Indicatii
FOREXO comprimate filmate este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii, cand acestea sunt cauzate de microorganisme sensibile:
- Infectii ale cailor respiratorii superioare cauzate de microorganisme sensibile la cefpodoxima, incluzand sinuzita.
- In tonsilita si faringita, cefpodoxima trebuie rezervata pentru tratamentul infectiilor recurente sau cronice sau al infectiilor in care se cunoaste sau se suspecteaza faptul ca microorganismul care le declanseaza este rezistent la antibioticele utilizate in mod obisnuit.
- Infectii ale cailor respiratorii inferioare cauzate de microorganisme sensibile la cefpodoxima, incluzand bronsita acuta, recurente sau exacerbari ale bronsitei cronice si pneumonie bacteriana.
- Infectii ale cailor urinare superioare si inferioare cauzate de microorganisme sensibile la cefpodoxima, incluzand cistita si pielonefrita acuta.
- Infectii cutanate si ale tesuturilor moi cauzate de microorganisme sensibile la cefpodoxima, cum sunt abcesele, celulita, plagile infectate, furuncule, foliculita, paronichia, carbuncule si ulcerele trofice.
- Gonoree - uretrita gonococica necomplicata.
Trebuie luate in considerare ghidurile oficiale cu privire la utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Dozaj
Acest medicament este disponibil in doua concentratii: 100 mg si 200 mg Doze
Adulti cu functie renala normala
Sinuzita: 200 mg de doua ori pe zi.
Tonsilita si faringita: 100 mg de doua ori pe zi.
Bronsita acuta, exacerbarea bronsitei cronice si pneumonie bacteriana: 100 - 200 mg de doua ori pe zi, in functie de severitatea infectiei.
Infectii necomplicate ale cailor urinare inferioare: 100 mg de doua ori pe zi. Infectii necomplicate ale cailor urinare superioare: 200 mg de doua ori pe zi. Infectii cutanate si ale tesuturilor moi: 200 mg de doua ori pe zi.
Uretrita gonococica necomplicata: 200 mg ce trebuie administrate in doza unica.
Varstnici
Nu este necesara modificarea dozei la pacientii varstnici cu functie renala normala.
Copii si adolescenti
Doza medie recomandata la copii este de 8 mg/kg greutate corporala si zi, administrata in doua doze divizate, la intervale de 12 ore. Comprimatele de cefpodoxima nu sunt adecvate pentru copiii cu varsta sub 12 ani sau cu greutate corporala sub 30 kg. O alta forma farmaceutica - suspensie orala care contine cefpodoxima - este mai adecvata si disponibila pentru tratamentul acestora.
Insuficienta hepatica:
Nu este necesara modificarea dozei in cazuri de insuficienta hepatica.
Insuficienta renala
Doza de cefpodoxima nu necesita modificari in cazul in care clearance-ul creatininei depaseste 40 ml/min.
La valori mai mici, studiile farmacocinetice indica o crestere a timpului de injumatatire plasmatica prin eliminare si a concentratiilor plasmatice maxime si, prin urmare, doza trebuie ajustata corespunzator.
| CLEARANCE-UL CREATININEI(ml/min) | |
| 39 – 10 | Unitatea de doza1 administrata ca monodoza la intervale de 24 de ore (jumatate din doza uzuala la adult). |
| mai mic de 10 | Unitatea de doza1 administrata ca monodoza la intervale de 48 de ore (un sfert din doza uzuala la adult). |
| Pacienti carora li se efectueaza hemodializa | Unitatea de doza1 administrata dupa fiecare sedinta de dializă. |
OBSERVATIE:
1Unitatea de doza este fie de 100 mg, fie de 200 mg, in functie de tipul de infectie. Durata
Durata tratamentului depinde de pacient, de indicatii si de microorganismul(mele) patogen(e) etiologic(e).
Mod de administrare Administrare orala.
Pentru realizarea unei absorbtii maxime, comprimatele trebuie administrate impreuna cu alimentele.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti enumerati la pct. 6.1. Hipersensibilitate la orice alt antibiotic din clasa cefalosporinelor.
Hipersensibilitate severa (de exemplu reactie anafilactica, reactii cutanate severe) la orice alt tip de antibiotic beta-lactamic (de exemplu peniciline si carbapeneme).
Atentionari
Inaintea inceperii tratamentului cu cefpodoxima proxetil, trebuie efectuate investigatii atente pentru a stabili daca pacientul a avut anterior reactii de hipersensibilitate la cefpodoxima, cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Acest medicament trebuie administrat cu prudenta la pacienti cu sensibilitate la penicilina (pentru contraindicatii din cauza reactiilor de hipersensibilitate, vezi pct. 4.3).
Antibioticele trebuie administrate cu prudenta la orice pacient care a prezentat unele forme de alergie, in special alergie la medicamente. Administrarea medicamentului trebuie intrerupta daca apare o reactie alergica la cefpodoxima proxetil.
Reactiile grave de hipersensibilitate pot sa necesite administrarea de adrenalina si alte masuri urgente.
Cefpodoxima proxetil nu trebuie prescrisa in absenta unei infectii bacteriene diagnosticate sau puternic suspectate.
Diareea asociata cu utilizarea antibioticelor, colita si colita pseudomembranoasa asociata cu Clostridium difficile pot fi toate asociate cu administrarea cefpodoximei proxetil. Aceste diagnostice trebuie avute in vedere la orice pacient care prezinta diaree in timpul tratamentului sau la scurt timp dupa tratament. Daca in timpul tratamentului apare diaree severa si/sau hemoragica, administrarea de cefpodoxima trebuie intrerupta si se vor aplica masurile terapeutice necesare. Antiperistalticele sunt contraindicate.
Similar altor cefalosporine, administrarea prelungita a cefpodoximei poate determina proliferarea excesiva a microorganismelor rezistente (de exemplu candidoza perianala, orala sau vaginala, colita pseudomembranoasa, suprainfectie). In aceste cazuri, trebuie inceput tratamentul specific.
Pe parcursul tratamentului prelungit (mai mult de 7 zile) cu cefpodoxima in doza mare, hemoleucograma si functia hepatica/renala trebuie monitorizate.
Cefalosporinele pot fi absorbite pe suprafata membranara a hematiilor si pot reactiona cu anticorpii indreptati impotriva medicamentului. Acest lucru poate determina pozitivarea testului Coombs si, in cazuri foarte rare, anemie hemolitica. Pentru aceasta reactie este posibil sa apara reactivitate incrucisata cu penicilinele.
De asemenea, in cazul in care sunt administrate concomitent aminoglicozide sau diuretice puternice cum este furosemidul,se recomanda monitorizarea periodica a functiei renale. Atunci cand cefpodoxima s-a administrat in monoterapie nu s-au observat nefrotoxicitate sau ototoxicitate.
Cefpodoxima proxetil trebuie administrata cu precautie la pacientii cu insuficienta renala iar doza zilnica trebuie ajustata in functie de clearance-ul creatininei (vezi pct. 4.2).
FOREXO contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit total de lactaza sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic „nu contine sodiu”.
Interactiuni
In cadrul studiilor clinice nu s-au raportat interactiuni medicamentoase semnificative clinic.
Antagonistii histaminergici H2 reduc biodisponibilitatea cefpodoximei. Probenecidul scade eliminarea cefalosporinelor. Cefalosporinele pot creste efectul anticoagulant al cumarinicelor.
Similar altor cefalosporine, s-au raportat cazuri izolate de pozitivare a testului Coombs (vezi pct. 4.4).
Studiile au aratat ca biodisponibilitatea a scazut cu aproximativ 30% cand cefpodoxima a fost administrata cu medicamente care neutralizeaza pH-ul gastric sau inhiba secretiile acide. Prin urmare, astfel de medicamente cum sunt antiacidele de tip mineral si blocantele H2 cum este ranitidina, care provoaca o crestere a pH-ului gastric, trebuie administrate dupa 2 - 3 ore de la administrarea cefpodoximei.
Biodisponibilitatea creste daca medicamentul este administrat in timpul meselor.
O reactie fals pozitiva pentru prezenta glucozei in urina poate aparea cu solutiile Benedict sau Fehling sau cu comprimatele de test pe baza de sulfat de cupru, dar nu cu teste bazate pe reactiile enzimatice ale glucozoxidazei.
Sarcina
Sarcina
Studiile efectuate la speciile animale nu au aratat efecte teratogene sau fetotoxice. Cu toate acestea, siguranta administrarii cefpodoximei proxetil in sarcina nu a fost stabilita si, similar altor medicamente, trebuie administrata cu prudenta in timpul primelor luni de sarcina.
Alaptarea
Cefpodoxima se excreta in laptele uman.Trebuie intrerupte fie alaptarea, fie tratamentul mamei.
Fertilitatea
Nu s-au observat efecte nedorite asupra fertilitatii sau reproducerii cand s-au administrat doze de 100 mg/kg si zi sau mai putin (de 2 ori doza la om, exprimata in mg/m2 suprafata corporala) pe cale orala la sobolani.
Condus auto
Trebuie acordata atentie riscului aparitiei senzatiilor de ameteala.
Reactii adverse
Mai jos sunt prezentate reactiile adverse aparute atat in cadrul studiilor clinice, cat si al celor raportate in mod spontan. Frecventa acestora este definita utilizand urmatoarele conventii: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si mai putin de 1/100), rare (≥1/10000 si mai putin de 1/1000), foarte rare (1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile). In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse la medicament sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
| Frecventa/ Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente | Mai putin frecvente | Rare | Foarte rare |
| Infectii si infestari | aproliferare a bacteriilor rezistente | |||
| Tulburari hematologice si limfatice | Tulburari hematologice, cum sunt scadere a valorii hemoglobinei, trombocitoza, trombocitopenie, leucopenie si eozinofilie | Anemie hemolitica b Neutropenie si agranulocitoza | ||
| Tulburari ale sistemului imunitar | cReactii alergice, cum sunt reactiile muco cutanate, eruptii cutanate tranzitorii, urticarie si prurit. | Reactii dermice cu aparitia de vezicule (eritem polimorf, sindrom Stevens- Johnson, necroliza epidermica toxica) Tratamentul trebuie oprit daca apar astfel de simptome. Similar altor cefalosporine, au existat raportari foarte rare de reactii anafilactice, bronhospasm, purpura si angioedem, reactii de tipul bolii serului cu eruptii cutanate, febra si artralgie. | ||
| Tulburari ale sistemului nervos | Cefalee, parestezie, ameteli | |||
| Tulburari acustice si vestibulare | Tinitus | |||
| Tulburari gastrointestinale | greata, varsaturi, durere abdominala, diaree. Diareea hemoragica poate aparea ca simptom de enterocolita | denterocolita pseudomembranoasa | ||
| Tulburari hepatobiliare | eCresteri moderate tranzitorii ale concentratiilor serice ale ASAT, ALAT si fosfatazei alcaline si/sau ale bilirubinemiei. | leziune hepatica | ||
| Tulburari renale si ale cailor urinare | fCresteri usoare ale uremiei si creatininemiei |
aSimilar altor antibiotice, administrarea cefpodoximei poate provoca proliferarea bacteriilor rezistente, in special in cazul tratamentului pe termen lung. (vezi pct. 4.4).
bSimilar altor antibiotice beta-lactamice, neutropenia si, mai rar, agranulocitoza pot aparea in timpul tratamentului cu cefpodoxima, in special daca se administreaza pe perioade lungi.
cS-au observat reactii de hipersensibilitate de toate gradele de severitate (vezi pct. 4.3).
dTrebuie avuta in vedere posibilitatea aparitiei enterocolitei pseudomembranoase daca apare diaree severa sau persistenta pe parcursul sau dupa terminarea tratamentului (vezi pct. 4.4).
eAceste rezultate ale analizelor de laborator, care pot fi explicate prin prezenta infectiei, pot rareori depasi dublul limitei superioare a intervalului de referinta pentru fiecare analit si corespund profilului de leziune hepatica, de obicei de tip colestatic si cel mai frecvent asimptomatic.
fS-au observat modificari ale functiei renale in cazul utilizarii antibioticelor din aceeasi grupa cu cefpodoxima, in special cand se administreaza concomitent cu aminoglicozide si/sau diuretice puternice.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Supradozaj
In cazul supradozajului cu FOREXO comprimate filmate este indicat tratamentul de sustinere si simptomatic.
In cazul supradozajului poate sa apara encefalopatie, in special la pacientii cu insuficienta renala. De obicei, encefalopatia este reversibila dupa scaderea concentratiilor plasmatice ale cefpodoximei.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: cefalosporine de generatia a treia, codul ATC: J01DD13.
Cefpodoxima proxetil este un antibiotic beta-lactamic, o cefalosporina cu administrare orala de generatia a III-a. Aceasta este un promedicament al cefpodoximei.
Mecanism de actiune
Similar altor medicamente beta-lactamice, cefpodoxima exercita actiune antibacteriana prin legarea de si inhibarea actiunii anumitor enzime de sinteza a peretelui celulei bacteriene, numite proteine de legare a penicilinei. Acest lucru determina intreruperea biosintezei peretelui celular (peptidoglicanic), ceea ce duce la liza celulei bacteriene si moartea acesteia.
Mecanism de rezistenta
Rezistenta bacteriilor la cefpodoxima poate fi indusa de unul sau mai multe dintre urmatoarele mecanisme:
- hidroliza prin intermediul beta-lactamazelor. Cefpodoxima poate fi hidrolizata in mod eficient de anumite beta-lactamaze cu spectru larg (BLSL) si de catre enzima codificata cromozomial (AmpC) care poate fi in stare de inductie sau derepresie stabila la anumite specii bacteriene aerobe, Gram- negativ
- afinitatea redusa a proteinelor care leaga penicilina pentru cefpodoxima
- impermeabilitatea membranei externe a peretelui celular al bacteriilor Gram-negativ la cefpodoxima, restrictionand astfel accesul cefpodoximei la proteinele care leaga penicilina
- prezenta pompelor de eflux al medicamentului care expulzeaza cefpodoxima din bacterie.
Valori critice:
Conform valorilor critice EUCAST pentru CMI clinice, pentru cefpodoxima s-au definit urmatoarele:
| Microorganism patogen | Sensibil mg/l | Rezistent mg/l |
| Enterobacteriaceae | ≤ 1 | mai mare 1 |
| S. pneumonia | ≤ 0,25 | mai mare 0,5 |
| H. influenzae | ≤ 0,25 | mai mare 0,5 |
| M. catarrhalis | ≤ 0,25 | mai mare 0,5 |
Sensibilitate
Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in timp pentru speciile selectate, fiind necesare informatii locale despre rezistenta, in special pentru tratamentul infectiilor severe. Daca este necesar, trebuie cerut sfatul unui specialist, cand prevalenta locala a rezistentei este de asemenea natura incat utilitatea antibioticului este discutabila, cel putin in anumite tipuri de infectii.
Specii sensibile in mod frecvent Aerobi Gram-pozitiv Streptococcus pneumoniae
Streptococi de grup A (S. pyogenes), B (S. agalactiae), C, F si G Alti streptococi (S. mitis, S. sanguis si S. salivarius) Corynebacterium diphtheriae
Stafilococi (sensibili la meticilina)
Staphylococcus aureus si Staphylococcus epidermidis (tulpini producatoare sau nu de penicilinaza)
Aerobi Gram-negativ
Haemophilus influenzae (tulpini producatoare sau nu de beta-lactamaza) Haemophilus para-influenzae (tulpini producatoare sau nu de beta-lactamaza) Moraxella catarrhalis (tulpini producatoare sau nu de beta-lactamaza) Neisseria meningitidis
Neisseria gonorrhoeae Escherichia coli
Specii de Klebsiella (K. pneumoniae; K. oxytoca) Proteus mirabilis
Specii pentru care rezistenta poate fi o problema
Specii de Acinetobacter Specii de Citrobacter Specii de Enterobacter Morganella morganii
Rezistente
Enterococi
Stafilococi rezistenti la meticilina (S. aureus si S. epidermidis), Staphylococcus saprophyticus
Pseudomonas aeruginosa si Pseudomonas Spp.
Clostridium difficile
Bacteroides fragilis si specii inrudite
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Cefpodoxima proxetil este absorbita in intestin si hidrolizata pana la metabolitul activ, cefpodoxima. Cand cefpodoxima proxetil se administreaza oral la subiecti in conditii de repaus alimentar sub forma de comprimat ce corespunde la 100 mg cefpodoxima, 51,1% se absoarbe iar absorbtia este marita prin consumul de alimente.
Distributie
Volumul de distributie este de 32,3 l iar concentratiile plasmatice maxime ale cefpodoximei apar dupa 2 – 3 ore de la administrarea dozei. Concentratia plasmatica maxima este de 1,2 mg/l si 2,5 mg/l dupa administrarea unei doze de 100 mg si, respectiv, de 200 mg. In urma administrarii unor doze de 100 mg si 200 mg de doua ori pe zi, timp de 14,5 zile, parametrii farmacocinetici plasmatici ai cefpodoximei raman nemodificati.
Legarea cefpodoximei de proteinele plasmatice, in principal de albumina, este de 40%. Legarea este de tip nesaturabil.
Concentratii ale cefpodoximei care depasesc concentratiile minime inhibitorii (CMI) pentru microorganismele patogene obisnuite pot fi atinse in parenchimul pulmonar, mucoasa bronsica, lichidul pleural, amigdale, lichidul interstitial si tesutul prostatic.
Deoarece cea mai mare parte a cefpodoximei se elimina in urina, concentratia este mare. (Concentratiile la intervale de 0 - 4 ore, 4 - 8 ore, 8 – 12 ore dupa administrarea unei doze unice au depasit CMI90 pentru microorganismele patogene urinare obisnuite). S-a observat o buna difuziune a cefpodoximei in tesutul renal, cu concentratii superioare CMI90 pentru microorganismele patogene urinare obisnuite, la 3 – 12 ore de la administrarea unei doze unice de 200 mg (1,6 - 3,1 μg/g).
Concentratiile cefpodoximei in tesutul medular si cortical sunt similare.
Studiile la voluntari sanatosi au aratat ca valorile mediane ale concentratiilor cefpodoximei in cantitatea totala de lichid seminal ejaculat, la 6 - 12 ore de la administrarea unei doze unice de 200 mg, au depasit CMI90 pentru N. gonorrhoeae.
Metabolizare
Cefpodoxima proxetil este un promedicament al cefpodoximei. In general, intregul medicament absorbit este de-esterificat presistemic la nivelul intestinului subtire in forma sa activa. Cefpodoxima nu sufera o metabolizare semnificativa si este excretata nemodificata, in principal in urina.
Eliminare
Calea principala de eliminare este renala, 80% din doza administrata este excretata nemodificata in urina, cu un timp de injumatatire plasmatica prin eliminare de aproximativ 2,4 ore.
Date preclinice de siguranta
Datele non-clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind siguranta, toxicitatea dupa doze repetate, genotoxicitatea, potential carcinogen , toxicitatea asupra functiei de reproducere si dezvoltarii.