Fiasp 100UI/ml, 10ml, Novo Nordisk

Indicatii
Tratamentul diabetului zaharat la adulti, adolescenti ai copii cu varsta de 1 an ai peste.
Dozaj
Doze

Fiasp este o insulina prandiala pentru administrare subcutanata cu cel mult 2 minute inainte de inceperea mesei, cu posibilitatea administrarii in primele 20 de minute dupa inceperea mesei (vezi pct. 5.1).

Dozarea cu Fiasp este individualizata si stabilita in functie de necesarul pacientului. Fiasp administrat prin injectie subcutanata trebuie utilizat in asociere cu o insulina cu actiune intermediara sau prelungita, administrata cel putin o data pe zi. in regimul de tratament bazal-bolus, aproximativ 50% din necesarul de insulina poate fi asigurat de Fiasp, iar restul de insulina cu actiune intermediara sau cu prelungita.

Necesarul zilnic, total individual de insulina la adulti, adolescenti ai copii poate varia si, de obicei, este cuprins intre 0,5 si 1 unitate/kg/zi.

Monitorizarea glicemiei si ajustarea dozelor de insulina sunt recomandate pentru obtinerea unui control glicemic optim.

Ajustarea dozei poate fi necesara daca pacientii depun efort fizic crescut, isi schimba dieta obisnuita sau in timpul afectiunilor concomitente. in aceste conditii, valorile glicemiei trebuie monitorizate in mod adecvat.

Durata actiunii variaza in functie de doza, locul injectarii, fluxul sanguin, temperatura si gradul de activitate fizica.

Pacientii cu un regim de tratament bazal-bolus care uita sa isi administreze o doza prandiala sunt sfatuiti sa isi monitorizeze valorile glicemiei si sa decida daca este necesara o doza de insulina. Pacientii trebuie apoi sa revina la orarul obisnuit al dozei la masa urmatoare.

Potenta analogilor de insulina, inclusiv a Fiasp, este exprimata in unitati. O (1) unitate de Fiasp este corespunde la 1 unitate internationala de insulina umana sau 1 unitate de alt analog de insulina cu actiune rapida.

Trebuie sa fie luat in considerare debutul precoce al actiunii atunci cand se prescrie Fiasp (vezi pct 5.1).

Initiere

Pacienti cu diabet zaharat de tip 1

Doza initiala recomandata la pacienti cu diabet zaharat tip 1, netratati anterior cu insulina este de aproximativ 50% din doza zilnica totala de insulina si trebuie fractionata intre mese in functie de cantitatea si compozitia meselor. Restul din doza zilnica totala de insulina trebuie administrata sub forma de insulina cu actiune intermediara sau prelungita. Ca regula generala, pot fi utilizate 0,2 pana la 0,4 unitati de insulina pe kilogram corp pentru a calcula doza initiala totala zilnica de insulina la pacienti cu diabet zaharat tip 1 netratati anterior cu insulina.

Pacienti cu diabet zaharat de tip 2

Doza initiala recomandata este de 4 unitati la una sau mai multe mese. Numarul de injectii si dozarea ulterioara vor depinde de tinta glicemica individuala si de cantitatea si compozitia meselor.

Doza poate fi ajustata zilnic, in functie de valoarea glucozei plasmatice auto-determinata (GPAD) in ziua (zilele) anterioara(e), in conformitate cu tabelul 1.

Doza administrata inainte de micul dejun trebuie ajustata in functie de GPAD inainte de pranz din ziua anterioara
Doza administrata inainte de pranz trebuie ajustata in functie de GPAD inainte de cina din ziua anterioara
Doza administrata inainte de cina trebuie ajustata in functie de GPAD inainte de culcare din ziua anterioara

Grupe speciale de pacienti

Varstnici (≥ 65 de ani)

Siguranta si eficacitatea Fiasp a fost stabilita la pacientii varstnici cu varste intre 65-75 de ani. Se recomanda monitorizarea stricta a glicemiei si ajustarea dozei de insulina trebuie efectuata in functie de necesitatile individuale (vezi pct. 5.1 si 5.2). Experienta terapeutica privind utilizarea la pacientii cu varsta ≥ 75 de ani este limitata.

Insuficienta renala

Insuficienta renala poate reduce necesarul de insulina al pacientului. La pacientii cu insuficienta renala, monitorizarea glicemiei trebuie intensificata si doza trebuie ajustata in functie de necesitatile individuale (vezi pct. 5.2).

Insuficienta hepatica

Insuficienta hepatica poate reduce necesarul de insulina al pacientului. La pacientii cu insuficienta hepatica, monitorizarea glicemiei trebuie intensificata si doza trebuie ajustata in functie de necesitatile individuale (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti

Fiasp poate fi utilizat la adolescenti si copii de la varsta de 1 an (vezi pct. 5.1). Nu exista experienta clinica privind utilizarea Fiasp la copii cu varsta sub 2 ani.

Fiasp se recomanda a fi administrat inainte de masa (0-2 minute), cu flexibilitatea administrarii in primele 20 de minute dupa inceperea mesei, in situatiile in care exista o incertitudine in ceea ce priveste aportul de alimente.

Trecerea de la administrarea altor medicamente pe baza de insulina

Se recomanda monitorizarea stricta a glicemiei in timpul trecerii de la alte insuline prandiale si in primele saptamani dupa aceea. Conversia de la alte insuline prandiale poate fi efectuata unitate cu unitate. Trecerea pacientului pe insulina Fiasp de la un alt tip, marca sau fabricant de insulina trebuie efectuata numai sub supraveghere medicala stricta si poate necesita schimbarea dozei.

Dozele si momentul administrarii concomitente a insulinelor cu actiune intermediara sau prelungita, asociate sau ale altor tratamente antidiabetice concomitente poate necesitatea schimbarea dozei.

Mod de administrare

Injectare subcutanata

Fiasp se recomanda sa fie administrat subcutanat, prin injectare in peretele abdominal sau in partea superioara a bratului (vezi pct. 5.2). Locurile de injectare trebuie schimbate de fiecare data in cadrul aceleiasi regiuni anatomice pentru a reduce riscul de lipodistrofie si amiloidoza cutanata (vezi pct. 4.4 si 4.8).

Fiasp 100 unitati/ml FlexTouch solutie injectabila in stilou injector preumplut

Stiloul injector preumplut (FlexTouch) elibereaza intre 1si 80 de unitati in trepte de 1 unitate. FlexTouch este insotit de un prospect cu instructiuni detaliate privind utilizarea, instructiuni care trebuie urmate. Pentru instructiuni privind modul de administrare, consultati sectiunea „Instructiuni de utilizare” de la finalul prospectului.

Stiloul injector preumplut este indicat doar pentru injectare subcutanata. Daca este necesara administrarea printr-o seringa sau injectie intravenoasa, trebuie utilizat un flacon. Daca este necesara administrarea printr-o pompa de perfuzie, trebuie utilizat un flacon sau un cartus PumpCart.

Fiasp 100 unitati/ml Penfill solutie injectabila in cartus

Administrarea cu un stilou injector (pen) reutilizabil de administrare a insulinei

Daca este necesara administrarea printr-o seringa sau injectie intravenoasa, trebuie utilizat un flacon. Daca este necesara administrarea printr-o pompa de perfuzie, trebuie utilizat un flacon sau un cartus PumpCart (vezi pct. 6.6) .

Fiasp 100 unitati/ml solutie injectabila in flacon

Administrarea cu seringa

Flaconul trebuie utilizat cu seringi pentru insulina cu scala de unitati corespunzatoare (unitati-100 sau 100 unitati/ml).

Perfuzie continua subcutanata de insulina (PCSI)

Fiasp solutie injectabila in flacon poate fi utilizat pentru PCSI in pompe adecvate pentru perfuzia cu insulina i va asigura necesarul de insulina bolus (aproximativ 50%) i insulina bazala. Poate fi administrat conform instructiunilor furnizate de fabricantul pompei, preferabil in abdomen. Atunci cand este utilizat in pompele de insulina, nu trebuie diluat sau amestecat cu alt tip de insulina.

Pacientii care utilizeaza PCSI trebuie instruiti corespunzator privind utilizarea pompei si utilizarea corecta a rezervorului si tubulaturii pompei (vezi pct. 6.6). Setul de perfuzie (tuburi si canula) trebuie schimbat in concordanta cu instructiunile din informatiile produsului, furnizate impreuna cu setul de perfuzie.

Pacientii care isi administreaza Fiasp cu PCSI trebuie instruiti in administrarea insulinei prin injectie i trebuie sa aiba un sistem alternativ de administrare a insulinei, in cazul unei eventuale defectari a pompei.

Fiasp 100 unitati/ml PumpCart solutie injectabila in cartus

Administrare prin PCSI

Cartusul (PumpCart) poate fi folosit numai intr-o pompa pentru perfuzie de insulina, conceputa pentru a fi utilizata cu acest tip de cartus (vezi pct. 6.6).

Fiasp va asigura atat necesarul de insulina bolus (aproximativ 50%) cat si pe cel de insulina bazala. Poate fi administrat conform instructiunilor furnizat de fabricantul pompei de insulina, preferabil in abdomen. Locul administrarii perfuziei trebuie schimbat de fiecare data in cadrul aceleiasi regiuni anatomice pentru a reduce riscul de lipodistrofie. Pacientii care utilizeaza PCSI trebuie instruiti corespunzator privind utilizarea pompei si utilizarea corecta a tubulaturii pompei (vezi pct. 6.6). Setul de perfuzie (tuburi si canula) trebuie schimbat in concordanta cu instructiunile din informatiile produsului, furnizate impreuna cu setul de perfuzie.

Pacientii care isi administreaza Fiasp cu PCSI trebuie instruiti in administrarea insulinei prin injectie i trebuie sa aiba un sistem alternativ de administrare a insulinei, in cazul unei eventuale defectari a pompei.

Cartusul (PumpCart) este potrivit numai pentru admisnistrare PCSI in pompe corespunzatoare perfuziei cu insulina. Daca este necesara administrarea printr-o seringa sau injectie intravenoasa, trebuie utilizat un flacon.

Administrare intravenoasa

Fiasp 100 unitati/ml solutie injectabila in flacon

Daca este necesar, Fiasp poate fi administrat intravenos de catre profesionitii in domeniul sanatatii. Pentru administrarea intravenoasa, trebuie utilizate concentratii de insulina aspart intre 0,5 unitati/ml i 1 unitate/ml in sisteme de perfuzare - utilizand pungi de perfuzie din polipropilena.

Fiasp nu trebuie amestecat cu nicio alta insulina sau cu niciun alt medicament, cu exceptia celor mentionate la pct. 6.6. Pentru instructiuni privind diluarea medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Monitorizarea glicemiei este necesara in timpul perfuziei cu insulina. Trebuie luate masuri de precautie pentru a se asigura ca insulina este injectata in punga de perfuzie si nu in portul de intrare.
 
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct.6.1.
Atentionari
Trasabilitate

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele si numarul lotului medicamentului administrat trebuie inregistrate cu atentie.

Hipoglicemia

Omiterea unei mese sau efectuarea unui efort fizic intens, neplanificat poate sa duca la hipoglicemie.

Hipoglicemia poata sa apara daca doza de insulina este prea mare fata de necesarul de insulina (vezi pct. 4.8 si 4.9).

Pacientii la care controlul glicemiei este net imbunatatit, de exemplu prin tratament intensiv cu insulina, pot prezenta o modificare a simptomelor obisnuite de avertizare ale hipoglicemiei si trebuie sfatuiti cu privire la acest lucru. La pacientii cu diabet care a debutat cu mult timp in urma, simptomele obisnuite de avertizare pot sa dispara.

Momentul hipoglicemiei reflecta, de obicei, profilul actiunii in timp a formulei de insulina administrata. Hipoglicemia poate sa apara mai devreme dupa o injectie/perfuzie, in comparatie cu alte insuline prandiale, din cauza debutului precoce al actiunii Fiasp (vezi pct. 5.1).

Deoarece Fiasp trebuie administrat cu cel mult 2 minute inainte de inceperea mesei, cu posibilitatea administrarii in primele 20 de minute dupa inceperea mesei, trebuie sa fie luat in considerare debutul actiunii atunci cand se prescrie la pacientii cu comorbiditati sau aflati in tratament concomitent, in cazul in care ar fi de asteptat o absorbtie mai lenta a alimentelor.

Copii si adolescenti

Se recomanda monitorizarea atenta a glicemiei, daca se administreaza acest medicament dupa inceperea ultimei mese a zilei, pentru a se evita hipoglicemia nocturna.

Hiperglicemia si cetoacidoza diabetica

Utilizare unor doze inadecvate sau intreruperea tratamentului, in special la pacientii care necesita administrarea de insulina, poate conduce la hiperglicemie si cetoacidoza diabetica, conditii care sunt potential fatale.

Perfuzie continua subcutanata de insulina (PCSI)

Defectiunile pompei sau ale setului de perfuzie pot duce la o declansare rapida a hiperglicemiei si cetozei. Este necesara identificarea prompta si corectarea cauzei de hiperglicemie si cetoza. Poate fi necesar un tratament de salvare cu administrare injectabila subcutanata.

Utilizarea gresita a PumpCart

Cartusul (PumpCart) este utilizat numai cu un sistem de pompe perfuzabile de insulina, concepute pentru utilizarea cu acest cartus. Cartusul nu trebuie utilizat cu alte dispozitive care nu sunt concepute pentru acesta, deoarece aceasta poate duce la o administrare incorecta a insulinei si la aparitia ulterioara a hiper- sau hipoglicemiei.

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Pacientii trebuie instruiti sa alterneze continuu locurile de injectare, pentru a reduce riscul de aparitie a lipodistrofiei si amiloidozei cutanate. Exista un posibil risc de absorbtie intarziata a insulinei sau de reglare insuficienta a glicemiei in urma injectarii insulinei in locuri unde au aparut aceste reactii. S-a raportat ca schimbarea brusca a locului de injectare cu o zona neafectata duce la hipoglicemie. Se recomanda monitorizarea glicemiei dupa schimbarea locului de injectare dintr-o zona afectata intr-o zona neafectata si se poate avea in vedere ajustarea dozei de medicament antidiabetic.

Schimbarea de la alte medicamente pe baza de insulina

Transferarea unui pacient la un alt tip sau marca de insulina trebuie facuta numai sub supraveghere medicala stricta. Schimbarea concentratiei, marcii (fabricantul), tipului, originii (animala, insulina umana sau analog de insulina umana) ai/sau metodei de fabricatie (tehnologie ADN recombinant fata de insulina de origine animala) poate duce la necesitatea de a modifica doza. La pacientii care au fost transferati pe Fiasp, de la un alt tip de insulina, poate fi necesara o modificare de doza fata de cea utilizata cu medicamentele pe baza de insulina utilizate uzual.

Afectiuni concomitente

Afectiunile concomitente, in special infectiile si starile febrile cresc, de obicei, necesarul de insulina al pacientilor. Afectiunile concomitente renale, hepatice sau cele ale glandelor suprarenale, glandelor hipofiza sau tiroida pot necesita modificari ale dozei de insulina.

Asocierea dintre pioglitazona si medicamente pe baza de insulina

Au fost raportate cazuri de insuficienta cardiaca congestiva atunci cand pioglitazona a fost utilizata in asociere cu insulina, in special la pacientii cu factori de risc de dezvoltare a insuficientei cardiace congestive. Acest fapt trebuie retinut daca se ia in considerare asocierea pioglitazonei cu alte medicamente pe baza de insuline. in cazul in care aceasta asociere este utilizata, pacientii trebuie monitorizati pentru semne si simptome de insuficienta cardiaca congestiva, surplus ponderal si edeme. Tratamentul cu pioglitazona trebuie oprit daca se manifesta o deteriorare a simptomelor de insuficienta cardiaca.

Initierea tratamentului cu insulina si intensificarea controlului glicemiei

Intensificarea sau imbunatatirea rapida a controlului glicemiei au fost asociate cu tulburari oftalmologice de refractie tranzitorii, reversibile, agravarea retinopatiei diabetice, neuropatie periferica dureroasa acuta si edem periferic. Cu toate acestea, controlul glicemic pe termen lung scade riscul de retinopatie diabetica si neuropatie.

Anticorpi anti-insulina

Administrarea insulinei poate determina formarea anticorpilor anti-insulina. in rare cazuri, prezenta acestor anticorpi anti-insulina poate necesita ajustarea dozelor de insulina pentru a corecta tendinta la hiperglicemie sau hipoglicemie.

Evitarea confuziilor accidentale/erorilor de medicatie

Pacientii trebuie instruiti sa verifice intotdeauna eticheta insulinei inainte de injectare pentru a evita confuziile accidentale intre acest medicament si alte medicamente pe baza de insuline.

Pacientii trebuie sa verifice vizual unitatile dozei inainte de administrare. De aceea, cerinta pentru ca pacientii sa isi poata autoadministra este ca acetia sa poata citi scala dozei. Pacientii nevazatori sau cu probleme de vedere, trebuie sa fie instruiti sa solicite intotdeauna asistenta unei alte persoane care are o vedere buna i este instruita in administrarea insulinelor.

Calatoria in zone cu alt fus orar

inainte de a calatori in zone cu fus orar diferit, pacientul trebuie sa solicite sfatul medicului. Excipienti

Acest medicament contine mai putin de 1 mmol (23 mg) de sodiu per doza, adica practic „nu contine sodiu”.
Interactiuni
Este cunoscut faptul ca unele medicamente interactioneaza cu metabolismul glucozei. Urmatoarele substante pot reduce necesarul de insulina:

Antidiabetice orale, inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO), beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), salicilati, steroizi anabolizanti, sulfonamide si agonisti ai receptorului GLP-1.

Urmatoarele substante pot creste necesarul de insulina:

Contraceptive orale, tiazide, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, simpatomimetice, hormon de crestere si danazol.

Beta-blocantele pot masca simptomele hipoglicemiei. Octreotida/lanreotida pot fie sa creasca, fie sa reduca necesarul de insulina.

Alcoolul etilic poate intensifica sau reduce efectul insulinei de scadere a glicemiei.
Sarcina
Sarcina

Fiasp poate fi utilizat in timpul sarcinii.

Datele obtinute din doua studii clinice controlate, randomizate realizate cu insulina aspart (322 + 27 de sarcini expuse) nu indica reactii adverse ale insulinei aspart asupra sarcinii sau sanatatii fatului/nou nascutului, comparativ cu insulina umana solubila.

Atat in timpul sarcinii cat si in perioada de conceptie, se recomanda controlul intensificat al glicemiei si monitorizarea gravidelor cu diabet zaharat (diabet de tip 1, diabet de tip 2 sau diabet gestational). De regula, necesarul de insulina scade in primul trimestru de sarcina si ulterior creste in al doilea si al treilea trimestru. Dupa nastere, necesarul de insulina revine, in mod normal, rapid la valorile anterioare sarcinii.

Alaptarea

Nu exista restrictii privind tratamentul cu Fiasp in timpul alaptarii. Tratamentul cu insulina al mamelor care alapteaza nu prezinta risc pentru copil. Totusi, poate fi necesara ajustarea dozei.

Fertilitatea

Studiile privind reproducerea la animale nu au evidentiat diferente intre insulina aspart si insulina umana asupra fertilitatii.
Condus auto
Capacitatea de concentrare si capacitatea de reactie a pacientului pot fi afectate ca urmare a hipoglicemiei. Aceasta poate constitui un risc in situatiile in care aceste capacitati sunt de importanta deosebita (de exemplu conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor).

Pacientii trebuie sfatuiti sa ia masuri de precautie pentru a evita hipoglicemia in timpul conducerii de vehicule. Acest lucru este important mai ales pentru cei care au simptome de avertizare a hipoglicemiei de intensitate mica sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. in aceste circumstante, recomandarea privind conducerea vehiculelor trebuie reconsiderata.
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta

Hipoglicemia este reactia adversa cel mai frecvent raportata in timpul tratamentului (vezi mai jos

„Descrierea reactiilor adverse selectate”). Lista tabelara a reactiilor adverse

Reactiile adverse enumerate mai jos (Tabelul 2), se bazeaza pe datele din 6 studii de confirmare terapeutice finalizate la adulti. Categoriile de frecventa sunt definite dupa urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 si mai putin de 1/10); mai putin frecvente (≥ 1/1000 si mai putin de 1/100); rare

(≥ 1/10000 si mai putin de 1/1000); foarte rare (mai putin de 1/10000) si cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Tabelul 2 Reactii adverse din studii clinice

† RA din datele obtinute dupa punerea pe piata a medicamentului.

Descrierea reactiilor adverse selectate

Reactii alergice

Manifestarile alergice cutanate raportate asociate cu Fiasp (1,8% fata de 1,5% pentru comparator) includ eczema, eruptie cutanata, eruptie cutanata pruriginoasa, urticarie si dermatita.

Reactiile de hipersensibilitate generalizate la Fiasp (manifestate prin eruptie cutanata generalizata si edem facial) au fost raportate ca fiind mai putin frecvente (0,2% fata de 0,3% pentru comparator).

Hipoglicemia

Hipoglicemia poata sa apara daca doza de insulina este prea mare fata de necesarul de insulina. Hipoglicemia severa poate determina pierderea contientei si/sau convulsii si poate avea ca rezultat afectarea temporara sau permanenta a functiei cerebrale, sau chiar decesul. Simptomele hipoglicemiei apar, de regula, brusc. Acestea pot sa includa transpiratii reci, tegumente palide si reci, fatigabilitate, nervozitate sau tremor, anxietate, senzatie de oboseala sau slabiciune neobisnuita, confuzie, dificultati de concentrare, somnolenta, senzatie exagerata de foame, tulburari de vedere, cefalee, greata si palpitatii (vezi pct. 4.4 si 5.1). Hipoglicemia poate apare mai devreme dupa o injectie/perfuzie de Fiasp in comparatie cu alte insuline prandiale datorita debutului precoce al actiunii.

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Lipodistrofia (inclusiv lipohipertrofia, lipoatrofia) si amiloidoza cutanata pot aparea la nivelul locului de injectare si pot intarzia absorbtia locala a insulinei. Lipodistrofia a fost raportata la nivelul locului de injectare/perfuzie la pacientii tratati cu Fiasp (0,5% fata de 0,2% pentru comparator). Alternarea continua a locurilor de injectare din cadrul unei anumite regiuni de injectare poate contribui la reducerea sau prevenirea acestor reactii (vezi pct. 4.4).

Reactii adverse la nivelul locului de injectare/perfuzie

Reactii adverse la nivelul locului de injectare (inclusiv urticarie, eritem, inflamatie, durere si echimoze) au fost raportate la pacientii tratati cu Fiasp (1,3% fata de 1,0% pentru comparator). La pacientii care utilizeaza PCSI (N=261): reactii adverse la nivelul locului de perfuzare (inclusiv eritem, inflamatie, iritatie, durere, echimoze si prurit) au fost raportate la pacientii tratati cu Fiasp (10,0% fata de 8,3% pentru comparator). De obicei, aceste reactii sunt usoare si tranzitorii si dispar in mod normal in timpul tratamentului care va fi continuat.

Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea au fost investigate intr-un studiu terapeutic de confirmare la copii, cu diabet zaharat de tip 1, cu varsta intre 2 ani ai sub 18 ani. in cadrul studiului, 519 pacienti au fost tratati cu Fiasp. in general, frecventa, tipul si severitatea reactiilor adverse la copii si adolescenti nu indica diferente comparativ cu experienta la populatia adulta. Lipodistrofia (inclusiv lipohipertrofia, lipoatrofia) la nivelul locului de administrare a injectiei a fost raportata mai des in acest studiu la copii si adolescenti comparativ cu studiile la adulti (vezi mai sus). La copii si adolescenti, lipodistrofia a fost raportata cu o frecventa de 2,1% pentru Fiasp fata de 1,6% pentru NovoRapid.

Alte grupe speciale de pacienti

Pe baza rezultatelor din studiile clinice cu insulina aspart in general, frecventa, tipul si severitatea reactiilor adverse observate la pacientii varstnici si la pacientii cu insuficienta renala sau hepatica nu indica nicio diferenta fata de populatia generala. Profilul de siguranta la pacientii foarte varstnici (≥ 75 ani) sau la pacientii cu insuficienta renala sau insuficienta hepatica moderata pana la severa este limitata. Fiasp a fost administrat la pacientii varstnici pentru investigarea proprietatilor farmacocinetice (vezi pct. 5.2).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Este importanta raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, astfel cum este mentionat in Anexa V.
Supradozaj
Un supradozaj specific cu insulina nu poate fi definit, totusi, hipoglicemia se poate dezvolta pe parcursul unor etape succesive, daca pacientul primeste o doza mai mare de insulina decat cea necesara:

Episoadele hipoglicemice usoare pot fi tratate prin administrarea orala de glucoza sau alte produse care contin zahar. De aceea, se recomanda ca pacientul diabetic sa aiba intotdeauna asupra sa produse care contin glucoza.

Episoadele hipoglicemice severe, atunci cand pacientul nu se poate trata singur, pot fi tratate fie prin administrarea intramusculara sau subcutanata de glucagon (0,5 pana la 1 mg) de catre o persoana instruita, fie prin administrarea intravenoasa de glucoza de catre personal medical. Glucoza trebuie administrata intravenos daca pacientul nu raspunde la glucagon in decurs de 10 pana la 15 minute. Dupa recapatarea constientei, pentru a preveni recaderile, este recomandata administrarea orala de carbohidrati.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Medicamente utilizate in diabetul zaharat. Insuline si analogi injectabili, cu actiune rapida.

Codul ATC A10AB05.

Mecanism de actiune

Fiasp este o formulare de insulina aspart cu actiune rapida.

Activitatea principala a Fiasp este reglarea metabolismului glucozei. Insulinele, inclusiv insulina aspart, substanta activa din Fiasp, isi exercita actiunea specifica prin legarea la receptorii de insulina. Insulina legata de receptori scade glicemia prin facilitarea absorbtiei celulare a glucozei in muschii scheletici si tesutul adipos si prin inhibarea eliberarii de glucoza din ficat. Insulina inhiba lipoliza in adipocite, inhiba proteoliza si stimuleaza sinteza de proteine.

Efecte farmacodinamice

Fiasp este o formulare de insulina aspart prandiala in care, adaugarea de nicotinamida (vitamina B3) determina o absorbtie initiala mai rapida de insulina comparativ cu NovoRapid.

Debutul actiunii a fost cu 5 minute mai devreme si durata pana la rata maxima de perfuzie a glucozei a fost cu 11 minute mai scurt pentru Fiasp in comparatie cu NovoRapid. Efectul maxim de scadere a glicemiei al Fiasp a avut loc intre 1 si 3 ore dupa injectare. Efectul de scadere a glicemiei in timpul primelor 30 de minute (ASCGIR ) a fost de 51 mg/kg cu Fiasp i de 29 mg/kg cu NovoRapid (raportul Fiasp/NovoRapid: 1,74 [1,47;2,10]95%Ii). Efectul total de scadere a glicemiei si efectul maxim de scadere a glicemiei (GIRmax) au fost comparabile intre Fiasp si NovoRapid. Efectele totale si maxime de scadere a glicemiei ale Fiasp cresc linear cu cresterea dozelor in intervalul terapeutic de doze.

Fiasp are un debut mai precoce al actiunii comparativ cu NovoRapid (vezi pct. 5.2), ceea ce a condus la cresterea ulterioara precoce a efectului de scadere a glicemiei. Acest lucru trebuie luat in considerare atunci cand se prescrie Fiasp.

Durata de actiune a fost mai scurta pentru Fiasp in comparatie cu cea a NovoRapid, si a durat 3-5 ore. Variabilitatea efectului de scadere a glicemiei intre zile diferite la pacienti diferiti a fost redusa pentru

Fiasp in ceea ce priveste efectul de scadere rapida a glicemiei, pentru efectul precoce (ASCGIR, 0-1 ora, CV~26%), total (ASCGIR, 0-12 ore, CV~18%) si maxim de scadere a glicemiei (GIRmax, CV~19%).

Eficacitate si siguranta clinica

Fiasp a fost studiat la 2 068 pacienti adulti cu diabet zaharat de tip 1 (1 143 pacienti) si diabet zaharat de tip 2 (925 de pacienti), in 3 studii privind eficacitatea si siguranta, randomizate, (18-26 saptamani de tratament). in plus, Fiasp a fost studiat la 777 de pacienti, copii si adolescenti, cu diabet zaharat de tip 1, intr-un studiu randomizat de eficacitate si siguranta (26 saptamani de tratament). Niciunul dintre copiii cu varsta sub 2 ani nu a fost randomizat in studiu.

Pacienti cu diabet zaharat de tip 1

Efectul tratamentului cu Fiasp in realizarea controlului glicemic afost evaluat atunci cand este administrat prandial sau postprandial. Fiasp administrat prandiala fost non-inferior fata de NovoRapid in reducerea HbA1c si imbunatatirea HbA1c a fost semnificativa statistic in favoarea Fiasp. Fiasp administrat postprandial a realizat o reducere a HbA1c similara celei obtinute cu NovoRapid administrat postprandial ( tabelul 3).

33,3% dintre pacientii tratati cu Fiasp prandial au ajuns la o valoare tinta a HbA1c de sub 7% in comparatie cu 23,3% dintre pacientii tratati cu Fiasp postprandial si 28,2% dintre pacientii tratati cu NovoRapid prandial. Probabilitatea estimata de obtinere a HbA1c sub 7% a fost semnificativ statistic mai mare cu Fiasp prandial decat cu NovoRapid prandial (raport: 1,47 [1,02; 2,13]95% II). Nu s-a demonstrat nicio diferenta semnificativa statistic intre Fiasp postprandial si NovoRapid prandial.

Sub tratament cu Fiasp administrat prandial s-au inregistrat cresteri semnificativ mai mici ale glicemiei la 1 ora si 2 ore postprandial in comparatie cu NovoRapid administrat in timpul mesei. Fiasp administrat postprandial s-a asociat cu cresteri mai mari ale glicemiei la 1 ora postprandial si cresteri comparabile ale glicemiei la 2 ore postprandial fata de NovoRapid administrat prandial (tabelul 3).

Doza totala mediana de insulina in bolus la sfarsitul studiului a fost similara pentru Fiasp prandial, Fiasp postprandial si NovoRapid prandial (modificarea de la momentul initial pana la sfarsitul studiului: Fiasp prandial: 0,33 → 0,39 unitati/kg/zi; Fiasp postprandial: 0,35 → 0,39 unitati/kg/zi; si NovoRapid prandial: 0,36→0,38 unitati/kg/zi). Modificarile dozei totale mediane de insulina bazala de la valoarea initiala la sfarsitul studiului au fost comparabile pentru Fiasp prandial

(0,41→0,39 unitati/kg/zi), Fiasp postprandial (0,43→0,42 unitati/kg/zi) si NovoRapid prandial (0,43→0,43 unitati/kg/zi).

Pacienti cu diabet zaharat de tip 2

Reducerea HbA1c fata de valoarea initiala pana la sfarsitul studiului a fost confirmata ca non-inferioara celei obtinute cu NovoRapid (tabelul 4).

Administrarea postprandiala nu a fost investigata la pacientii cu diabet zaharat de tip 2.

74,8% dintre pacientii tratati cu Fiasp au ajuns la o valoare tinta a HbA1c de sub 7% in comparatie cu 75,9% dintre pacientii tratati cu NovoRapid. Nu a existat nicio diferenta statistic semnificativa intre Fiasp si NovoRapid in ceea ce priveste probabilitatea estimata de atingere a HbA1c sub 7%.

Doza totala mediana de insulina in bolus la sfarsitul studiului a fost similara pentru Fiasp si NovoRapid (modificarea de la momentul initial pana la sfarsitul studiului:

Fiasp: 0,21→0,49 unitati/kg/zi si NovoRapid: 0,21→0,51 unitati/kg/zi). Modificarile dozei totale mediane de insulina bazala de la valoarea initiala la sfarsitul studiului au fost comparabile pentru Fiasp (0,56→0,53 unitati/kg/zi) si NovoRapid (0,52→0,48 unitati/kg/zi).

Varstnici

In cele trei studii clinice controlate, 192 din 1219 (16%) pacienti tratati cu Fiasp cu diabet zaharat de tip 1 sau diabet zaharat de tip 2 au avut varsta ≥ 65 de ani si 24 din 1219 (2%) au avut varsta ≥ 75 de ani. Nu au fost observate diferente generale in ceea ce priveste siguranta sau eficacitatea intre pacientii varstnici si pacientii mai tineri.

Perfuzie continua subcutanata de insulina (PCSI)

Un studiu de 6 saptamani, randomizat (2: 1), dublu-orb, cu grupuri paralele, controlat activ a evaluat compatibilitatea Fiasp si NovoRapid administrate prin intermediul sistemului PCSI la pacientii adulti cu diabet zaharat de tip 1. Nu au existat episoade confirmate microscopic de ocluzie ale setului de perfuzie, in niciunul dintre grupurile de tratament cu Fiasp (N = 25) sau NovoRapid (N = 12). Au existat doi pacienti din grupul Fiasp care au raportat fiecare cate doua reactii la nivelul locului administrarii perfuziei.

Intr-un studiu incrucisat de 2 saptamani, Fiasp a demonstrat un efect mai mare de reducere a glucozei postprandiale dupa un test alimentar standardizat, in privinta raspunsului glicemiei la 1ora si respectiv, 2 ore postprandial (diferenta de tratament: -0,50 mmol/l [-1,07; 0,07]II 95% si -0,99 mmol/l [-1,95; - 0,03]II 95%) in comparatie cu NovoRapid in cazul PCSI.

Copii si adolescenti

Eficacitatea si siguranta administrarii Fiasp au fost studiate intr-un studiu clinic controlat activ, randomizat, in proportie de 1:1:1, la copii si adolescenti, cu diabet zaharat de tip 1, cu varsta cuprinsa intre 1 si 18 ani, pentru o perioada de 26 de saptamani (N=777). In acest studiu s-au comparat eficacitatea si siguranta administrarii prandial a Fiasp (0-2 minute inainte de masa) sau postprandial (20 de minute dupa inceperea mesei) si NovoRapid administrat prandial, ambele utilizate in asociere cu insulina degludec.

Pacientii din bratul la care s-a administrat Fiasp prandial au inclus 16 copii cu varsta cuprinsa intre

2-5 ani, 100 copii cu varsta cuprinsa intre 6-11 ani si 144 de adolescenti cu varsta cuprinsa intre

12-17 ani. Pacientii din bratul la care s-a administrat Fiasp postprandial au inclus 16 copii cu varsta cuprinsa intre 2-5 ani, 100 copii cu varsta cuprinsa intre 6-11 ani si 143 adolescenti cu varsta cuprinsa intre 12-17 ani.

Fiasp administrat prandial a prezentat un control glicemic superior comparativ cu NovoRapid administrat prandial, in ceea ce priveste modificarea HbA1c (ETD: -0,17% [-0,30; -0,03]II 95%). Fiasp

administrat postprandial a prezentat un control glicemic non-inferior comparativ cu NovoRapid administrat prandial (ETD: 0,13% [-0,01; 0,26]II 95%).

Fiasp administrat prandial a aratat o imbunatatire semnificativa statistic in cresterea glicemiei medii la 1 ora postprandial pentru toate cele trei mese principale, comparativ cu NovoRapid (masurata prin GPAD). Pentru Fiasp administrat postprandial, aceasta comparatie a favorizat NovoRapid administrat prandial.

Nu a fost observat niciun risc crescut de hipoglicemie severa sau a hipoglicemiei confirmate in comparatie cu NovoRapid.

Efectele observate si profilurile de siguranta au fost comparabile intre toate grupele de varsta.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Fiasp este o formulare de insulina aspart prandiala in care adaugarea de nicotinamida (vitamina B3) determina o absorbtie initiala mai rapida a insulinei. Insulina a aparut in circulatie la aproximativ

minute dupa administrare (figura 3). Debutul actiunii a fost de doua ori mai rapid (echivalent cu

Concentratia de insulina aspart (pmol/l)

minute mai devreme), timpul pana la 50% din concentratia maxima a fost cu 9 minute mai scurt pentru Fiasp in comparatie cu NovoRapid, cu de patru ori mai multa insulina disponibila in timpul primelor 15 minute si cu de doua ori mai multa insulina disponibila in timpul primele 30 de minute.

Fiasp

NovoRapid

Durata (min)

Figura 1 Profilul mediu al insulinei la pacientii cu diabet zaharat de tip 1 dupa injectia subcutanata.

Expunerea totala la insulina a fost comparabila intre Fiasp si NovoRapid. Valoarea medie a Cmax pentru o doza de 0,2 unitati/kg corp este de 298 pmol/l si este comparabila cu NovoRapid.

Expunerea totala si concentratia maxima de insulina cresc proportional cu cresterea dozei de Fiasp administrate subcutanat, in intervalul terapeutic de doze.

Biodisponibilitatea absoluta de insulina aspart dupa administrarea subcutanata de Fiasp in abdomen, muṣchiul deltoid si coapsa a fost de aproximativ 80%.

Dupa administrarea Fiasp, debutul rapid al actiunii este mentinut indiferent de locul injectarii. Timpul pana la obtinerea concentratiei maxime si expunerea totala la insulina aspart au fost comparabile pentru administrarile la nivelul abdomenului, partii superioare a bratului si coapsei. Expunerea initiala

la insulina si concentratia maxima au fost comparabile pentru administrarile la nivelul abdomenului si partii superioare a bratului, dar mai mica in cazul administrarii la nivelul coapsei.

Perfuzie continua subcutanata de insulina (PCSI)

Concentratia de insulina aspart ajustata in functie de initial (pmol/l)

Debutul actiunii in cazul PCSI (timpul pana la atingerea concentratiei maxime) a fost cu 26 de minute mai scurt in cazul Fiasp in comparatie cu NovoRapid, determinand o cantitate de insulina de aproximativ de trei ori mai mare disponibila in timpul primelor 30 de minute (figura 2).

FiaspNovoRapidInterval de timp de la injectia in bolus (min)
Figura 2 Profilul valorilor medii de insulina la pacientii cu diabet zaharat de tip 1 in cazulPCSI (0 – 5 ore) corectat cu perfuzia de insulina bazala
Distributie

Insulina aspart are o afinitate scazuta de legare de proteinele plasmatice (sub 10%), avand putere de legare similara cu cea a insulinei umane normale.

Volumul de distributie (Vd) dupa administrarea intravenoasa a fost de 0,22 l/kg (de exemplu, 15,4 l la un subiect de 70 kg), corespunzatoare volumului de lichid extracelular din organism.

Metabolizare

Degradarea insulinei aspart este similara degradarii insulinei umane; toti metabolitii formati sunt inactivi.

Eliminare

Timpul de injumatatire plasmatica dupa administrarea subcutanata a Fiasp este de 57 de minute, comparabil cu NovoRapid.

Dupa administrarea intravenoasa de Fiasp, clearance-ul a fost rapid (1 l/h/kg) si timpul de injumatatire plasmatica a fost de 10 minute.

Grupe speciale de pacienti

Varstnici

La pacientii varstnici cu diabet zaharat de tip 1, Fiasp a demonstrat un debut mai rapid al expunerii si o expunere precoce mai mare la insulina, mentinand in acelasi timp o expunere totala si o concentratie maxima similare in comparatie cu NovoRapid.

Expunerea totala la insulina aspart si concentratia maxima dupa administrarea de Fiasp au fost cu 30% mai mari la subiectii varstnici, in comparatie cu subiectii adulti mai tineri.

Sexul

Influenta genului asupra farmacocineticii Fiasp a fost investigata intr-o analiza a mai multor studii de farmacocinetica. Fiasp a demonstrat un debut rapid comparabil al expunerii si o expunere initiala mai mare la insulina, mentinand in acelasi timp o expunere totala si o concentratie maxima similare in comparatie cu NovoRapid, pentru pacientii cu diabet zaharat de tip 1de sex feminin si de sex masculin.

Expunerea precoce si maxima la insulina a Fiasp a fost comparabila pentru pacientii cu diabet zaharat de tip 1 de sex feminin si de sex masculin. Cu toate acestea, expunerea totala de insulina a fost mai mare la femei, comparativ cu pacientii de sex masculin cu diabet zaharat de tip 1.

Obezitatea

Rata de absorbtie initiala a fost mai lenta proportional cu cresterea IMC, in timp ce expunerea totala a fost similara indiferent de valoarea IMC. In comparatie cu NovoRapid, influenta IMC asupra absorbtiei a fost mai putin pronuntata pentru Fiasp, determinand o expunere initiala mai mare.

Rasa si originea etnica

Efectul rasei si etniei (subiecti de culoare comparativ cu caucazieni si hispanicii vs. non-hispanici) in ceea ce priveste expunerea totala la insulina a Fiasp s-a bazat pe rezultatele unei analize farmacocinetice populationale la pacienti cu diabet zaharat de tip 1. In cazul Fiasp nu s-a gasit nicio diferenta in ceea ce priveste expunerea intre rasele si grupurile etnice investigate.

Insuficienta hepatica

Un studiu de farmacocinetica cu doza unica de insulina aspart a fost efectuat cu NovoRapid la 24 de subiecti cu functie hepatica cuprinsa intre normal si afectata sever. La pacienti cu insuficienta hepatica, viteza de absorbtie a fost scazuta si mai variabila.

Insuficientai renala

Un studiu de farmacocinetica cu doza unica de insulina aspart a fost efectuat cu NovoRapid la 18 subiecti cu functie renala cuprinsa intre normal si afectata sever. Nu s-a evidentiat un efect clar al valorilor clearance-ului creatininei asupra ASC, Cmax, CL/F si Tmax ale insulinei aspart. Datele privind pacientii cu insuficienta renala moderata si severa sunt limitate. Pacientii cu insuficienta renala necesitand dializa nu au fost investigati.

Copii si adolescenti

La copii (6-11 ani) si adolescenti (12-18 ani), Fiasp a demonstrat un debut mai rapid al expunerii si o expunere precoce mai mare la insulina, mentinand in acelasi timp o expunere totala si o concentratie maxima similare in comparatie cu NovoRapid.

La copii si adolescenti, debutul expunerii si expunerea initiala la insulina corespunzatoare Fiasp au fost similare celor de la adulti. Expunerea totala a Fiasp a fost mai scazuta la copii si adolescenti comparativ cu adultii atunci cand este administrat cu 0,2 unitati/kg corp, in timp ce concentratia plasmatica maxima a insulinei aspart a fost similara intre grupele de varsta.

Date preclinice de siguranta

Datele non-clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea si toxicitatea asupra functiei de reproducere dupa expunerea la insulina aspart. Studii in vitro care includ legarea de receptorii insulinei si IGF-1 si efectele asupra cresterii celulare, au demonstrat ca insulina

aspart se comporta foarte asemanator cu insulina umana. Studiile demonstreaza, de asemenea, ca disocierea insulinei aspart de pe receptorul insulinei este echivalenta cu cea a insulinei umane.