Indicatii
Profilaxia fenomenelor degenerative datorate varstei.
Dozaj
Intre seriile de tratament injectabil, pentru care doza recomandata este de 5 ml (o fiola) solutie injectabila Gerovital H3 intramuscular pe zi, de 3 ori pe saptamana, 4 saptamani se va adauga tratament oral – cate 2 comprimate filmate Gerovital H3 pe zi, 12 zile. Tratamentul se repeta de 5 – 6 ori pe an.
In unele cazuri, in functie de intensitatea si localizarea procesului degenerativ, tratamentul poate fi exclusiv oral: cate 3 comprimate filmate Gerovital H3 pe zi, timp de 21 zile, in 6 – 8 serii pe an.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1. Hipotensiune arteriala severa.
- Tratament concomitent cu sulfamide (cu exceptia celor antidiabetice) si cu acetilcolinesterazice: neostigmina, ezerina (fizostigmina) si piridostigmina, deficit de colinesteraza.
- Epilepsie necontrolata medicamentos.
- Bloc atrioventricular de grad II sau III fara stimulator cardiac.
Atentionari
Tratamentul trebuie efectuat sub supraveghere medicala, mai ales prima serie, pentru a stabili doza optima.
Medicamentul trebuie administrat cu prudenta la pacientii cu hipotensiune arteriala ortostatica.
Desi nu s-a demonstrat efectul carcinogen pentru clorhidratul de procaina, medicamentul nu se recomanda pacientilor cu cancer, deoarece nu este exclus efectul de stimulare asupra potentialului mitotic al celulelor neoplazice.
Clorhidratul de procaina trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu intervalul QT prelungit. Dozele si modul de administrare trebuie adaptate pentru a evita orice risc de concentratii plasmatice mari, care pot fi la originea unor tulburari de ritm ventriculare severe.
Excipienti
Contine metabisulfit de potasiu. Poate provoca rar reactii de hipersensibilitate grave si bronhospasm.
Interactiuni
Gerovital H3 nu trebuie sa fie administrat simultan cu:
- sulfamide (mecanism de actiune antagonist) – cu exceptia medicamentelor hipoglicemiante;
- anticolinesterazice: neostigmina, ezerina (fizostigmina) si piridostigmina.
Sarcina
Studiile la animale nu au demonstrat efecte teratogene. In absenta efectelor teratogene la animale, nu sunt probabile efecte malformative la om. Nu sunt disponibile informatii suficiente privind administrarea medicamentului in timpul sarcinii si alaptarii. Din aceste motive, nu se recomanda utilizarea medicamentului in timpul sarcinii si al alaptarii.
Condus auto
Gerovital H3 poate produce la unii pacienti ameteli. Pacientii trebuie avertizati sa nu conduca vehicule si sa nu foloseasca utilaje daca prezinta aceasta reactie adversa.
Reactii adverse
Tulburari ale sistemului imunitar
Administrarea de Gerovital H3 poate determina reactii alergice la pacientii cu hipersensibilitate la oricare dintre excipienti, de tipul: eruptie cutanata tranzitorie, prurit, pana la soc anafilactic. Aceste efecte impun intreruperea imediata a tratamentului.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Reactii adverse minore pot aparea mai ales la initierea tratamentului: ameteli, stare de slabiciune, lipotimie si palpitatii. Aceste efecte pot fi evitate daca, dupa administrarea solutiei injectabile, pacientul ramane in decubit dorsal timp de 10 – 15 minute.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Manifestarile toxice pot sa apara, fie imediat dupa injectarea intravasculara accidentala, fie tardiv dupa supradozaj, acestea fiind: efecte asupra sistemului nervos central (nervozitate, tremuraturi, nistagmus, cefalee, logoree, vertij, zgomote in urechi, simptome care necesita supraveghere atenta, pentru a preveni o eventuala agravare, insotita de convulsii si deprimare a sistemului nervos central); efecte asupra aparatului respirator (tahipnee, apoi apnee); efecte asupra aparatului cardiovascular (tahicardie, bradicardie, deprimare la nivelul aparatului cardiovascular cu hipotensiune arteriala pana la colaps, tulburari de ritm precum extrasistole ventriculare sau fibrilatie ventriculara, tulburari de conducere precum bloc atrioventricular). Aceste simptome pot determina stop cardiac.
Tratamentul este simptomatic si de sustinere al functiilor vitale.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Tonice, codul ATC: A13AN01
Clorhidratul de procaina este o substanta de sinteza utilizata initial in clinica drept anestezic local si ulterior antiaritmic (de clasa IB).
Mecanismul consta in inhibarea sintezei de radicali liberi de oxigen si stabilizarea membranelor celulare. Se considera ca actioneaza ca un inhibitor al acumularii lipofuscinei in creier, testicul sau cord, fapt demonstrat la sobolan, astfel se pare ca este marker al fenomenelor de imbatranire.
In fenomenul de imbatranire se intrica mai multe mecanisme: afectare oxidativa, scurtarea telomerilor, afectare mitocondriala.
Afectarea oxidativa reprezinta una din teoriile majore ale cauzelor imbatranirii. Astfel radicalii liberi de oxigen ce includ superoxid, radicalul hidroxil si peroxidul de hidrogen, determina oxidarea si afectarea membranelor celulare, proteinelor si acizilor nucleici.
Telomerii sunt secvente repetate de ADN ale cromozomilor. Ei sunt scurtati la fiecare diviziune celulara de telomeraza. Telomeraza adauga telomer la nivel cromozomial la fiecare diviziune celulara. S-a demonstrat ca soarecii care prezinta deficit de telomeraza nu prezinta modificari importante in ceea ce priveste imbatranirea.
Deteriorarea mitocondriala implica:
- defecte in ceea ce priveste sinteza de energie,
- sinteza de radicali liberi de oxigen,
- induce apoptoza.
Functia mitocondriala are rolul de a converti energia chimica derivata exogen in ADN, cu care lucreaza enzimele celulare.
ADN-ul mutant mitocondrial poate afecta energia de conversie si poate creste sinteza de radicali liberi de oxigen. ADN-ul mutant mitocondrial a fost asociat cu fenomenul de imbatranire.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Absorbtia combinatiei Gerovital H3 este mai rapida dupa administrarea intramusculara, decat dupa administrarea orala. Dupa administrarea intramusculara, Cmax este obtinuta la 30 minute, si la 60 minute dupa administrarea orala. Acidul benzoic intarzie metabolizarea clorhidratului de procaina si faciliteaza patrunderea in compartimentul hidrofobic celular.
Distributie/Metabolizare
Dupa absorbtie, clorhidratul de procaina este metabolizat, sub actiunea procain-esterazei, in doi metaboliti: acidul dietilaminoetanolic (DEAE) si acidul paraaminobenzoic (PABA). Distributia
clorhidratului de procaina si a metabolitilor sai este rapida si generalizata in toate tesuturile, inclusiv sistemul nervos central (prin traversarea barierei hemato-encefalice).
Eliminare
Eliminarea se face prin urina, sub forma de DEAE si PABA, si sub forma compusilor sai de descompunere: etanolamina, glicina si uree.
Date preclinice de siguranta
Toxicitate dupa doza unica
Administrarea a 100-300 mg clorhidrat de procaina/kg este sub limita toxica; administrarea intravenoasa a 10-20 mg pe minut nu are efecte toxice. Toxicitatea este mica, datorita metabolizarii rapide, doza uzuala pentru administrare intramusculara de 100-200 mg clorhidrat de procaina pe zi fiind sub nivelul toxic.
DL50 la animale (soareci si sobolani) variaza intre 20 si 60 mg/kg.
Toxicitate cronica
S-a determinat toxicitatea dupa administrari repetate la soareci, sobolani dupa administrari orale si subcutanate ale unor doze alese a fi comparative cu o doza de 3 drajeuri pe zi, la om. Medicamentul a fost bine tolerat, comportamentul general al animalelor nu a fost diferit fata de cel al grupului de control, si nu au existat diferente intre parametrii biochimici. Examenul anatomopatologic nu a indicat leziuni degenerative in organele analizate.
In concluzie, Gerovital H3 nu are efecte toxice.
Teratogenitate
Experimentele au fost efectuate la soareci si iepuri, inainte si in timpul sarcinii. Tratamentul nu a influentat fertilitatea, numarul nou-nascutilor la animal. Nu au fost observate efecte toxice sau teratogene la loturile tratate, comparativ cu loturile de control.
Mutagenitate
Experimentele au aratat ca medicamentul nu are potential mutagen.