Indicatii
Ketoprofenul este un antiinflamator nesteroidian, cu proprietati analgezice si antipiretice. Ketoprofenul este indicat in tratamentul simptomatic al afectiunilor reumatice inflamatorii, degenerative si metabolice si pentru ameliorarea durerii in anumite sindroame dureroase.
Indicatiile administrarii Ketonal Forte sunt urmatoarele:
Durere:
- dureri post-traumatice
- dureri post-operatorii
- dismenoree
- dureri datorate metastazelor osoase
Afectiuni reumatice:
- poliartrita reumatoida
- spondilartrita seronegativa (spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artrita reactiva)
- guta, pseudoguta
- artroza
- forme extraarticulare de reumatism (tendinite, bursite, capsulite ale umarului).
Dozaj
Mod de administrare
Medicamentul este recomandat pentru administrare orala.
Doze
Adulti si copii cu varsta peste 15 ani:
Doza uzuala recomandata este de 100-200 mg ketoprofen pe zi (un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg o data sau de doua ori pe zi), in functie de greutatea corporala a pacientului si de severitatea simptomelor.
Doza recomandata pentru tratamentul poliartritei reumatoide si artrozei este, in general, de un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg de doua ori pe zi, ca doza maxima.
Formularile orale de Ketonal pot fi asociate cu Ketonal supozitoare, de exemplu:
- un comprimat filmat Ketonal Forte 100 mg, administrat dimineata si un supozitor a 100 mg, administrat seara.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4).
Doza maxima zilnica de ketoprofen este de 200 mg. Inainte de a initia tratamentul cu 200 mg ketoprofen zilnic trebuie evaluat atent raportul risc-beneficiu si nu se recomana administrarea de doze mai mari decat doza maxima zilnica (vezi de asemenea pct. 4.4).
Comprimatele filmate trebuie administrate in timpul mesei sau dupa masa, cu o cantitate de apa sau lapte de cel putin 100 ml.
Pacientii pot utiliza concomitent antiacide pentru reducerea frecventei reactiilor adverse gastro- intestinale.
Pacienti varstnici
Pacientii varstnici au un risc crescut de aparitie a reactiilor adverse cu evolutie severa.
Daca administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) este considerata necesara, se recomanda administrarea unei doze minime eficace si pacientul trebuie monitorizat pentru aparitia hemoragiilor gastro-intestinale timp de 4 saptamani dupa initierea tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Copii
La copii, dozajul nu este stabilit.
Contraindicatii
Hipersensibilitate cunoscuta la ketoprofen sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1. Antecedente de reactii de hipersensibilitate, cum sunt bronhospasm, atacuri de astm bronsic, rinita, urticarie sau alte reactii de tip alergic la ketoprofen, ASA sau alte AINS. Reactiile severe, rareori letale, anafilactice au fost raportate la acesti pacienti (vezi pct. 4.8).
Al treilea trimestru de sarcina. Insuficienta cardiaca severa;
Ulcer peptic activ sau orice antecedente de hemoragie, ulceratie sau perforatie gastro-intestinala; Diateza hemoragica;
Insuficienta renala severa; Insuficienta hepatica severa;
Atentionari
Atentionari
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor.
Se recomanda prudenta la pacientii carora li se administreaza concomitent medicamente care pot creste riscul pentru ulceratii sau hemoragii cum sunt medicamentele corticosteroidiene orale, anticoagulante cum sunt warfarina, inhibitorii selectivi de recaptare ai serotoninei sau medicamente antiplachetare ca acidul acetilsalicilic (vezi pct.4.5).
Utilizarea ketoprofenului in asociere cu AINS inclusiv inhibitorii selectivi de ciclooxigenaza 2 trebuie evitata.
Hemoragii, ulceratii si perforatii gastro-intestinale: s-au raportat in orice moment in cursul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) hemoragii gastro-intestinale, ulceratii sau perforatii, cu potential letal, insotite sau nu de simptome de avertizare sau de antecedente de manifestari gastro-intestinale severe.
Unele date epidemiologice sugereaza ca ketoprofenul, comparativ cu alte AINS, poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastro-intestinala severa, in special in doze mari (vezi pct. 4.3).
Riscul de hemoragii gastro-intestinale, ulceratie sau perforatie creste cu dozele de AINS, la pacientii cu antecedente de ulcer, in special daca este complicat cu hemoragii sau perforatii (vezi pct. 4.3), si la pacientii varstnici. Acesti pacienti ar trebui sa inceapa tratamentul cu cea mai mica doza disponibila. Tratamentul asociat cu agenti de protectie (de exemplu misoprostol sau inhibitorii pompei protonice) trebuie luat in considerare pentru acesti pacienti si, de asemenea, pentru pacientii care necesita doze mici de acid acetilsalicilic, sau alte medicamente asemanatoare poate creste riscul de hemoragii gastro- intestinale (vezi mai jos si pct. 4.5).
La pacientii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinala, in special la pacientii varstnici, se recomanda raportarea oricarui simptom gastro-intestinal (in special sangerari gastro-intestinale), in special la inceputul tratamentului.
Varstnici
Varstnicii au un risc crescut de a prezenta reactii adverse la administrarea de AINS, in special sangerari gastro-intestinale si perforatii, care pot fi fatale (vezi pct. 4.2).
Aparitia hemoragiilor sau ulceratiilor gastro-intestinale la pacientii tratati cu ketoprofen, impune intreruperea tratamentului.
La utilizarea AINS pot apare foarte rar reactii cutanate grave, unele dintre acestea cu potential letal cum sunt dermatita exfoliativa, sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica (vezi pct. 4.8). Pacientii sunt expusi unui risc mai mare in stadiile initiale ale tratamentului, debutul acestor reactii are loc de obicei pe parcursul primei luni de tratament. Tratamentul cu ketoprofen trebuie intrerupt la primele semne de aparitie ale unei eruptii cutanate tranzitorii, leziuni mucoase sau orice alt semn de hipersensibilitate.
Datele din studiile clinice si epidemiologice sugereaza ca utilizarea unor AINS (in special in doze mari si pe termen lung), se poate asocia cu un risc crescut de evenimente trombotice (de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele care sa excluda acest risc pentru ketoprofen sunt insuficiente.
Precautii
AINS trebuie administrate cu prudenta pacientilor cu antecedente de afectiuni gastro-intestinale (colita ulcerativa, boala Crohn) deoarece starea lor se poate agrava (vezi pct. 4.8 ).
La initierea tratamentului functia renala trebuie monitorizata cu atentie la pacientii cu insuficienta cardiaca, ciroza sau nefroza, celor carora li se administreaza tratament diuretic, cei cu insuficienta renala cronica, in special la pacientii varstnici. La acesti pacienti administrarea de ketoprofen poate determina o reducere a fluxului renal prin inhibarea prostaglandinelor ducand la decompensare renala.
Se recomanda prudenta la pacientii cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca congestiva usoara sau moderata, deoarece raportarile au aratat ca tratamentul cu AINS poate determina retentie lichidiana si edem.
In cazul unei afectiuni infectioase similar altor AINS, ketoprofen poate masca semnele obisnuite ale unei boli infectioase, precum febra, prin proprietatile sale antiinflamatorii, analgezice si antipiretice.
La pacientii cu teste hepatice anormale sau cu antecedente de afectiune hepatica, trebuie evaluate periodic concentratiile transaminazelor, mai ales pe parcursul tratamentului pe termen lung.
S-au raportat cazuri rare de icter si hepatita in cazul administrarii ketoprofenului.
Administrarea AINS poate afecta fertilitatea la femei si nu se recomanda la femeile care incearca sa ramana gravide. In cazul femeilor cu dificultati in a ramane insarcinate sau care sunt investigate pentru infertilitate, trebuie avut in vedere intreruperea tratamentului cu ketoprofen.
Pacientii cu astm bronsic asociat cu rinita cronica, sinuzita cronica si/sau polipoza nazala sunt mai expusi riscului pentru reactii alergice la acid acetilsalicilic si/sau AINS decat populatia generala. Administrarea acestui medicament poate declansa o criza de astm bronsic sau bronhospasm, in special la pacientii alergici la acid acetilsalicilic sau AINS (vezi pct. 4.3).
Similar tuturor AINS, se recomanda prudenta in cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva, boala cardiaca ischemica diagnosticata, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovasculara, precum si inainte de initierea tratamentului de lunga durata la pacientii cu factor de risc in ceea ce priveste aparitia de boli cardiovasculare (de exemplu hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
In cazul in care apar tulburari ale vederii, in special vedere incetosata, se recomanda intreruperea tratamentului.
Ketonal Forte contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficient de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza, nu trebuie sa utilizeze acest medicament
Interactiuni
Asocieri medicamentoase nerecomandate
Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene AINS (inclusiv ciclooxigenaza-2 inhibitori selectivi) si cu doze mari de salicilati cresc riscul de ulceratii sau sangerari gastro-intestinale
Anticoagulante (heparina si warfarina) si inhibitori ai agregarii plachetare (ticlopidina, clopidogrel): Risc crescut pentru hemoragie (vezi pct. 4.4). Daca aceasta asociere este necesara, pacientii trebuie monitorizati cu atentie.
Litiu: Risc de crestere a concentratiilor plasmatice ale litiului, uneori putand atinge valori toxice datorita reducerii excretiei renale a litiului. Daca este necesar, concentratiile plasmatice ale litiului trebuie atent monitorizate si valorile litiului trebuie ajustate corespunzator in timpul si dupa tratamentul cu AINS.
Metotrexat in doze mai mari de 15 mg/saptamana
Risc crescut de toxicitate hematologica a metotrexatului, in special daca este administrat in doze mari (>15 mg/saptamana), prin reducerea clearanceului renal si desfacerea acestuia de pe proteinele plasmatice unde este legat.
Medicamente a caror asociere necesita precautie
Diuretice
Pacientii, in special cei deshidratati care utilizeaza diuretice sunt expusi unui risc mai mare de a dezvolta insuficienta renala secundara datorita reducerii fluxului renal prin inhibare prostaglandinica. Acesti pacienti trebuie rehidratati inainte de administrarea tratamentului asociat si functia renala trebuie monitorizata la initierea tratamentului (vezi pct.4.4).
Inhibitori ECA si antagonisti ai angiotensinei II
La pacientii cu functie renala compromisa (de exemplu pacienti deshidratati sau pacienti varstnici, asocierea unui inhibitor ECA sau antagonist al angiotensinei II sau medicament care inhiba ciclooxigenaza poate accentua deteriorarea functiei renale, chiar pana la insuficienta renala acuta.
Metotrexat la doze mai mici de 15 mg / saptamana
In timpul primelor saptamani de tratament combinat, hemograma completa trebuie monitorizata saptamanal. Daca apar orice modificari ale functiei renale sau daca pacientul este in varsta, se recomanda monitorizarea stricta a pacientului.
Asocieri care trebuie luate in considerare
Antihipertensive (betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, diuretice)
Risc de reducere a efectului hipotensor (reducerea actiunii prostaglandinelor vasodilatatoare de catre AINS).
Trombolitice
Risc crescut de hemoragie.
Inhibitori selective ai recaptarii serotoninei (ISRS)
Risc crescut de hemoragie gastro-intestinala (vezi pct. 4.4).
Corticosteroizi
Risc crescut de hemoragie si ulceratie gastro-intestinala (vezi pct.4.4).
Pentoxifilina
Risc crescut de hemoragie. Se recomanda monitorizare clinica mai frecventa si a timpului de sangerare.
Probenecid
Administrarea concomitenta de probenecid poate reduce semnificativ clearance-ul plasmatic al ketoprofenului.
Ciclosporina, Tacrolimus
Risc de efect nefrotoxic aditiv, mai ales la varstnici.
Sarcina
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta sarcina si/sau dezvoltarea embrio-fetala.
Datele din studiile epidemiologice arata un risc crescut pentru avort, malformatii cardiace si gastroschizis la utilizarea unui inhibitor al sintezei proteinelor la inceputul sarcinii. Riscul absolut pentru malformatii cardio-vasculare a crescut de la mai putin de 1% pana la aproximativ 1,5%. Riscul creste odata cu doza si durata tratamentului. La animale la care s-a administrat pe parcursul organogenezei un inhibitor al sintezei prostaglandinelor, a crescut sansa de avort pre- si post-nidare si mortalitatea embrio-fetala. In plus, au fost raportate cu incidenta crescuta diferite malformatii, inclusiv cardio-vasculare, datele au fost raportate la animale care au primit un inhibitor de sinteza de prostaglandine in timpul perioadei de organogeneza. Ketoprofenul nu trebuie administrat pe parcursul trimestrului intai si al doilea de sarcina decat daca este absolut necesar. Daca ketoprofenul este utilizat de o femeie care doreste sa aiba o sarcina sau pe parcursul primelor 2 trimestre de sarcina, doza si durata tratamentului trebuie sa fie cat mai reduse.
Daca sunt administrati pe parcursul celui de al treilea trimestru de sarcina toti inhibitorii sintezei prostaglandinelor expun fatul la:
- toxicitate cardio-pulmonara (cu inchidere prematura a ductului arterial si hipertensiune pulmonara),
- disfunctie renala, care poate progresa catre insuficienta renala cu oligohidramnios Mama si copilul nou nascut la:
- prelungirea posibila a timpului de sangerare, un efect antiagregant plachetar poate apare chiar la doze mici
- inhibarea contractiilor uterine care determina travaliu intarziat sau prelungit Prin urmare, ketoprofenul este contraindicat in al treilea trimestru de sarcina.
Alaptarea
Nu sunt date disponibile referitoare la excretia ketoprofenului in laptele matern. Ketoprofenul nu se recomanda pe parcursul alaptarii.
Condus auto
Pacientii trebuie avertizati despre posibila aparitie a somnolentei, ametelilor sau convulsiilor si despre atentionarea de a nu conduce vehicule si de a folosi utilaje daca apar aceste simptome.
Reactii adverse
Clasificarea dupa frecventele asteptate: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si mai putin de 1/100), rare (≥1/10000 si mai putin de 1/1000), foarte rare (mai putin de 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Reactiile adverse observate cel mai frecvent sunt de natura gastro-intestinala. Pot aparea ulcere peptice, perforatii sau sangerari gastro-intestinale, uneori letale, in mod special la varstnici (vezi pct. 4.4). Greata, varsaturi, diaree, flatulenta, constipatie, dispepsie, durere abdominala, melena, hematemeza, stomatita ulcerativa exacerbari ale colitelor si a bolii Crohn (vezi pct. 4.4) au fost raportate dupa administrare. Gastrita a fost observata mai putin frecvent.
La adulti, au fost raportate urmatoarele reactii adverse pentru ketoprofen:
Tulburari hematologice si limfatice:
rare: anemie prin hemoragie
cu frecventa necunoscuta: agranulocitoza, trombocitopenie, leucopenie, anemie, insuficienta medulara.
Tulburari ale sistemului imunitar
cu frecventa necunoscuta: reactii anafilactice (inclusiv soc anafilactic).
Tulburari psihice
cu frecventa necunoscuta: depresie, halucinatii, confuzie, tulburari ale dispozitiei.
Tulburari ale sistemului nervos
mai putin frecvente: cefalee, ameteli si somnolenta.
rare: parestezie.
cu frecventa necunoscuta: meningita aseptica, convulsii, disgeuzie.
Tulburari oculare
rare: vedere incetosata (vezi pct. 4.4).
Tulburari acustice si vestibulare
rare: tinitus.
Tulburari cardiace
cu frecventa necunoscuta: insuficienta cardiaca.
Tulburari vasculare
cu frecventa necunoscuta: hipertensiunea arteriala, vasodilatatie, vasculita (inclusiv vasculita leucocitoclastica).
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea anumitor AINS (in special in doze mari si in tratamentul pe termen lung) se poate asocia cu un risc crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
rare: astm
cu frecventa necunoscuta: bronhospasm (mai ales la pacientii cu hipersensibilitate cunoscuta la acid acetilsalicilic si la alte AINS), rinita.
Tulburari gastro-intestinale
frecvente: dispepsie, greata, durere abdominala, varsaturi
mai putin frecvente: constipatie, diaree, flatulenta, gastrite
rare: stomatite, ulcer gastro-duodenal
cu frecventa necunoscuta: exacerbari de colita si de boala Crohn, hemoragie si perforatie gastro- intestinale, pancreatita.
La doze de 200 mg/zi pe cale orala, ketoprofenul accentueaza sangerarile oculte de la nivelul tractului gastro-intestinal: sangerarile sunt cu atat mai frecvente cu cat doza este mai mare. Cele mai grave reactii adverse sunt ulcerul gastro-duodenal, hemoragia gastro-intestinala si perforatia intestinala. Acestea pot fi letale, in special la varstnici (vezi pct. 4.4).
Tulburari hepatobiliare
rare: hepatita, cresteri ale valorilor transaminazelor, cresteri ale bilirubinemiei, determinate de tulburari hepatice.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
mai putin frecvente: eruptie cutanata, prurit
cu frecventa necunoscuta: reactie de fotosensibilitate, alopecie, eritem cutanat, urticarie, edem angioneurotic si eruptii cutanate buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson, necroliza toxica epidermica, pustuloza exantematoasa generalizata acuta.
Tulburari renale si ale cailor urinare
cu frecventa necunoscuta: insuficienta renala acuta, mai ales in caz de antecedente de afectare renala si/sau hipovolemie, nefrita tubulointerstitiala, sindrom nefritic, rezultate anormale la testele functiei renale.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
mai putin frecvente: edem
cu frecventa necunoscuta: fatigabilitate.
Tulburari metabolice si de nutritie
cu frecventa necunoscuta: hiponatremie.
Investigatii diagnostice
rare: crestere in greutate.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Supradozaj
S-au raportat cazuri de supradozaj la doze de pana la 2,5 g ketoprofen. In cele mai multe cazuri, simptomele observate au fost letargie, somnolenta, greata, varsaturi si durere epigastrica.
Nu exista un antidot specific pentru supradozajul cu ketoprofen. In cazul suspectarii unui supradozaj masiv, se recomanda lavaj gastric si tratament simptomatic si de sustinere biologica pentru a compensa deshidratarea, monitorizarea excretiei urinare si corectarea acidozei daca aceasta este prezenta.
Daca este prezenta insuficienta renala pentru a indeparta medicamentul din circulatie se poate folosi hemodializa.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene, derivati de acid propionic, codul ATC: M01AE03.
Ketoprofenul este un medicament antiinflamator nesteroidian. Este un derivat de acid arilcarboxilic, apartinand grupului acidului propionic. Are urmatoarele proprietati:
- actiune analgetica periferica si centrala
- actiune antipiretica
- actiune antiinflamatorie
- actiune inhibitorie de scurta durata a agregarii plachetare. Toate aceste efecte sunt mediate de sinteza prostaglandinelor.
Mecanism de actiune
Ketoprofenul a demonstrat ca are un efect inhibitor asupra sintezei prostaglandinelor si leucotrienelor, prin inhibitia enzimelor ciclooxigenaze (cel putin doua izoenzime ciclooxigenaza-1 (COX-1) si ciclooxigenaza-2 (COX-2)) care catalizeaza sinteza prostaglandinelor din metabolismul acidului arahidonic.
Ketoprofen stabilizeaza membrana lipozomala in vitro si in vivo, are efect inhibitor asupra sintezei leucotrienelor in concentratii crescute in vitro si activitate antibradikininica.
Mecanismul actiunii antipiretice a ketoprofenului nu este cunoscut, acesta probabil inhiba sinteza prostaglandinelor la nivelul SNC (cel mai probabil hipotalamus).
La anumite femei, ketoprofen reduce simptomele dismenoreei primare, probabil datorita inhibitiei sintezei si/sau eficacitatii prostaglandinelor.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Ketoprofenul este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal. Dupa administrarea orala a 100 mg
ketoprofen, valorile maxime ale concentratiei plasmatice (10,4 μg/ml) sunt atinse in decurs de 1,22 ore. Biodisponibilitatea, dupa administrarea orala a 50 mg ketoprofen este de 90% si creste liniar odata cu cresterea dozei. Ketoprofenul este prezent sub forma de amestec racemic; proprietatile farmacocinetice ale celor doi enantiomeri sunt similare.
Distributie
Ketoprofenul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 99%, in special de albumine. Volumul aparent de distributie este cuprins intre 0,1-0,2 l/kg. Ketoprofenul este distribuit in lichidul sinovial.
Valorile concentratiilor plasmatice determinate dupa trei ore de la administrarea a 100 mg ketoprofen sunt de aproximativ 3 μg/ml, iar cele din lichidul sinovial de 1,5 μg/ml. Dupa noua ore de la administrare, valorile concentratiilor plasmatice sunt de aproximativ 0,3 μg/ml, iar cele din lichidul sinovial de 0,8 μg/ml, ceea ce demonstreaza ca ketoprofenul difuzeaza lent in lichidul sinovial si este eliminat lent, in timp ce scad concentratiile plasmatice. Atunci cand ketoprofenul este administrat in timpul mesei, biodisponibilitatea sa totala nu este influentata, totusi sunt reduse viteza absorbtiei si valorile concentratiilor plasmatice. Valoarea concentratiei plasmatice maxime determinate dupa 1,5 ore dupa administrarea pe cale orala a 50 mg ketoprofen, in timpul mesei, de 4 ori pe zi este de 2,0 μg/ml si de 3,9 μg/ml dupa 2 ore, daca administrarea s-a facut pe stomacul gol.
Concentratiile plasmatice la starea de echilibru ale ketoprofenului sunt atinse in decurs de 24 ore de la inceperea tratamentului. La varstnici valoarea concentratiei plasmatice la starea de echilibru a fost atinsa dupa 8,7 ore si a fost de 6,3 μg/ml.
Metabolizare si eliminare
Ketoprofenul este metabolizat intens prin intermediul enzimelor microzomale hepatice. Este conjugat cu acidul glucuronic si sub aceasta forma este eliminat din organism. Dupa administrarea ketoprofenului pe cale orala, valoarea clearance-ului plasmatic este de 1,16 ml/min si kg. Datorita metabolizarii sale rapide, timpul de injumatatire prin eliminare este de 2 ore. Ketoprofenul este excretat in urina in proportie de 80%, cea mai mare parte sub forma de ketoprofen glucuronid (peste 90%) si aproximativ 10% din doza administrata este excretata in materiile fecale. La pacientii cu insuficienta renala, excretia ketoprofenului este intarziata, iar timpul de injumatatire prin eliminare este prelungit cu o ora.
Grupuri speciale de pacienti Pacienti cu insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica, probabil datorita hipoalbuminemiei (ketoprofen activ biologic nelegat), concentratia ketoprofenului este aproximativ dublata, necesitand astfel administrarea dozei minime eficace.
Pacientii cu insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala clearance-ul ketoprofenului este redus. In insuficienta renala severa este necesara reducerea dozelor.
Date preclinice de siguranta
Toxicitate acuta
DL50 a ketoprofenului la soarece dupa administrarea orala este de 360 mg/kg corp, la sobolan de 160
mg/kg corp si la porcii de Guineea este de 1300 mg/kg. DL50 a ketoprofenului este de cateva ori mai mare decat a indometacinului.
Toxicitatea cronica
Au fost administrate oral la sobolan doze de 2, 6, respectiv 18 mg ketoprofen pe kg corp, timp de 4 saptamani. Din ziua a 6-a si pana in ziua a 30-a, 10% dintre animalele tratate cu 18 mg/kg corp au fost sacrificate; la unii sobolani au aparut ulceratii gastrice. La caini au fost raportate doar ulceratii gastrice asociate cu aceasta doza si toate animalele au supravietuit. In comparatie cu indometacinul, 50% dintre animale au fost sacrificate la o doza de 6 mg indometacin/kg corp si toate animalele au fost sacrificate la o doza de 18 mg/kg corp.
Intr-un studiu de 6 luni efectuat pe sobolani, s-au administrat oral 3, 6, sau 9 mg ketoprofen/kg corp. Dupa 8 saptamani, 53% dintre sobolanii masculi tratati cu 6 mg/kg au fost sacrificati, precum si 67% dintre sobolanii masculi si 20% dintre sobolanii femela tratati cu 9 mg/kg. La animalele tratate cu 9 mg/kg corp concentratiile plasmatice ale proteinelor au scazut, iar greutatea splinei si ficatului au crescut. Nu au fost raportate modificari patologice importante la grupul de animale care au supravietuit.
Carcinogenitate, mutagenitate, efecte asupra fertilitatii
Studii de toxicitate cronica orala la soareci (pana la 32 mg/kg corp si zi) nu au indicat potential carcinogen al ketoprofenului. Ketoprofenul nu a prezentat potential mutagen la testul Ames. Ketoprofenul administrat la sobolanii masculi (pana la 9 mg/kg corp si zi) nu a avut un efect semnificativ asupra capacitatii de reproducere sau asupra fertilitatii. La femelele de sobolan s-a observat ca administrarea a 6 sau 9 mg/kg corp si zi a determinat scaderea numarului locurilor de nidatie. La sobolanii masculi si caini a determinat inhibarea spermatogenezei. Pe testele efectuate la caini si babuini cu doze mari s-a observat scaderea greutatii testiculare.
Teratogenitate
Ketoprofenul administrat la soareci, in doze de pana la 12 mg/kg corp si zi la sobolani in doze pana la 9 mg/kg corp si zi nu a fost teratogen sau embriotoxic.
La iepuri, dozele toxice materne au fost asociate cu embriotoxicitate, dar nu cu teratogenitate.