Indicatii
Ketorolac Trometamol Rompharm este indicat in tratamentul pe termen scurt al durerilor acute, mai ales post-operatorii, de intensitate moderata pana la severa.
Dozaj
Timpul de instalare al efectului analgezic dupa administrarea intramusculara si intravenoasa este similar si este de aproximativ 30 minute, efectul analgezic maxim apare in decurs de 1-2 ore.
Durata medie a efectului analgezic este, in general, de 4-6 ore.
Dozele trebuie ajustate individual, in functie de severitatea durerii si raspunsul pacientului.
Administrarea continua intramusculara sau intravenoasa a dozelor zilnice multiple de ketorolac trometamol nu trebuie sa depaseasca 2 zile deoarece reactiile adverse se pot intensifica daca se
AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA NR. 13067/2020/01-02
Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
administreaza o perioada mai lunga. Exista experienta limitata privind administrarea pe o perioada indelungata deoarece la majoritatea pacientilor s-a facut trecerea la administrare orala sau nu a fost necesara medicatia analgezica dupa acest timp.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4).
Doze
Adulti si adolescenti cu varsta peste 16 ani
Doza initiala recomandata este de 10 mg ketorolac trometamol apoi, daca este necesar, se pot administra doze de 10 - 30 mg, la 4 - 6 ore. Daca este necesar, in perioada postoperatorie imediata, Ketorolac Trometamol Rompharm poate fi administrat la fiecare 2 ore.
Se recomanda administrarea dozei minime eficace.
Doza zilnica maxima recomandata este de 90 mg ketorolac trometamol (3 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm) pentru adulti si de 60 mg ketorolac trometamol (2 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm) pentru varstnici, pacienti cu insuficienta renala si pacienti cu greutatea sub 50 kg.
Durata maxima de tratament este de 2 zile.
La pacientii care au primit ketorolac trometamol pe cale intravenoasa sau intramusculara si la care s-a facut trecerea la administrarea orala de ketorolac, doza zilnica totala a ambelor forme farmaceutice administrate nu trebuie sa depaseasca 90 mg ketorolac trometamol (3 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm) la adulti si 60 mg ketorolac trometamol (2 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm) la varstnici, pacienti cu insuficienta renala, pacienti cu greutatea sub 50 kg.
De asemenea, dozele administrate oral nu trebuie sa depaseasca 40 mg ketorolac trometamol in ziua in care s-a efectuat trecerea de la administrarea intramusculara sau intravenoasa la administrarea orala.
Se recomanda trecerea la administrarea orala cat mai curand posibil. La pacientii cu greutate sub 50 kg dozele trebuie reduse.
Analgezicele opioide (de exemplu: morfina, petidina) pot fi administrate concomitent daca sunt necesare pentru un efect analgezic optim sau pentru efectele lor anxiolitice si/sau sedative.
Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml nu este un analgezic opioid.
Ketorolac trometamol nu interfera cu legarea de proteine a opioidelor si nu determina cresterea deprimarii respiratorii sau cresterea sedarii data de opioide.
Cand opioidele sunt utilizate in asociere cu Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml administrat intramuscular sau intravenos, doza zilnica de opioide trebuie sa fie mai mica decat in mod obisnuit. Totusi, reactiile adverse ale opioidelor trebuie luate in considerare, in special in ziua interventiei chirurgicale.
Varstnici (peste 65 ani)
Varstnicii prezinta un risc crescut de reactii adverse severe. Daca administrarea antiinflamatoarelor este considerata necesara, trebuie administrata doza minima eficace pentru cea mai scurta perioada posibila. Pacientii trebuie monitorizati periodic pentru sangerare gastro-intestinala in timpul tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene. Doza zilnica maxima nu trebuie sa depaseasca 60 mg ketorolac
trometamol (2 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm). La pacientii cu greutate sub 50 kg dozele trebuie reduse.
Pacienti cu insuficienta renala
Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml este contraindicat la pacientii cu insuficienta renala moderata pana la severa (vezi pct. 4.3). Doza zilnica totala este de 60 mg ketorolac trometamol (2 fiole Ketorolac Trometamol Rompharm).
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea administrarii la copii si adolescenti nu au fost stabilite. De aceea, Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml este contraindicat copiilor sub 16 ani.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Ketorolac Trometamol Rompharm se administreaza intramuscular sau intravenos in bolus.
Bolusul intravenos trebuie administrat in mai mult de 15 secunde. Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml nu poate fi administrat epidural sau intratecal. Tratamentul trebuie initiat si administrat de catre personal calificat.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la ketorolac sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si la pacientii la care aspirina si alti inhibitori ai sintezei de prostaglandine induc reactii alergice (la astfel de pacienti s-au observat reactii severe de tip anafilactic) sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Ketorolac este contraindicat la pacientii cu istoric de astm bronsic.
Ketorolac este contraindicat la pacientii cu sindrom partial sau complet de polipi nazali, angioedem sau bronhospasm.
Ca si alte AINS, ketorolac este contraindicat la pacientii cu insuficienta cardiaca severa, insuficienta hepatica si insuficienta renala (vezi pct. 4.4).
Ketorolac este contraindicat la pacientii cu afectare renala moderata sau severa (creatinina serica peste 160 μmol/litru) sau la pacientii cu risc de insuficienta renala datorata depletiei de volum sau deshidratarii.
Ketorolac este contraindicat la pacientii cu ulcer peptic activ, antecedente de sangerari gastro-intestinale, ulceratie sau perforatie, la pacientii cu sangerari gastro-intestinale sau perforatii active relationate cu terapia anterioara cu AINS, la pacientii cu antecedente de ulcer peptic sau hemoragie gastro-intestinala si la pacientii cu hemoragie gastro-intestinala activa (doua sau mai multe episoade de ulceratii sau sangerari).
Ketorolac inhiba functia plachetara si este, ca urmare, contraindicat la pacientii cu hemoragie cerebrovasculara suspectata sau confirmata, la pacientii cu operatii cu risc crescut de hemoragie sau hemostaza incompleta si la cei cu risc crescut de sangerare, de exemplu, cei cu diateza hemoragica, inclusiv tulburari de coagulare.
Ketorolac este contraindicat la pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante orale, inclusiv warfarina si doze mici de heparina (2500 - 5000 UI la 12 ore).
Ketorolac este contraindicat la pacientii care utilizeaza in mod curent acid acetilsalicilic sau alte AINS (inclusiv inhibitori de ciclooxigenaza-2).
Combinatia dintre ketorolac si oxpentifilina (pentoxifilina), saruri de litiu, probenecid este contraindicata. Ketorolac este contraindicat copiilor si adolescentilor cu varsta sub 16 ani.
Ketorolac este contraindicat in timpul sarcinii, travaliului, nasterii sau alaptarii (vezi pct. 4.6).
Ketorolac este contraindicat ca analgezic preoperator profilactic, datorita inhibarii agregarii plachetare si este contraindicat intraoperator datorita riscului crescut de sangerare.
Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml solutie injectabila este contraindicat pentru administrarea neuraxiala (epidurala sau intratecala) datorita continutului sau in alcool etilic.
Atentionari
Probele epidemiologice sugereaza ca ketorolacul poate fi asociat cu un risc ridicat de toxicitate gastrointestinala severa, relationat cu alte AINS, in special cand este utilizat fara a respecta indicatiile specialistilor si/sau pentru perioade lungi de timp (vezi de asemenea pct. 4.1, 4.2 si 4.3).
Medicul trebuie sa tina cont de faptul ca la unii pacienti ameliorarea durerii nu apare dupa 30 minute de la administrarea intravenoasa sau intramusculara.
Utilizarea ketorolac trometamol concomitent cu AINS inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenaza-2 trebuie evitata.
Reactiile adverse pot fi minimizate utilizand cea mai mica doza eficace pentru durata cea mai scurta necesara controlarii simptomelor.
Pacientii varstnici prezinta o frecventa ridicata de reactii adverse la AINS, in special sangerari gastrointestinale sau perforatii care pot fi letale (vezi pct. 4.2 si riscurile cardiovasculare si gastrointestinale, prezentate mai jos). Pacientii tarati par sa tolereze mai putin bine ulceratia sau sangerarea decat ceilalti. Cele mai multe evenimente gastrointestinale letale asociate cu medicamente antiinflamatorii nonsteroidiene au avut loc la pacientii varstnici si/sau tarati.
Sangerarea gastro-intestinala, ulceratia si perforatia:
Sangerarea gastro-intestinala, ulceratia sau perforatia, care poate fi letala, a fost raportata pentru toate AINS, incluzand si tratamentul cu ketorolac si poate surveni in orice moment al tratamentului, cu sau fara simptome de avertizare sau pe fondul unor antecedente personale de evenimente gastro-intestinale.
Riscul de sangerari gastro-intestinale, ulceratii sau perforatii este mai mare odata cu marirea dozelor de AINS incluzand si tratamentul cu ketorolac administrat intravenos la pacientii cu antecedente de ulcer, in special daca acesta este complicat cu hemoragie sau perforatie (vezi pct. 4.3) si la pacientii varstnici.
Acesti pacienti trebuie sa inceapa tratamentul cu cea mai scazuta doza disponibila. Terapia combinata cu agenti protectori (de exemplu: misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luata in considerare pentru acesti pacienti si, de asemenea, pentru pacientii care necesita concomitent aspirina in doza scazuta sau alte medicamente care probabil maresc riscul gastro-intestinal (vezi pct. 4.5).
Pacientii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinala, in special daca sunt varstnici, trebuie sa anunte orice simptom abdominal neobisnuit (in special sangerare gastro-intestinala), in special in etapele initiale ale tratamentului.
Se recomanda prudenta la pacientii care primesc medicatie concomitenta care poate mari riscul de ulceratii sau sangerari, cum ar fi corticosteroizi cu administrare orala, anticoagulante, cum ar fi warfarina, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei sau medicamente antiagregante plachetare cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Utilizarea concomitenta de anticoagulante, cum ar fi warfarina, este contraindicata (vezi pct. 4.3).
AINS trebuie administrate cu precautie la pacientii cu antecedente de boli gastro-intestinale (colita ulceroasa, boala Crohn), deoarece acestea pot fi agravate (vezi pct. 4.8). Atunci cand se produce sangerare gastro-intestinala sau ulceratii la pacientii tratati cu ketorolac trometamol intravenos, tratamentul trebuie intrerupt.
Ca in cazul altor AINS, incidenta si severitatea complicatiilor gastro-intestinale poate creste cu cresterea dozei si duratei tratamentului cu ketorolac trometamol administrat intravenos. Riscul de hemoragie gastro-intestinala semnificativa clinic este dependent de doza. Aceasta afirmatie este valabila in special la pacientii varstnici care primesc o doza medie zilnica de ketorolac trometamol administrat intravenos mai
mare de 60 mg/zi. Antecedentele de ulcer peptic cresc probabilitatea de aparitie a unor complicatii gastro- intestinale serioase in cursul tratamentului cu ketorolac trometamol.
Efecte hematologice:
Utilizarea ketorolac trometamol la pacientii cu tulburari ale coagularii trebuie facuta cu multa prudenta si acesti pacienti trebuie monitorizati foarte atent. Desi studiile nu indica interactiuni semnificative intre ketorolac trometamol si warfarina sau heparina, utilizarea concomitenta a terapiei care afecteaza hemostaza, inclusiv a terapiei anticoagulante (de exemplu, warfarina) in doze terapeutice, a heparinei in doze profilactice (2500-5000 UI la 12 ore) si a dextranului, se poate asocia cu un risc crescut de sangerare. Administrarea ketorolac trometamol la acesti pacienti trebuie facuta extrem de prudent, iar acesti pacienti trebuie monitorizati atent.
In experienta post-marketing s-au raportat hematoame postoperatorii si alte semne de sangerare la nivelul leziunilor in relatie cu utilizarea perioperatorie a ketorolac trometamol solutie injectabila. Medicul trebuie sa fie informat asupra riscului potential de hemoragie cand hemostaza este critica, de exemplu, in rezectia de prostata, tonsilectomie, chirurgie cosmetica.
Reactii cutanate:
Au fost raportate foarte rar reactii cutanate serioase, unele chiar letale, cum ar fi dermatita exfoliativa, sindrom Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica in asociere cu utilizarea AINS (vezi pct 4.8). Se pare ca pacientii sunt expusi unui risc mai mare al acestor reactii la inceputul tratamentului. Tratamentul cu ketorolac trebuie intrerupt la primele semne de eruptie cutanata, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate.
Retentia sodica/hidrica in bolile cardiovasculare si edemul periferic:
Se recomanda precautie la pacientii cu antecedente de hipertensiune si/sau insuficienta cardiaca deoarece au fost raportate retentie hidrica si edem in asociere cu terapia AINS.
Au fost observate retentie hidrica, hipertensiune si edem periferic la unii pacienti care utilizau AINS, inclusiv ketorolac, si, ca urmare, acesta trebuie prescris cu prudenta la pacientii cu decompensare cardiaca, hipertensiune sau boli similare.
Efecte cardiovasculare si cerebrovasculare:
La pacientii cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca congestiva usoara pana la moderata, sunt necesare monitorizare si recomandari adecvate, deoarece raportarile au aratat ca tratamentul cu AINS se asociaza cu retentie lichidiana si edeme.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea coxibilor si a anumitor AINS (in special in doze mari si tratament de lunga durata) se poate asocia cu un risc usor crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Cu toate ca nu a fost demonstrat ca ketorolac creste posibilitatea evenimentelor trombotice cum ar fi infarctul miocardic, datele existente sunt insuficiente pentru excluderea unui asemenea risc pentru ketorolac.
Pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva, boala cardiaca ischemica diagnosticata, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovasculara trebuie tratati cu ketorolac numai dupa o evaluare atenta. O evaluare similara trebuie efectuata inainte de initierea tratamentului de lunga durata la pacientii cu factori de risc in ceea ce priveste aparitia de boli cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
Efecte renale:
Ca si alte AINS, fiind un inhibitor potent al sintezei de prostaglandine, ketorolac trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu afectarea functiei renale sau cu o afectiune renala in antecedente. Prudenta se impune, deoarece s-a observat toxicitate renala la utilizarea ketorolac sau a altor AINS la pacienti in conditii de reducere a volumului sanguin si/sau fluxului sanguin renal, unde prostaglandinele renale au un rol de sustinere a perfuziei renale. La acesti pacienti administrarea de ketorolac sau alte AINS poate determina o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor renale si poate sa precipite decompensarea sau insuficienta renala manifesta. Pacientii cu riscul cel mai mare pentru aceasta reactie sunt cei cu functie renala alterata, hipovolemie, insuficienta cardiaca, disfunctie hepatica, cei care iau diuretice si varstnicii. Intreruperea tratamentului cu ketorolac sau alte AINS este urmata de obicei de revenirea la starea anterioara tratamentului.
Reactii anafilactice (anafilactoide):
Reactii anafilactice (anafilactoide) (incluzand dar nefiind limitate la anafilaxie, bronhospasm, reactii vasomotorii, eruptii cutanate, hipotensiune, edem laringian si angioedem) pot aparea la pacientii cu sau fara antecedente de hipersensibilitate la aspirina, alte AINS sau ketorolac. Ele pot aparea si la persoane cu antecedente de angioedem, reactivitate bronhospastica (exemplu astm) si polipi nazali. Reactiile anafilactoide, ca si anafilaxia, pot fi fatale. Ca urmare, ketorolac trebuie administrat cu prudenta la pacientii cu antecedente astmatice si la cei cu sindroame complete sau partiale de polipoza nazala, angioedem sau bronhospasm.
Precautii asupra fertilitatii:
Utilizarea ketorolac intravenos, ca orice medicament care inhiba ciclooxigenaza/ sinteza de prostaglandine, poate afecta fertilitatea si nu este recomandat femeilor care intentioneaza sa ramana gravide. Trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului cu ketorolac la femeile cu dificultati de a ramane insarcinate sau care efectueaza teste de fertilitate.
Retentia hidrica si edemul:
La utilizarea ketorolac s-au raportat retentie hidrica, hipertensiune si edem si, ca urmare, acesta trebuie prescris cu prudenta la pacienti cu decompensare cardiaca, hipertensiune sau conditii similare.
Se recomanda precautie la administrarea concomitenta de probenecid deoarece au fost raportate modificari ale farmacocineticii ketorolacului in aceasta combinatie.
Se recomanda precautie la administrarea concomitenta de metotrexat deoarece a fost raportat ca unele medicamente care inhiba sinteza prostaglandinei reduc clearance-ul metotrexatului si pot creste astfel toxicitatea acestuia.
Utilizarea la copii:
Ketorolac Trometamol Rompharm 30 mg/ml solutie injectabila este contraindicat la copii si adolescenti cu varsta sub 16 ani (vezi pct. 4.3).
Abuzul si dependenta de medicamente:
Ketorolacul nu are potential de dependenta. Nu au fost observate simptome de sevraj dupa intreruperea brusca a tratamentului cu ketorolac.
Excipienti
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic nu contine sodiu.
Acest medicament contine 100 mg de alcool (etanol) per fiecare ml. Cantitatea per 1 ml din acest medicament este echivalenta cu mai putin de 2,5 ml bere sau 1 ml vin.
Cantitatea mica de alcool din acest medicament nu va determina vreun efect semnificativ.
Interactiuni
Este contraindicata asocierea ketorolac trometamol cu alte AINS, oxpentifilina (pentoxifilina), probenecid si saruri de litiu (vezi pct. 4.3).
De asemenea, este contraindicata asocierea ketorolac trometamol cu antiagregante plachetare, anticoagulante orale si heparina (vezi pct. 4.3).
Anticoagulante: AINS pot mari efectele anticoagulantelor cum ar fi warfarina (vezi pct. 4.4). Ketorolacul inhiba agregarea plachetara, reduce concentratiile tromboxanului si prelungeste timpul de sangerare. Spre deosebire de efectele prelungite de catre aspirina, functia plachetara revine la normal intre 24-48 ore dupa oprirea tratamentului cu ketorolac.
Desi studiile nu indica o interactiune semnificativa intre ketorolac si warfarina sau heparina, utilizarea concomitenta a ketorolacului si a terapiei care afecteaza coagularea, incluzand dozele terapeutice de medicamente anticoagulante (warfarina), dozele mici profilactice de heparina (2500-5000 UI la 12 ore) si dextranii, poate fi asociata cu un risc crescut de sangerare.
La pacientii care utilizeaza in mod curent acid acetilsalicilic sau alte AINS, riscul reactiilor adverse serioase provocate de AINS poate fi marit.
Atunci cand ketorolacul este administrat concomitent cu oxpentifilina (pentoxifilina), tendinta de sangerare este mai mare.
Medicamente antiagregante plachetare si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS): risc marit de sangerari gastrointestinale (vezi pct. 4.4).
Corticosteroizi: risc marit de ulceratii gastrointestinale sau sangerari (vezi pct. 4.4).
Probenecidul nu trebuie administrat concomitent cu ketorolacul din cauza cresterii concentratiilor plasmatice ale ketorolacului si a timpului plasmatic de injumatatire.
S-a observat ca unele medicamente inhibitoare ale sintezei prostaglandinelor reduc clearance-ul metotrexatului si este posibil ca astfel sa se mareasca toxicitatea acestuia.
Inhibarea clearance-ului litiului renal care duce la marirea concentratiei plasmatice a litiului a fost raportata cu unele medicamente inhibitoare ale sintezei prostaglandinei. Au fost raportate cazuri de marire a concentratiilor plasmatice ale litiului.
Ketorolacul trometamol nu altereaza legarea de proteine a digoxinei. Studiile in vitro arata ca la concentratii terapeutice ale salicilatului (300 µg/ml), legarea ketorolacului s-a redus de la aproximativ 99,2% la 97,5% reprezentand o crestere potentiala de 2 ori a concentratiilor plasmatice ale ketorolacului nelegat. Concentratiile terapeutice de digoxina, warfarina, ibuprofen, naproxen, piroxicam, paracetamol, fenitoina si tolbutamida nu afecteaza legarea de proteine a ketorolacului trometamol.
Ketorolac solutie injectabila scade raspunsul diuretic la furosemid cu aproximativ 20% la subiectii normovolemici sanatosi; ca urmare la pacientii cu decompensare cardiaca sunt necesare precautii speciale.
AINS pot reduce efectul diureticelor si al produselor medicale antihipertensive. Riscul de insuficienta renala acuta, care este de obicei reversibila, poate fi marit la unii pacienti cu functie renala compromisa (de exemplu, pacienti deshidratati sau varstnici) atunci cand inhibitori ECA si/sau antagonisti ai receptorilor angiotensinei II sunt combinati cu AINS. De aceea, combinatia trebuie folosita cu precautie, in special la varstnici. Pacientii trebuie hidratati in mod adecvat si trebuie avuta in vedere monitorizarea functiei renale dupa initierea terapiei concomitente si periodic dupa aceea.
Este necesara precautie la administrarea concomitenta cu chinolone datorita riscului de aparitie a convulsiilor.
S-a aratat ca ketorolacul reduce necesitatea de analgezice opioide concomitente atunci cand este prescris pentru ameliorarea durerilor postoperatorii.
Sarcina
Fertilitate
Utilizarea ketorolac, ca orice medicament care inhiba ciclooxigenaza/ sinteza de prostaglandine, poate afecta fertilitatea si nu este recomandat femeilor care intentioneaza sa ramana insarcinate. Trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului cu ketorolac la femeile cu dificultati de a ramane gravide sau care efectueaza teste de fertilitate. Vezi pct. 4.4 cu privire la fertilitatea feminina.
Sarcina
La om, nu s-au efectuat studii clinice care sa evidentieze efecte teratogene.
Ca si la alte antiinflamatoare nesteroidiene, in cursul trimestrului trei de sarcina, ketorolac trometamol favorizeaza inchiderea prematura a canalului arterial. Administrata in perioada perinatala poate provoca sangerari abundente.
Ketorolac este contraindicat in timpul sarcinii, travaliului, nasterii sau alaptarii (vezi pct. 4.3). Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina si/sau dezvoltarea embrionului/fatului.
Datele din studiile epidemiologice sugereaza un risc crescut de avort spontan, de malformatii cardiace si
gastroschizis dupa utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la inceputul sarcinii. Riscul absolut de malformatii cardiovasculare a crescut de la mai putin de 1%, pana la aproximativ 1,5%. Se
presupune ca riscul creste odata cu doza si durata tratamentului. La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine a rezultat in cresterea riscului de pierdere a sarcinii pre si post-implantare si a mortalitatii embrio-fetale. In plus, cresterea incidentei diverselor malformatii, inclusiv cardiovasculare, au fost raportate la animale carora li s-a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandine in timpul perioadei de organogeneza. In timpul primului si celui de-al doilea trimestru de sarcina, ketorolac nu trebuie administrat decat daca este absolut necesar. Daca ketorolac este utilizat de catre o femeie care incearca sa ramana insarcinata sau in primul si al doilea trimestru de sarcina, doza trebuie sa fie cat mai mica si durata tratamentului cat mai scurta posibil.
In timpul sarcinii, toti inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune:
Fetusul la:
Toxicitate cardiopulmonara (cu inchiderea prematura a canalului arterial si hipertensiune pulmonara);
Disfunctie renala, care poate progresa la insuficienta renala cu oligohidraminoza;
Mama si nou-nascutul la sfarsitul sarcinii la:
Eventuala prelungire a timpului de sangerare, un efect antiagregant plachetar care poate sa apara chiar si la doze foarte mici.
Inhibarea contractiilor uterine care rezulta in intarzierea sau prelungirea travaliului. Ketorolacul traverseaza placenta in proportie de pana la 10%.
Travaliu si nastere
Ketorolac este contraindicat in travaliu si la nastere deoarece, prin efectul sau inhibitor al sintezei de prostaglandine, poate avea efecte adverse asupra circulatiei fetale si poate inhiba contractiile uterine, crescand astfel riscul de hemoragie uterina.
Mamele care alapteaza
Ketorolacul a fost detectat in laptele uman, in concentratii reduse. In perioada alaptarii este contraindicata administrarea ketorolac.
Condus auto
Unii pacienti pot prezenta ameteala, vertij, insomnie sau depresie la utilizarea ketorolac trometamol. Daca pacientii au aceste efecte adverse sau altele similare, ei trebuie sa manifeste prudenta in desfasurarea activitatilor care necesita alerta corticala.
Reactii adverse
Reactiile adverse sunt clasificate in functie de frecventa, folosind urmatoarea conventie: foarte frecvente (1/10), frecvente (1/100 si sub1/10), mai putin frecvente (1/1000 si sub 1/100), rare (1/10000 si sub 1/1000), foarte rare (sub 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Dupa punerea pe piata
Urmatoarele reactii adverse pot aparea la pacientii care utilizeaza ketorolac trometamol. Frecventele evenimentelor adverse nu sunt cunoscute, deoarece acestea sunt raportate in mod voluntar de catre un procent necunoscut al populatiei.
Tulburari gastro-intestinale:
Reactiile adverse observate cel mai frecvent sunt de natura gastro-intestinala. Pot aparea ulcere peptice, ulceratii, perforatii sau sangerari gastro-intestinale, uneori letale, in mod special la varstnici (vezi pct.
4.4). Greata, varsaturi, diaree, flatulenta, constipatie, dispepsie, durere abdominala, melena, hematemeza, stomatita ulcerativa, eructatie, esofagita, ulceratii gastro-intestinale, sangerari rectale, pancreatita, gura uscata, exacerbari ale colitelor si a bolii Crohn (vezi pct. 4.4) au fost raportate dupa administrare. Gastrita a fost observata mai putin frecvent.
Infectii si infestari:
Meningita aseptica (in special la pacientii cu afectiuni autoimune existente, cum ar fi lupus eritematos sistemic, boala mixta de tesut conjunctiv), cu simptome cum ar fi rigiditatea gatului, cefalee, greata, varsaturi, febra sau dezorientare (vezi pct. 4.4).
Tulburari hematologice si limfatice:
Trombocitopenie.
Tulburari ale sistemul imunitar:
Anafilaxie, reactii anafilactoide cum este anafilaxia, care pot avea deznodamant fatal, reactii de hipersensibilitate cum ar fi bronhospasm, eruptii, hipotensiune, edem laringian.
Tulburari metabolice si de nutritie:
Anorexia, hiperkalemia, hiponatremia.
Tulburari psihice:
Tulburari de gandire, depresie, insomnie, anxietate, nervozitate, reactii psihotice, vise anormale, halucinatii, euforie, incapacitate de concentrare, somnolenta.
Tulburari ale sistemul nervos:
Cefalee, ameteala, convulsii, parestezii, hiperkinezie, tulburari ale gustului.
Tulburari oculare:
Tulburari de vedere.
Tulburari acustice si vestibulare:
Tinitus, pierderea auzului, vertij
Tulburari renale si ale cailor urinare:
Insuficienta renala acuta, cresterea frecventei urinare, nefrita interstitiala, sindrom nefrotic, retentie urinara, oligurie, sindrom hemolitic uremic, durere in flancuri (cu sau fara hematurie si/sau azotemie). Ca si in cazul altor medicamente care inhiba sinteza prostaglandinelor, semnele de afectare renala cum ar fi (dar nu numai) cresterea creatininei si a potasiului seric, pot aparea chiar dupa o singura doza de ketorolac trometamol.
Tulburari cardiace:
Palpitatii, bradicardie, insuficienta cardiaca.
Tulburari vasculare:
Hipertensiune, hipotensiune, hematom, inrosirea fetei, paloare, hemoragia plagii postoperatorii.
Datele din experientele clinice si epidemiologice sugereaza ca utilizarea coxibilor si unele AINS (in special in doze mari) poate fi asociata cu o crestere usoara a riscului de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau atac cerebral). Cu toate ca nu s-a demonstrat ca ketorolacul mareste
evenimentele trombotice, cum ar fi infarctul miocardic, sunt insuficiente datele care exclud un astfel de risc pentru ketorolac.
Tulburari ale sistemul genital si sanului:
Infertilitate la femei.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale:
Astm, dispnee, edem pulmonar.
Tulburari hepatobiliare:
Hepatita, icter colestatic, insuficienta hepatica.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:
Dermatita exfoliativa, eruptie maculopapulara, prurit, purpura, angioedem, transpiratie, reactii buloase cum ar fi sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica (foarte rar).
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv:
Mialgie.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare:
Sete excesiva, astenie, edem, reactii la locul injectiei, febra, dureri toracice.
Investigatii diagnostice:
Timp de sangerare crescut, uree serica marita, creatinina marita, anomalii ale probelor functionale hepatice.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.:
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Supradozaj
Simptome si semne
Supradozele unice de ketorolac trometamol au fost asociate variabil cu dureri abdominale, greata, varsaturi, hiperventilatie, ulcer peptic si/sau gastrita eroziva si disfunctie renala, care s-au corectat dupa intreruperea administrarii.
Pot aparea sangerari gastrointestinale. De asemenea, pot aparea hipertensiune, insuficienta renala acuta, depresie respiratorie si coma dupa utilizarea de AINS, insa in cazuri rare.
Au fost raportate reactii anafilactoide la utilizarea terapeutica de AINS si acestea pot aparea si in caz de supradoza.
Tratament:
Se administreaza tratament simptomatic si de sustinere a functiilor vitale. Nu exista antidot specific. Dializa nu elimina semnificativ ketorolacul din sange.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene; derivati ai acidului acetic si substante inrudite, codul ATC: M01AB15
Ketorolac trometamol nu este un analgezic opioid. Ketorolac inhiba sinteza prostaglandinelor si poate fi considerat un analgezic cu actiune periferica deoarece nu s-au evidentiat efecte asupra receptorilor opioizi. Este un medicament nesteroidian cu activitate antiinflamatoare si antipiretica slaba.
Proprietati farmacocinetice
Ketorolac trometamol este absorbit rapid si complet dupa administrare intramusculara, realizandu-se o concentratie plasmatica maxima de 2,2 micrograme/ml, care apare la aproximativ 50 minute de la administrarea unei singure doze de 30 mg ketorolac trometamol.
Peste 99% din ketorolac trometamol din plasma este legat de proteine.
Farmacocinetica ketorolac trometamol la administrarea intramusculara in doze unice sau repetate este liniara. Concentratia plasmatica la starea de echilibru este atinsa dupa administrarea la fiecare 6 ore, timp de o zi. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este de 5,3 ore la adultii tineri si de 7 ore la varstnici (varsta medie - 72 ani). Nu au aparut modificari ale clearance-ului la administrarea cronica.
Hemodinamica pacientilor nu este alterata de administrarea parenterala a ketorolac trometamol. Principala cale de eliminare a ketorolac trometamol si metabolitilor sai (conjugati si a para-hidroxi- metabolitilor) este cea renala (in medie aproximativ 91,4%), iar restul se elimina prin fecale (in medie 6,4%).
Date preclinice de siguranta
Nu au fost observate efecte teratogene la iepurii care au primit doze orale de pana la 3,6 mg/kg si zi. Nu s- au evidentiat efecte carcinogene in studiile pe termen lung efectuate la soareci (2 mg/kg si zi echivalent cu o doza parenterala maxima recomandata la om).
Nu au fost evidentiate efecte mutagene in testul Ames si in alte teste de mutagenitate.