Medabon, 200mg x 1 comprimat + 0.2mg x 4 comprimate vaginale, Sun Pharmaceutical

Indicatii
Medabon este indicat pentru intreruperea medicamentoasa unei sarcini intrauterine in evolutie, pana in a 63-a zi de amenoree.

Dozaj
Doze

Se administreaza 200 mg de mifepristona (un comprimat) intr-o singura doza orala, urmata, 36 pana la 48 de ore mai tarziu, de administrarea a 800 micrograme de misoprostol (respectiv, 4 comprimate vaginale a 0,2 mg fiecare) pe cale vaginala intr-o singura doza. Daca pacienta prezinta varsaturi la

scurt timp dupa administrarea mifepristonei, aceasta trebuie sa informeze medicul. Medabon a fost studiat doar la femei cu varsta peste 18 ani.

Copii si adolescenti

Medicamentul nu este evaluat pentru utilizare la copii si adolescenti. Mod de administrare

Comprimatele vaginale de misoprostol pot fi administrate de catre un cadru medical (se plaseaza cate doua comprimate pe fiecare parte a colului uterin in fornixul vaginal) sau de catre pacienta insasi.

Pacienta trebuie instruita sa se spele foarte bine pe maini inainte de introducerea comprimatelor vaginale de misoprostol cat mai adanc in vagin si sa ramana in decubit dorsal timp de cel putin 30 de minute.

Contraindicatii
Acest medicament NU TREBUIE NICIODATA prescris in urmatoarele situatii:

sarcina neconfirmata prin examen ginecologic, ecografie sau analize biologice

sarcina dupa a 63-a zi de amenoree

sarcina extrauterina confirmata sau suspectata

alergie cunoscuta la prostaglandine in antecedente

astm bronsic sever necontrolat prin tratament

porfirie ereditara

insuficienta suprarenala cronica

hipersensibilitate la substantele active sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Atentionari
Atentionari
In absenta unor studii specifice, se recomanda precautie atunci cand se are in vedere utilizarea Medabon la paciente cu:

insuficienta renala

insuficienta hepatica

malnutritie.

Pacientelor cu proteze valvulare cardiace sau care au avut in antecedente un episod de endocardita infectioasa trebuie sa li se administreze antibioterapie profilactica adecvata.

Aceasta metoda necesita participarea activa a pacientei, care trebuie informata asupra cerintelor metodei:

necesitatea de a utiliza cele doua medicamente pe rand, respectiv sa utilizeze mai intai mifepriston, urmat de misoprostol, administrat dupa 36-48 de ore

necesitatea unei vizite de urmarire in decurs de 14-21 de zile de la administrarea mifepristonului, pentru a verifica daca s-a finalizat avortul

posibilitatea de esec al metodei, ceea ce poate necesita intreruperea sarcinii printr-o metoda chirurgicala.

In cazul unei sarcini aparute in prezenta unui dispozitiv intrauterin in situ, acest dispozitiv trebuie inlaturat inainte de administrarea mifepristonului.

Expulzarea produsului de conceptie poate avea loc inainte de administrarea misoprostolului (in 1 pana la 2% din cazuri). Acest fapt nu elimina necesitatea vizitei de urmarire pentru verificarea finalizarii avortului.

Inainte de administrarea Medabon unei femei care a suferit mutilare genitala feminina (MGF), trebuie

efectuat un examen fizic de catre un membru calificat si instruit al personalului medical, pentru a exclude eventualele obstacole anatomice din calea avortului medicamentos.

Deoarece este important sa existe acces la asistenta medicala adecvata in caz de urgenta, procedura terapeutica trebuie efectuata doar in situatiile in care pacienta are acces la unitati medicale care dispun de echipamente pentru efectuarea tratamentului chirurgical pentru avort incomplet sau pentru transfuzie de sange sau resuscitare de urgenta in perioada cuprinsa intre prima vizita si data externarii de catre cadrul medical calificat care administreaza tratamentul.

Riscuri asociate metodei

Esecuri

Din cauza riscului non-neglijabil de esec, care apare in 4,5 pana la 7,8% din cazuri, vizita de urmarire este obligatorie, pentru a se verifica finalizarea avortului.

Pacienta trebuie informata ca este posibil sa fie necesar tratament chirurgical pentru realizarea unui avort complet.

Hemoragie

Pacienta trebuie informata asupra aparitiei sangerarilor vaginale prelungite (in medie, de aproximativ 13 zile de la administrarea mifepristonului pana la trei saptamani la unele femei). In cateva cazuri, sangerarile abundente pot necesita evacuarea chirurgicala a uterului. Hemoragia nu reprezinta in niciun fel dovada intreruperii sarcinii, intrucat aceasta se produce si in majoritatea cazurilor de esec.

Pacienta trebuie informata ca nu trebuie sa calatoreasca la mare distanta de centrul care prescrie tratamentul, atat timp cat nu a fost confirmata expulzia completa. Pacienta trebuie sa fie instruita precis cu privire la persoana pe care trebuie sa o contacteze si institutia careia trebuie sa i se adreseze in cazul aparitiei oricaror probleme sau urgente, in special in caz de sangerari vaginale foarte abundente.

O vizita de urmarire trebuie sa aiba loc in decursul unei perioade de 14-21 de zile de la administrarea mifepristonului pentru a se verifica prin mijloace adecvate (examen clinic, ecografie sau masurarea concentratiilor plasmatice de beta-hCG) daca s-a finalizat avortul si daca sangerarea vaginala s-a oprit sau s-a redus semnificativ. In caz de sangerare persistenta (chiar si usoara) dupa vizita de urmarire, disparitia acesteia trebuie verificata cateva saptamani mai tarziu. Daca se suspecteaza continuarea sarcinii, este posibil sa fie necesara efectuarea unei ecografii ulterioare pentru a evalua viabilitatea acesteia.

Persistenta sangerarilor vaginale in aceasta faza poate insemna un avort incomplet sau o sarcina extrauterina neobservata si trebuie avute in vedere investigatii/tratamente corespunzatoare.

In cazul unei sarcini in evolutie diagnosticate la vizita de urmarire, pacientei trebuie sa i se propuna intreruperea sarcinii printr-o alta metoda.

Intrucat sangerarea abundenta care necesita chiuretaj hemostatic se produce in 0,2 pana la 1,8% din cazuri in timpul metodei medicamentoase de intrerupere a sarcinii, trebuie sa se acorde atentie speciala pacientelor cu tulburari hemostatice cu hipocoagulabilitate sau cu anemie. Decizia de a utiliza metoda medicamentoasa sau metoda chirurgicala trebuie luata impreuna cu consultanti specializati, in functie de tipul de tulburare hemostatica si de nivelul anemiei.

Infectie

Tractul genital este mai predispus la infectie ascendenta atunci cand colul uterin este dilatat in urma avortului sau nasterii. Exista putine date cu privire la incidenta infectiei pelvine clinic semnificative in urma avortului medicamentos, dar aceasta pare sa fie rara si probabil se produce mai putin frecvent

decat in urma avortului prin aspiratie vacuum. Multe dintre simptomele infectiei pelvine, cum este durerea, sunt adesea nespecifice si, prin urmare, stabilirea unui diagnostic precis este dificila. In cazul femeilor care prezinta semne clinice, cum sunt durere pelvina, sensibilitate abdominala sau anexiala, secretii vaginale si febra, trebuie sa se suspecteze o infectie pelvina si sa se administreze tratament adecvat.

S-au raportat cazuri foarte rare de soc toxic fatal sau grav cauzat de agenti patogeni precum Clostridium sordellii care cauzeaza endometrita, Escherichia coli, cu simptomatogie clinica prin febra sau fara febra sau alte simptome evidente de infectie, in urma avortului medicamentos prin administrarea a 200 mg de mifepriston, urmata de administrarea vaginala neautorizata a comprimatelor de misoprostol pentru administrare orala. Nu se poate exclude faptul ca aceasta infectie se poate produce, de asemenea, cu misoprostol pentru administrare vaginala ca in Medabon.

Clinicienii trebuie sa tina cont de aceasta complicatie potential fatala.

Alte riscuri

Simptomele asociate sarcinii, cum sunt greata si varsaturile, se pot intensifica dupa administrarea de mifepriston si intr-o masura si mai mare dupa administrarea de misoprostol si se vor ameliora si disparea in timpul procesului de avort. Durerile si crampele in partea inferioara a abdomenului sunt cele mai frecvente simptome si sunt asociate administrarii de misoprostol si procesului de avort. In cazul in care durerea persista dupa expulzia produselor de conceptie, trebuie sa se investigheze originea acesteia. Diareea este cea mai frecventa reactie adversa proportionala cu doza, asociata utilizarii de misoprostol si, in mod normal, nu necesita tratament. De asemenea, unele femei raporteaza frisoane, tremor si/sau cresterea temperaturii dupa administrarea de misoprostol.

In ceea ce priveste determinarea factorului Rhesus si prevenirea aloimunizarii in sistem Rh, in cazul avortului medicamentos se aplica aceleasi masuri generale ca in cadrul oricarei intreruperi de sarcina.

Orice infectii ale aparatului reproducator trebuie tratate inainte de administrarea schemei de tratament asociata avortului medicamentos.

In timpul studiilor clinice, s-au inregistrat sarcini intre avort si reluarea menstruatiei. Pentru a evita potentiala expunere a unei sarcini ulterioare la mifepriston, se recomanda evitarea raporturilor sexuale neprotejate pana la aparitia primei menstruatii dupa avort. Prin urmare, se impune initierea unor metode contraceptive sigure cat mai curand dupa administrarea de misoprostol.

Precautii pentru utilizare
In caz de insuficienta suprarenala acuta suspectata, se recomanda administrarea de dexametazona. 1 mg de dexametazona antagonizeaza o doza de 400 mg de mifepriston.

Din cauza activitatii antiglucocorticoide a mifepristonului, eficacitatea tratamentului corticosteroid pe termen lung, incluzand corticosteroizi inhalatori administrati pacientilor cu astm bronsic, poate scadea in cursul a 3 pana la 4 zile in urma administrarii de mifepriston. Tratamentul trebuie ajustat.

O scadere a eficacitatii metodei se poate produce, teoretic, din cauza proprietatilor antiprostaglandinice ale medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), incluzand aspirina (acidul acetilsalicilic). Dovezi limitate sugereaza ca administrarea concomitenta de AINS in ziua administrarii de misoprostol nu influenteaza negativ efectele mifepristonului sau misoprostolului si nu reduce eficacitatea clinica a intreruperii medicamentoase a sarcinii.

S-au raportat accidente cardiovasculare rare, dar grave in urma administrarii intramusculare a analogului prostaglandinic. Din acest motiv, femeile cu factori de risc pentru boala cardiovasculara sau cu boala cardiovasculara confirmata trebuie tratate cu prudenta.

Mod de administrare a misoprostolului
In timpul administrarii si timp de trei ore dupa administrare, pacienta trebuie monitorizata in centrul de tratament, pentru a nu se omite posibilele efecte acute ale administrarii de misoprostol.

La momentul externarii din centrul de tratament, pacienta trebuie sa primeasca medicamente adecvate, in functie de necesitati, si trebuie pe deplin instruita cu privire la semnele si simptomele probabile pe care le poate prezenta si sa aiba acces direct la centrul de tratament prin telefon sau acces local.

Interactiuni
Nu s-au efectuat studii privind interactiunile avand in vedere administrarea in doza unica. Avand in vedere metabolizarea mifepristonului de catre izoenzima CYP3A4, este posibil ca ketoconazolul, itraconazolul, eritromicina si sucul de grepfrut sa inhibe metabolizarea acestuia (crescand concentratiile plasmatice de mifepriston). De asemenea, rifampicina, dexametazona, sunatoarea si anumite anticonvulsivante (fenitoina, fenobarbital, carbamazepina) pot induce metabolizarea mifepristonului (scazand concentratiile plasmatice de mifepriston).

Pe baza informatiilor privind inhibarea in vitro, administrarea concomitenta a mifepristonului poate duce la o crestere a concentratiilor plasmatice ale medicamentelor care sunt substraturi ale izoenzimei CYP3A4. Din cauza eliminarii lente a mifepristonului din organism, o astfel de interactiune poate fi observata pe o perioada prelungita de timp dupa administrarea acestuia. Prin urmare, trebuie dat dovada de prudenta atunci cand mifepriston este administrat concomitent cu medicamente care sunt substraturi ale izoenzimei CYP3A4 si care au un indice terapeutic ingust, cum sunt ciclosporina, tacrolimus, sirolimus, everolimus, alfentanil, diergotamina, ergotamina, fentanil si chinidina sau unele medicamente utilizate in timpul anesteziei generale.

Antiacidele care contin magneziu pot agrava diareea indusa de misoprostol.

Sarcina
La animale (vezi pct. 5.3 Date preclinice de siguranta), efectul abortiv al mifepristonei impiedica evaluarea adecvata a oricarui efect teratogen al moleculei.

La doze sub-abortive, se observa cazuri izolate de malformatii la iepuri, dar nu si la sobolani sau soareci, iar acestea sunt prea putine pentru a fi considerate semnificative sau pentru a putea fi puse pe seama mifepristonei.

La om, cele cateva cazuri raportate de malformatii nu permit o evaluare a cauzalitatii pentru mifepristona administrat in monoterapie sau in asociere cu prostaglandina. Prin urmare, datele sunt prea limitate pentru a putea stabili daca molecula este un teratogen uman.

Studiile efectuate la animale nu au evidentiat teratogenitatea misoprostolului, dar au demonstrat fetotoxicitatea acestuia la doze ridicate.

In prezent, nu exista date clinice relevante care sa sugereze posibila aparitie a malformatiilor dupa utilizarea vaginala a misoprostolului in timpul sarcinii. Cu toate acestea, in cateva cazuri in care misoprostolul a fost autoadministrat (pe cale orala sau vaginala) pentru inducerea unui avort, au fost sugerate urmatoarele efecte nocive ale misoprostolului: malformatii ale membrelor, ale miscarilor fetale si ale nervilor cranieni (hipomimie, anomalii ale suptului, deglutitiei si ale miscarilor oculare). In prezent, nu se poate exclude riscul de malformatie.

In consecinta:

Pacientele trebuie informate ca, din cauza riscului de esec al metodei medicamentoase de intrerupere a sarcinii si din cauza riscului necunoscut pentru fat, vizita de urmarire este obligatorie (vezi pct. 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare).

In cazul diagnosticarii unui esec al metodei la vizita de control (continuarea unei sarcini viabile) si daca pacienta este in continuare de acord, intreruperea sarcinii trebuie finalizata printr-o alta metoda.

In cazul in care pacienta doreste sa continue sarcina, datele disponibile sunt prea limitate pentru a justifica o intrerupere sistematica a unei sarcini expuse. In aceasta situatie, trebuie efectuata o monitorizare ecografica atenta a sarcinii.

Alaptarea
Mifepriston este un compus lipofil si poate fi, teoretic, eliminat in laptele matern la om. Cu toate acestea, nu sunt disponibile date. In consecinta, utilizarea Medabon trebuie evitata in timpul alaptarii.

Condus auto
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Mifepristona si misoprostol pot cauza ameteli, ceea ce poate avea un efect asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

Reactii adverse
Reactiile adverse sunt clasificate in functie de frecventa. In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Foarte frecvente (mai mare sau egal cu 1/10) Frecvente (mai mare sau egal cu 1/100 si mai mic de 1/10)

Mai putin frecvente (mai mare sau egal cu 1/1 000 si mai putin de 1/100) Rare (mai mare sau egal cu 1/10 000 si mai putin de 1/1 000)

Foarte rare (mai putin de 1/10 000)

Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

* Ruptura uterina a fost raportata mai putin frecvent dupa administrarea de prostaglandine pentru inducerea intreruperii de sarcina in cel de-al doilea trimestru sau pentru inducerea travaliului in caz de deces fetal in utero in cel de-al treilea trimestru de sarcina. Rupturile uterine au aparut in special la femeile multipare sau la femeile cu cicatrice rezultata in urma operatiei de cezariana.
S-au raportat cazuri foarte rare de soc toxic fatal cauzat de endometrita asociata cu Clostridium sordellii, prezentandu-se fara febra sau alte simptome evidente de infectie. Clinicienii trebuie sa tina cont de aceasta complicatie potential fatala (vezi pct. 4.4. Atentionari si precautii speciale pentru utilizare).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj
Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.

In cazul ingerarii masive accidentale, pot apare semne de insuficienta suprarenala. Semnele de intoxicatie acuta pot necesita tratament specializat, incluzand administrarea de dexametazona.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Agentia Europeana a Medicamentelor a acordat o derogare de la obligatia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Medabon la toate subgrupele de copii si adolescenti in avortul medicamentos (vezi pct. 4.2 pentru informatii privind utilizarea la copii si adolescenti).

Mifepriston
Grupa farmacoterapeutica: Alti hormoni sexuali si modulatori ai sistemului genital, Antiprogestogeni: codul ATC: G03XB01.

Mifepriston este un steroid sintetic cu actiune antiprogestationala ca urmare a competitiei cu progesteronul la nivelul receptorilor progesteronici.

La doze cuprinse intre 3 si 10 mg/kg administrate pe cale orala, acesta inhiba actiunea progesteronului endogen sau exogen la diferite specii de animale (sobolani, soareci, iepuri si maimute). Aceasta actiune se manifesta sub forma intreruperii gestatiei la rozatoare.

La femei, la doze mai mari decat sau egale cu 1 mg/kg, mifepristonul antagonizeaza efectele endometriale si miometriale ale progesteronului. In timpul sarcinii, acesta sensibilizeaza miometrul la actiunea prostaglandinelor de inducere a contractiilor. Efectul maxim se obtine atunci cand prostaglandina este administrata la 36 pana la 48 de ore dupa mifepriston.

Mifepristonul induce relaxarea si dilatarea colului uterin; relaxarea si dilatarea s-au dovedit a fi detectabile incepand de la 24 de ore dupa administrarea mifepristonului, acestea crescand pana la punctul maxim la aproximativ 36-48 de ore dupa administrare.

Mifepristonul se leaga de receptorul glucocorticoid. La animale, la doze de la 10 pana la 25 mg/kg, acesta inhiba actiunea dexametazonei. La om, actiunea antiglucocorticoida se manifesta la o doza egala cu sau mai mare decat 4,5 mg/kg printr-o crestere compensatorie a ACTH si a cortizolului. Bioactivitatea glucocorticoida (BAG) poate fi deprimata timp de mai multe zile in urma administrarii unice a 200 mg mifepriston pentru intreruperea sarcinii. Implicatiile clinice ale acestui lucru sunt neclare, insa este posibil ca varsaturile si greata sa se intensifice la femeile susceptibile.

Mifepriston prezinta o actiune antiandrogenica slaba, care apare doar la animale in timpul administrarii prelungite a unor doze foarte ridicate.

Misoprostol
Grupa farmacoterapeutica: Oxitocice, Prostaglandine: cod ATC: G02AD06.

Misoprostol este un analog sintetic al prostaglandinei E1. La dozele recomandate, misoprostolul induce contractiile muschiului neted din miometru si relaxarea colului uterin. Proprietatile uterotonice ale misoprostolului ar trebui sa faciliteze deschiderea cervicala si evacuarea produsului de conceptie.

In cazul administrarii pe cale vaginala, cresterea tonusului uterin incepe dupa aproximativ 20 de minute si atinge punctul maxim dupa 46 de minute. Contractilitatea uterina creste continuu timp de patru ore in urma administrarii vaginale. Administrarea vaginala a misoprostolului induce contractii mult mai puternice si regulate decat administrarea orala.

In cazul intreruperii premature a sarcinii, combinatia unui analog prostaglandinic utilizat in regim secvential dupa mifepriston determina expulzia produsului de conceptie. In studiile clinice, rata de succes este de aproximativ 95%, atunci cand se asociaza 200 mg mifepriston cu misoprostol 800 micrograme administrat pe cale vaginala, pana in a 63-a zi de amenoree.

Tabelul indica rezultatele tratamentului in ceea ce priveste avortul complet, avortul incomplet/retinut si continuarea sarcinii, in functie de durata amenoreei, din studiul pivot efectuat de OMS.

Proprietati farmacocinetice
Mifepriston
Absorbtie

In urma administrarii orale a unei singure doze de 600 mg, mifepristonul se absoarbe rapid. Concentratia plasmatica maxima de 1,98 mg/l este atinsa dupa 1,30 de ore (medie de 10 subiecti).

Distributie

Exista un raport doza/raspuns neliniar in cazul dozelor de 100 mg si mai mari. In urma unei faze de distributie, eliminarea este la inceput lenta, concentratia plasmatica scazand la jumatate intre 12 si 72 de ore si apoi mai rapid, rezultand un timp de injumatatire prin eliminare de 18 ore. Prin tehnici de testare cu radioreceptori, timpul de injumatatire prin eliminare este de pana la 90 de ore, incluzand toti metabolitii mifepristonului capabili sa se lege de receptorii progesteronici.

Metabolizare

In urma administrarii unor doze scazute de mifepriston (20 mg pe cale orala sau intravenoasa), biodisponibilitatea absoluta este de 69%.

In plasma, mifepristonul se leaga in proportie de 98% de proteinele plasmatice: albumina si, in principal, alfa-1-acid glicoproteina (AAG), de care gradul de legare este saturabil. Datorita acestei legari specifice, volumul de distributie si clearance-ul plasmatic al mifepristonului sunt invers proportionale cu concentratia plasmatica de AAG.

N-demetilarea si hidroxilarea terminala a catenei de 17-propinil reprezinta cai metabolice primare ale metabolismului oxidativ hepatic.

Eliminare

Mifepristonul se excreta in principal in materiile fecale. In urma administrarii unei doze marcate de 600 mg, 10% din radioactivitatea totala se elimina in urina si 90% in materiile fecale.

Misoprostol
Absorbtie

In cazul administrarii vaginale, concentratiile plasmatice de acid misoprostolic (respectiv, metabolitul sau farmacologic activ) ating valoarea maxima in 1-2 ore, dupa care scad lent, determinand concentratii plasmatice de durata de pana la 4 ore.

Ficatul este principalul loc al metabolizarii, mai putin de 1% din acidul misoprostolic excretandu-se in urina.

Rata si gradul de absorbtie a comprimatelor vaginale de misoprostol din formula Medabon sunt cu aproximativ 70% mai ridicate in comparatie cu Cytotec®, o formula de misoprostol deja comercializata.

Eliminare

Metabolitii acidului misoprostolic sunt inactivi, iar majoritatea dozei se excreta sub forma de metaboliti ai misoprostolului si acidului misoprostolic in urina.

Gradul de legare de proteinele plasmatice al acidului misoprostolic este de aproximativ 90% si este independent de concentratia plasmatica la dozele terapeutice.

Date preclinice de siguranta Mifepriston
Mifepristonul s-a dovedit a nu avea potential mutagen si niciun efect toxic la doze de pana la 1 000 mg/kg in cadrul administrarii acute efectuate la soareci si sobolani.

In studiile toxicologice efectuate la sobolani si maimute cu o durata de pana la 6 luni, mifepristonul a produs efecte asociate cu activitatea sa antihormonala (antiprogesteronica, antiglucocorticoida si antiandrogenica). In studiile de toxicologie privind functia de reproducere, mifepristonul actioneaza ca puternic abortiv. Nu s-a observat niciun efect teratogen al mifepristonului la sobolanii si soarecii care au supravietuit expunerii fetale. La iepurii care au supravietuit expunerii fetale insa, s-au produs cazuri izolate de anomalii severe (la nivelul boltii craniene, al creierului si al maduvei spinarii). Numarul de anomalii fetale nu a fost statistic semnificativ si nu s-a observat niciun efect in functie de doza. La maimute, numarul de fetusi care au supravietuit actiunii abortive a mifepristonului nu a fost suficient pentru a permite o evaluare concludenta.

Misoprostol
Studiile de toxicitate la administrarea unei doze unice efectuate la rozatoare si nerozatoare indica o marja de siguranta de cel putin 500 pana la 1000 de ori mai mare intre dozele letale la animale si dozele terapeutice la om. Studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere efectuate la animale au indicat embriotoxicitate la doze ridicate.