 5%, 2% si 2% pentru monoterapia cu tamsulosin. Incidenta mai mare a reactiilor adverse in cadrul grupului cu tratament asociat in primul an de tratament a fost determinata de incidenta mai mare a tulburarilor la nivelul aparatului genital, in special tulburari de ejaculare.
Evenimentele adverse pe care investigatorul le-a considerat asociate medicamentului au fost raportate cu o incidenta mai mare sau egala cu 1% in timpul primului an de tratament in Studiul CombAT, studiile clinice de monoterapie HBP si studiul REDUCE si sunt prezentate in tabelul de mai jos.
in plus, reactiile adverse ale tamsulosinului de mai jos sunt bazate pe informatiile provenite de la publicul larg. Frecventa acestor reactii adverse poate creste atunci cand se foloseste terapia in combinatie.
Frecventa reactiilor adverse identificate in studiile clinice:
Frecvente ≥1/100 si mai mic de 1/10; mai putin frecvente ≥1/1000 si mai mic de 1/100; rare ≥1/10000 si mai mic de 1/1000; foarte rare mai mic de 1/10000. in cadrul fiecarui clase de aparate, sisteme si organe, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
Clasificarea pe aparate, sisteme siorgane | Reactii adverse | Dutasterida-tamsulosina | Dutasterida | Tamsulosinc |
Tulburari ale sistemului nervos | Sincopa | - | - | Rare |
Ameteala | Frecvente | - | Frecvente | |
Cefalee | - | - | Mai putin frecvente | |
Tulburari cardiace | Insuficientacardiaca (termen compus1) | Mai putin frecvente | Mai putin frecvented | - |
Palpitatatii | - | - | Mai putin frecvente | |
Tulburari vasculare | Hipotensiune arterialaortostatica | - | - | Mai putin frecvente |
Tulburari respiratorii,toracice si mediastinale | Rinita | - | - | Mai putin frecvente |
Tulburari gastro- intestinale | Constipatie | - | - | Mai putin frecvente |
Diaree | - | - | Mai putin frecvente | |
Greata | - | - | Mai putin frecvente | |
Varsaturi | - | - | Mai putin frecvente | |
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Angioedem | - | - | Rare |
Sindrom Stevens- Johnson | - | - | Foarte rare | |
Urticarie | - | - | Mai putinfrecvente | |
Eruptie cutanata tranzitorie | - | - | Mai putin frecvente | |
Prurit | - | - | Mai putinfrecvente | |
Tulburari ale aparatului genital si sanului | Priapism | - | - | Foarte rare |
Impotenta3 | Frecvente | Frecventeb | - | |
Modificarea (scaderea) libidoului3 | Frecvente | Frecventeb | - | |
Tulburari de ejaculare3^ | Frecvente | Frecventeb | Frecvente | |
Tulburari la nivelul sanilor2 | Frecvente | Frecventeb | - |
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | Astenie | - | - | Mai putin frecvente |
a Dutasterida + tamsulosin: din studiul CombAT – frecventa acestor reactii adverse a scazut in timpul tratamentului, de la anul 1 la anul 4.
b Dutasterida: din studiile clinice monoterapie pentru HBP.
c Tamsulosin: din Profilul de Siguranta UE al tamsulosin.
d Studiul REDUCE: (vezi pct. 5.1).
1 Termenul compus de „insuficienta cardiaca” consta din insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta cardiaca, insuficienta ventriculara stanga, insuficienta cardiaca acuta, soc cardiogen, insuficienta ventriculara stanga acuta, insuficienta ventriculara dreapta, insuficienta ventriculara dreapta acuta, insuficienta ventriculara, insuficienta cardiopulmonara, cardiomiopatie congestiva.
2 Include sensibilitate la nivelul sanilor si marire a sanilor (ginecomastie).
3 Aceste evenimente adverse de natura sexuala sunt asociate cu administrarea dutasteridei (incluzand administrarea in monoterapie si administrarea in asociere cu tamsulosin). Aceste evenimente adverse pot persista dupa intreruperea tratamentului. Nu se cunoaste rolul dutasteridei in cazul acestei persistente
^ Include scaderea volumului de sperma
Alte dateStudiul clinic REDUCE a aratat o mai mare incidenta a neoplasmelor de prostata cu scor Gleason 8 – 10 la barbatii tratati cu dutasterida comparativ cu placebo (vezi pct. 4.4 si 5.1). Nu s-a stabilit daca rezultatele acestui studiu au fost influentate de efectul dutasteridei de reducere a volumului prostatei sau de factorii asociati studiului.
in timpul studiilor clinice si in timpul utilizarii dupa punerea pe piata a fost raportata urmatoarea reactie adversa: neoplasm de san la pacientii de sex masculin (vezi pct. 4.4).
Date obtinute dupa punerea pe piata
Evenimentele adverse rezultate din experienta la nivel mondial de dupa punerea pe piata a medicamentului provin din raportarile spontane dupa punerea pe piata; prin urmare, incidenta reala nu este cunoscuta.
Dutasterida
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecventa | Reactie adversa |
Tulburari ale sistemului imunitar | Cufrecventa necunoscuta | Reactii alergice, incluzand eruptie cutanata tranzitorie, prurit, urticarie, edem localizat si angioedem |
Tulburari psihice | Cu frecventanecunoscuta | Depresie |
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Mai putin frecvente | Alopecie (in principal caderea parului de pe suprafata corpului), hipertricoza |
Tulburari ale aparatului genital si sanului | Cufrecventa necunoscuta | Durere si edem la nivelul testiculelor |
Tamsulosin
in cursul supravegherii de dupa punerea pe piata, cazurile de Sindrom de Iris Flasc Intraoperator (IFIS), o varianta de sindrom cu pupila mica, aparute in timpul interventiei chirurgicale pentru cataracta, au fost asociate cu antagonisti alfa1 adrenergici, incluzand tamsulosin (vezi pct. 4.4). in plus, in asociere cu administrarea tamsulosinului au fost raportate fibrilatie atriala, aritmie, tahicardie, dispnee, epistaxis, vedere incetosata, afectare a vederii, eritem multiform, dermatita cu exfoliere, tulburari de ejaculare, ejaculare retrograda, anejaculare si xerostomie. Frecventa evenimentelor adverse si rolul tamsulosinului in aparitia acestora nu au putut fi determinate.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Nu sunt disponibile date cu privire la supradozajul cu dutasterida-tamsulosin. Urmatoarele afirmatii reflecta informatiile disponibile cu privire la fiecare componenta in parte.
Dutasteridain cadrul studiilor efectuate la voluntari, a fost administrata timp de 7 zile o doza zilnica unica de dutasterida de pana la 40 mg pe zi (de 80 ori mai mare decat doza terapeutica) fara probleme semnificative de siguranta. in cadrul studiilor clinice, au fost administrate zilnic doze de 5 mg, timp de 6 luni, fara sa fie observate alte reactii adverse decat cele observate la dozele terapeutice de 0,5 mg dutasterida. Nu exista un antidot specific pentru dutasterida, prin urmare, in cazul suspiciunii de supradozaj, trebuie administrat tratament adecvat simptomatic si de sustinere a functiilor vitale.
TamsulosinCazuri de supradozaj acut au fost raportate cu o doza de 5 mg de clorhidrat de tamsulosin. Au fost observate hipotensiune arteriala acuta (tensiune arteriala sistolica 70 mm Hg), varsaturi si diaree, care au fost tratate prin reechilibrare volemica, pacientul putand fi externat in aceeasi zi. in cazul hipotensiunii arteriale acute aparute dupa supradozaj, trebuie luate masuri de sustinere a functiei cardiovasculare. Tensiunea arteriala si frecventa cardiaca pot fi readuse la valorile normale daca pacientul este asezat in clinostatism. Daca aceasta manevra nu este de ajutor, pot fi administrate substante care sa creasca volemia si, daca este necesar, pot fi utilizate medicamente vasopresoare.
Functia renala trebuie monitorizata si trebuie aplicate masurile generale de sustinere a functiilor vitale. Este putin probabil ca dializa sa fie de ajutor, deoarece tamsulosinul se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice.
Se pot lua masuri pentru a impiedica absorbtia, ca de exemplu inducerea varsaturilor. in cazul ingerarii unor cantitati mari, poate fi efectuat lavaj gastric si pot fi administrate carbune activat si laxative osmotice, cum este sulfatul de sodiu.
Grupa farmacoterapeutica: Medicamente urologice, antagonisti ai receptorilor alfa-adrenergici; Codul ATC: G04CA52.
Dutasterida–tamsulosin este o combinatie in doza fixa intre doua medicamente: dutasterida, un inhibitor al ambelor izoenzime ale 5-alfa reductazei (5 ARI) si clorhidrat de tamsulosin, un antagonist al receptorilor adrenergici alfa1a si alfa1d. Aceste medicamente au mecanisme de actiune complementare, care amelioreaza rapid simptomele, debitul urinar, reduc riscul retentiei acute de urina (RAU) si necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP.
Dutasterida inhiba atat tipul 1 cat si tipul 2 al izoenzimelor 5-alfa reductazei, care sunt responsabile de conversia testosteronului in dihidrotestosteron (DHT). DHT este androgenul principal responsabil de cresterea prostatei si de dezvoltarea HBP. Tamsulosinul inhiba receptorii adrenergici α1a si α1d de la nivelul muschiului neted al stromei prostatice si colului vezicii urinare. Aproximativ 75% din receptorii alfa1 de la nivel prostatic sunt de subtip alfa1a.
Administrarea concomitenta de dutasterida cu tamsulosin
Urmatoarele afirmatii reflecta informatiile disponibile privind tratamentul de administrare concomitenta a dutasteridei cu tamsulosin.
in cadrul unui studiu cu durata de 4 ani, multicentric, multinational, randomizat, dublu orb, efectuat pe grupuri paralele, au fost evaluate administrarea de dutasterida 0,5 mg pe zi (n=1623), tamsulosin 0,4 mg pe zi (n=1611) sau administrarea concomitenta de dutasterida 0,5 mg plus tamsulosin 0,4 mg (n=1610) la pacienti de sex masculin cu simptome moderate pana la severe de HBP, care au avut volumul prostatei ≥ 30 ml si valori ale PSA cuprinse in intervalul 1,5–10 ng/ml. Aproximativ 53% dintre pacienti fusesera tratati anterior cu inhibitori de 5-alfa reductaza sau cu antagonisti alfa1- adrenergici. Criteriul de evaluare primar de eficacitate in decursul primilor 2 ani de tratament a fost modificarea Scorului International al Simptomelor Prostatei (IPSS), un instrument de masurare cu 8 puncte, bazat pe AUA-SI, cu o intrebare suplimentara privind calitatea vietii. Criteriile de evaluare secundare de eficacitate la 2 ani au inclus debitul urinar maxim (Qmax) si volumul prostatei.
Administrarea concomitenta a atins semnificatie statistica pentru IPSS incepand cu Luna 3 in comparatie cu dutasterida si incepand cu Luna 9 in comparatie cu tamsulosinul. Pentru Qmax administrarea concomitenta a atins semnificatie statistica incepand cu Luna 6 in comparatie cu dutasterida si cu tamsulosinul.
Combinatia in doza fixa dintre dutasterida și tamsulosin determina o imbunatatire superioara a simptomelor, comparativ cu fiecare componenta in parte. Dupa 2 ani de tratament, tratamentul cu aceasta combinatie a demonstrat o ameliorare medie ajustata semnificativa statistic a scorurilor simptomelor comparativ cu valoarea initiala de -6,2 unitati.
imbunatatirea medie ajustata a debitului urinar fata de valoarea initiala a fost de 2,4 ml/sec pentru tratamentul cu administrare concomitenta, 1,9 ml/sec pentru dutasterida si 0,9 ml/sec pentru tamsulosin. imbunatatirea medie ajustata a Indexului HPB (BHP Impact Index-BII) fata de valoarea initiala a fost de -2,1 unitati pentru tratamentul cu administrare concomitenta, -1,7 unitati pentru dutasterida si -1,5 unitati pentru tamsulosin.
Aceste ameliorari ale debitului urinar si BII au fost semnificative statistic pentru tratamenul cu aceasta combinatie, comparativ cu ambele monoterapii.
Reducerea volumului total al prostatei si a volumului zonei de tranzitie a prostatei dupa 2 ani de tratament a fost semnificativa statistic pentru tratamentul cu aceasta combinatie, comparativ cu monoterapia cu tamsulosin.
Criteriul de evaluare principal final de eficacitate la 4 ani de tratament a fost intervalul de timp pana la primul eveniment de RAU sau pana la necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP. Dupa 4 ani de tratament, terapia cu administrare concomitenta a redus semnificativ statistic riscul de RAU sau necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP (reducerea riscului cu 65,8% p mai mic de 0,001 [Ii 95%: 54,7% pana la 74,1%]) in comparatie cu tamsulosin in monoterapie. Incidenta RAU sau necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP pana in Anul 4 a fost de 4,2% pentru tratamentul cu administrare concomitenta si de 11,9% pentru tamsulosin (p mai mic de 0,001). in comparatie cu dutasterida in monoterapie, tratamentul cu administrare concomitenta a redus riscul RAU sau necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP cu 19,6% (p=0,18 [Ii 95%: 10,9% pana la 41,7%]). Incidenta RAU sau necesitatea interventiei chirurgicale pentru HBP pana in Anul 4 a fost de 5,2% pentru dutasterida.
Criteriile de evaluare secundare de eficacitate dupa 4 ani de tratament au inclus timpul pana la evolutia clinica (definita ca o combinatie a: deteriorare IPSS cu ≥ 4 puncte, evenimente de RAU corelate cu HBP, incontinenta, infectie a tractului urinar (ITU) si insuficienta renala), modificarea Scorului International al Simptomelor Prostatei (IPSS), debitul urinar maxim (Qmax) si volumul prostatei. IPSS este un instrument de masurare cu 8 puncte, bazat pe AUA-SI, cu o intrebare suplimentara asupra calitatii vietii. Rezultatele dupa 4 ani de tratament sunt prezentate mai jos:
Parametru | Momentul evaluarii | Administrare concomitenta | Dutasterida | Tamsulosin |
RAU sau necesitatea interventiei chirurgicale | Incidenta la Luna 48 | 4,2 | 5,2 | 11,9a |
pentru HBP (%) | ||||
Evolutia clinica* (%) | Luna 48 | 12,6 | 17,8b | 21,5a |
IPSS (unitati) | [Valoarea initiala]Luna 48 (Modificare fata de valoarea initiala) | [16,6]-6,3 | [16,4]-5,3b | [16,4]-3,8a |
Qmax (ml/sec) | [Valoarea initiala]Luna 48 (Modificare fata de valoarea initiala) | [10,9]2,4 | [10,6]2,0 | [10,7] 0,7a |
Volumul prostatei (ml) | [Valoarea initiala] Luna 48 (Modificare procentuala fata de valoarea initiala) | [54,7]-27,3 | [54,6]-28,0 | [55,8]+4,6a |
Volumul zonei de tranzitie a prostatei (ml)# | [Valoarea initiala] Luna 48 (Modificare procentuala fata de valoarea initiala) | [27,7]-17,9 | [30,3]-26,5 | [30,5] 18,2a |
Indexul HPB (BHP Impact Index-BII) (unitati) | [Valoarea initiala]Luna 48 (Modificare fata de valoarea initiala) | [5,3]-2,2 | [5,3]-1,8b | [5,3]-1,2a |
IPSS intrebarea 8 (starea de sanatate raportata la HPB) (unitati) | [Valoarea initiala]Luna 48 (Modificare fata de valoarea initiala) | [3,6]-1,5 | [3,6]-1,3b | [3,6]-1,1a |
Valorile initiale sunt valori medii si modificarile fata de valoarea initiala reprezinta schimbari medii ajustate.
* Evolutia clinica a fost definita ca o combinatie a: deteriorare IPSS cu ≥4 puncte, evenimente de RAU corelate cu HBP, incontinenta, ITU si insuficienta renala.
# Masurat in situatii selectionate (13% din pacientii randomizati)
a. Administrarea concomitenta atinge semnificatie statistica (p mai mic de 0,001) comparativ cu tamsulosin la luna 48
b. Administrarea concomitenta atinge semnificatie statistica (p mai mic de 0,001) comparativ cu dutasterida la luna 48
Dutasterida
in trei studii de eficacitate primara, dublu-orb, controlate cu placebo, multinationale, multicentrice, cu durata de 2 ani, a fost evaluata administrarea de dutasterida 0,5 mg pe zi cu administrarea placebo la 4325 subiecti de sex masculin cu simptome moderate pana la severe de HBP, care au avut volumul prostatei ≥ 30 ml si valori ale PSA cuprinse in intervalul 1,5-10 ng/ml. Studiile au fost apoi continuate cu un studiu extensiv deschis pana la 4 ani, la care au participat toti pacientii ramasi in studiu, carora li s-au administrat aceleasi doze de dutasterida de 0,5 mg. Dupa 4 ani au ramas in studiu 37% dintre pacientii randomizati initial la care s-a administrat placebo si 40% dintre pacientii randomizati initial la care s-a administrat dutasterida. Majoritatea (71%) dintre cei 2340 subiecti din studiul extins deschis au urmat tratamentul inca 2 ani, pana la sfarsitul studiului.
Cei mai importanti parametri de eficacitate clinica au fost Indexul Simptomelor al Asociatiei Americane de Urologie (American Urological Association Symptom Index - AUA-SI), debitul urinar maxim (Qmax) si incidenta retentiei acute de urina si a necesitatii interventiei chirurgicale pentru HBP. AUA-SI este un chestionar cu sapte puncte, referitor la simptomele HBP, cu un scor de maximum 35. La momentul initial, scorul mediu a fost de aproximativ 17. Dupa sase luni, un an si doi ani de tratament, grupul la care s-a administrat placebo a prezentat o ameliorare medie de 2,5, 2,5, respectiv 2,3 puncte, in timp ce grupul tratat cu dutasterida a prezentat o ameliorare medie de 3,2, 3,8, respectiv 4,5 puncte. Diferentele dintre grupuri au fost semnificative statistic. Ameliorarea observata in cadrul AUA-SI in primii 2 ani ai tratamentului dublu-orb s-a mentinut si in urmatorii 2 ani ai studiilor extinse deschise.
Qmax (debitul urinar maxim)
Initial, valoarea medie a Qmax a fost de aproximativ 10 ml/sec (valoare normala Qmax ≥ 15 ml/sec). Dupa unul si doi ani de tratament, in cazul grupului la care s-a administrat placebo debitul s-a imbunatatit cu 0,8 respectiv 0,9 ml/sec, iar in cazul grupului tratat cu dutasterida cu 1,7 respectiv 2,0 ml/sec. Diferenta dintre cele doua grupuri a fost semnificativa statistic, din luna 1 pana in luna 24.
Cresterea debitului urinar maxim observata pe parcursul primilor 2 ani ai tratamentului dublu-orb s-a mentinut si in urmatorii 2 ani ai studiilor extinse deschise.
Retentia urinara acuta si necesitatea interventiei chirurgicale
Dupa 2 ani de tratament, incidenta RAU a fost de 4,2% in grupul la care s-a administrat placebo, comparativ cu 1,8% in grupul tratat cu dutasterida (reducere a riscului cu 57%). Aceasta diferenta este semnificativa statistic si inseamna ca 42 pacienti (Ii 95%: 30-73) trebuie tratati timp de 2 ani pentru a evita un caz de RAU.
Dupa doi ani, incidenta necesitatii interventiilor chirurgicale pentru HBP a fost de 4,1% in grupul la care s-a administrat placebo si de 2,2 % in grupul tratat cu dutasterida (reducere a riscului cu 48%). Aceasta diferenta este semnificativa statistic si inseamna ca 51 pacienti (iI 95%: 33-109) trebuie tratati timp de doi ani pentru a evita o interventie chirurgicala.
Distributia pilozitatii
in timpul studiilor de faza III, efectul dutasteridei asupra distributiei pilozitatii nu a fost studiat specific; cu toate acestea, la pacientii cu alopecie de tip masculin (alopecie androgenica masculina), inhibitorii 5-alfa reductazei pot reduce caderea in exces a parului si pot induce cresterea parului.
Functia tiroidiana
Functia tiroidiana a fost evaluata in cadrul unui studiu cu durata de 1 an, la voluntari sanatosi. La sfarsitul primului an de tratament cu dutasterida, concentratiile plasmatice ale tiroxinei libere au fost stabile, dar valorile TSH au fost usor crescute (cu 0,4 MCIU/ml), comparativ cu placebo. Cu toate acestea, in timp ce valorile TSH au fost variabile, intervalele medii ale TSH (1,4-1,9 MCIU/ml) au ramas in limite normale (0,5-5/6 MCIU/ml), valorile tiroxinei libere au fost stabile in limitele normale si similare atat pentru administrarea placebo, cat si a dutasteridei; modificarile TSH nu au fost considerate semnificative clinic. in toate studiile clinice, nu au existat date care sa sugereze ca dutasterida influenteaza in mod negativ functia tiroidiana.
Neoplasmul de san
in cadrul studiilor clinice cu durata de 2 ani, care au asigurat o expunere la dutasterida de 3374 pacienti/ an, la momentul inrolarii in studiul extins deschis cu durata de 2 ani, au existat 2 cazuri de neoplasm de san la pacienti tratati cu dutasterida si 1 caz la un pacient la care s-a administrat placebo. in cadrul studiilor clinice cu durata de 4 ani CombAT si REDUCE, care au asigurat o expunere la dutasterida de 17489 pacienti/an si o expunere la asocierea dutasterida-tamsulosin de 5027 pacienti/an, nu s-a raportat niciun caz de neoplasm de san in niciunul dintre grupele de tratament.
Doua studii epidemiologice caz-control, unul dintre acestea derulat pe o baza de date medicale din SUA (n=339 pacienti cu neoplasm de san si n=6780 subiecti-control) si celalalt pe o baza de date medicale din Marea Britanie (n=398 pacienti cu neoplasm de san si n=3930 subiecti-control) nu au relevat nicio crestere a riscului de aparitie a neoplasmului de san la pacienti de sex masculin in corelatie cu utilizarea inhibitorilor 5-alfa reductazei (vezi pct. 4.4.). Rezultatele primului studiu nu au identificat existenta unei corelatii pozitive pentru neoplasmul de san la pacientii de sex masculin (risc relativ pentru ≥ 1 an de utilizare inainte de diagnosticul de neoplasm de san comparativ cu mai mic de 1 an de utilizare: 0,70: Ii de 95% 0,34, 1,45). in cel de-al doilea studiu, raportul estimat al probabilitatilor pentru neoplasm de san, corelat cu utilizarea inhibitorilor 5-alfa reductazei, comparativ cu situatia in care nu au fost utilizati, a fost de 1,08: Ii 95%: 0,62, 1,87)
Nu a fost stabilita o relatie cauza-efect intre aparitia neoplasmului de san la pacientii de sex masculin si utilizarea de lunga durata a dutasteridei.
Efecte asupra fertilitatii masculine
Efectele dutasteridei 0,5 mg pe zi asupra caracteristicilor spermei au fost evaluate intr-un studiu la voluntari sanatosi cu varsta cuprinsa intre 18 si 52 de ani (n=27 la care s-a administrat dutasterida si
n=23 la care s-a administrat placebo), pe durata a 52 de saptamani de tratament si 24 de saptamani de urmarire dupa tratament. La 52 de saptamani, reducerea procentuala medie fata de valoarea initiala a numarului total de spermatozoizi, a volumului spermei si a motilitatii spermatozoizilor a fost de 23%, 26%, respectiv 18% in grupul tratat cu dutasterida comparativ cu valoarea initiala din grupul la care s- a administrat placebo. Concentratia spermei si morfologia spermatozoizilor nu au fost afectate. Dupa 24 de saptamani de urmarire dupa tratament, in grupul de tratament cu dutasterida valoarea medie procentuala a numarului total de spermatozoizi ramasese cu 23% mai mica decat valoarea initiala.
Desi valorile medii ale parametrilor la toate momentele au ramas in intervalul normal si nu au indeplinit criteriul predefinit pentru o modificare clinic semnificativa (30%), doi subiecti din grupul de tratament cu dutasterida au prezentat scaderi ale numarului de spermatozoizi mai mari de 90% comparativ cu valoarea initiala la 52 de saptamani, cu o revenire partiala in saptamana 24 dupa tratament. Posibilitatea reducerii fertilitatii masculine nu poate fi exclusa.
Evenimente adverse cardiovasculare
intr-un studiu HBP cu durata de 4 ani, de evaluare a administrarii dutasteridei in combinatie cu tamsulosin la 4844 barbati (studiul CombAT), incidenta termenului compus de insuficienta cardiaca in cazul grupului la care s-a administrat tratament cu aceasta combinatie (14/1610, 0,9%) a fost mai mare decat in cazul celorlalte grupuri la care s-a administrat separat fie monoterapie cu dutasterida (4/1623, 0,2%), fie monoterapie cu tamsulosin (10/1611, 0,6%).
intr-un alt studiu cu durata de 4 ani efectuat la 8231 barbati cu varste cuprinse intre 50 si 75 de ani, cu un rezultat anterior negativ al biopsiei pentru neoplasm de prostata si cu valori initiale ale PSA cuprinse intre 2,5 ng/ml si 10 ng/ml in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 50 si 60 de ani, sau intre 3 ng/ml si 10 ng/ml in cazul barbatilor cu varsta mai mare de 60 de ani (studiul REDUCE), s-a observat o incidenta mai mare a termenului compus de insuficienta cardiaca la subiectii tratati cu 0,5 mg dutasterida in doza unica zilnica (30/4105, 0,7%) comparativ cu subiectii tratati cu placebo (16/4126, 0,4%). O analiza post-hoc a acestui studiu a aratat o incidenta mai mare a termenului compus de insuficienta cardiaca la subiectii la care se administreaza concomitent dutasterida si un antagonist alfa1-adrenergic (12/1152, 1,0%) comparativ cu subiectii tratati doar cu dutasterida, fara administrare de antagonist alfa1-adrenergic (18/2953, 0,6%) sau fata de cei tratati cu placebo si un antagonist alfa1-adrenergic (1/1399, mai mic de 0,1%) sau cu placebo, fara administrare de antagonist alfa1- adrenergic (15/2727, 0,6%).
in cadrul unei metaanalize a 12 studii clinice randomizate, controlate cu placebo sau cu agent comparator (n=18.802) care a evaluat riscurile de aparitie a evenimentelor adverse cardiovasculare asociate cu utilizarea dutasteridei (comparativ cu subiectii-control), nu au fost identificate cresteri consecvente, statistic semnificative ale riscului de insuficienta cardiaca (RR 1,05; Ii 95%: 0,71, 1,57), de infarct miocardic acut (RR 1,00; Ii 95%: 0,77, 1,30) sau de accident vascular cerebral (RR 1,20; Ii 95%: 0,88, 1,64).
Neoplasm de prostata si tumori cu grad inalt
intr-un studiu cu durata de 4 ani, la care s-a comparat administrarea de dutasterida si de placebo, efectuat la 8231 barbati cu varste cuprinse intre 50 si 75 de ani, cu un rezultat anterior negativ al biopsiei pentru cancer de prostata si cu valori initiale ale PSA cuprinse intre 2,5 ng/ml si 10 ng/ml in cazul barbatilor cu varste cuprinse intre 50 si 60 de ani, sau intre 3 ng/ml si 10 ng/ml in cazul barbatilor cu varsta mai mare de 60 de ani (studiul REDUCE), pentru 6706 subiecti au fost disponibile rezultate ale biopsiei prin punctie pentru neoplasm de prostata (in principal specificate in protocol) pentru analizare in scopul determinarii scorului Gleason. in studiu au fost diagnosticati cu neoplasm de prostata 1517 subiecti. Majoritatea cazurilor de neoplasm de prostata detectabile prin biopsie in ambele grupuri de tratament au fost diagnosticate ca fiind cu grad mic (scor Gleason 5-6, 70%).
in grupul tratat cu dutasterida a fost observata o incidenta mai mare a neoplasmelor de prostata cu scor Gleason 8-10 (n=29, 0,9%) comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (n=19, 0,6%) (p=0,15). in primii 2 ani de studiu (anii 1-2), numarul de subiecti cu neoplasme scor Gleason 8-10 a fost similar in grupul tratat cu dutasterida (n=17, 0,5%) si in grupul tratat cu placebo (n=18, 0,5%). in anii 3-4 de studiu, au fost diagnosticate mai multe cazuri de neoplasm scor Gleason 8-10 in grupul tratat cu dutasterida (n=12, 0,5%) comparativ cu grupul tratat cu placebo (n=1, mai mic de 0,1%) (p=0,0035). Nu sunt disponibile date referitoare la barbatii cu risc de neoplasm de prostata tratati cu dutasterida pe o perioada mai mare de 4 ani. Procentul de subiecti diagnosticati cu neoplasme scor Gleason 8-10 a fost consistent in decursul perioadelor de timp ale studiului (anii 1-2 si anii 3-4) in grupul tratat cu
dutasterida (0,5% in fiecare perioada de timp), in timp ce in grupul tratat cu placebo, procentul de subiecti diagnosticati cu neoplasme scor Gleason 8-10 a fost mai mic in anii 3-4 de studiu ( mai mic de 0,1%) decat in anii 1-2 de studiu ( mai mic de 0.1% comparativ cu 0,5%) (vezi pct. 4.4). Nu a fost observata nici o diferenta in ceea ce priveste incidenta neoplasmelor cu scor Gleason 7-10 (p=0,81).
Studiul de monitorizare pe o perioada suplimentara de 2 ani a subiectilor din studiul REDUCE nu a identificat cazuri noi de neoplasm de prostata cu scor Gleason 8–10.
intr-un studiu HBP cu durata de 4 ani (CombAT), in care biopsia nu a fost specificata in protocolul de studiu si toate diagnosticele de neoplasm de prostata s-au bazat pe biopsii solicitate de investigatori, ratele de aparitie ale neoplasmului cu scor Gleason 8-10 au fost de 0,5% (n=8) in cazul tratamentului cu dutasterida, 0,7% (n=11) in cazul tratamentului cu tamsulosin si 0,3% (n=5) in cazul dutasteridei administrata concomitent cu tamsulosin.
Patru studii epidemiologice populationale diferite (dintre care doua au fost efectuate pe un numar total de 174895 pacienti si anume unul pe 13892 pacienti si altul pe o populatie de 38058) au demonstrat ca tratamentul cu inhibitori de 5-alfa reductaza nu este asociat cu aparitia neoplasmului de prostata de grad inalt, cu aparitia neoplasmului de prostata in general si nici cu cresterea mortalitatii generale.
Nu este clara legatura dintre administrarea de dutasterida si neoplasmul de prostata cu grad inalt.
Efecte asupra functiei sexuale
Efectele dutasterida-tamsulosin asupra functiei sexuale au fost evaluate intr-un studiu dublu-orb, placebo controlat la barbati activi din punct de vedere sexual cu HBP (n=243 dutasterida tamsulosin, n=246 placebo). Dupa 12 luni, in grupul care a primit combinatia s-a observat o scadere semnificativ statistic mai mare (inrautatire) la scorul Chestionarului Pentru Sanatatea Sexuala a Barbatilor (MSHQ). Scaderea a fost in principal legata de aspectele privind afectarea ejacularii si a satisfactiei generale decat de aspectele privind erectia. Aceste efecte nu au afectat perceptia participantilor la studiu asupra dutasterida-tamsulosin care a fost evaluata cu o satisfactie semnificativ statistic mai mare pe parcursul celor 12 luni deat placebo (p mai mic de 0,05).
in acest studiu reactiile adverse sexuale au aparut in timpul celor 12 luni de tratament si aproximativ jumatate dintre acestea s-au remis in decursul a 6 luni dupa tratament.
Combinatia in doza fixa dutasterida-tamsulosin si dutasterida ca monoterapie sunt cunoscute ca determina reactii adverse la nivelul functiei sexuale (vezi pct. 4.8).
Asa cum s-a observat in alte studii clinice, inclusiv CombAT si REDUCE incidenta reactiilor adverse legate de functia sexuala scade cu timpul in tratamentul continuu.
Tamsulosin
Tamsulosinul creste rata debitului urinar maxim. Acesta amelioreaza obstructia prin relaxarea musculaturii netede de la nivelul prostatei si uretrei, imbunatatind astfel simptomatologia legata de golirea vezicii urinare. De asemenea, tamsulosinul amelioreaza simptomele de umplere in cadrul carora instabilitatea vezicii joaca un rol important. Aceste efecte asupra simptomelor de umplere si de golire a vezicii se mentin pe parcursul tratamentului de lunga durata. Necesitatea tratamentului chirurgical sau cateterizarii este semnificativ amanata.
Antagonistii alfa-1 adrenergici pot reduce tensiunea arteriala prin reducerea rezistentei periferice. in timpul studiilor cu tamsulosin nu a fost observata o reducere semnificativa clinic a tensiunii arteriale.