Indicatii
Tratamentul simptomatic al spasticitatii dupa accident vascular cerebral la adulti.
Dozaj
Doze
Adulti
Doza orala zilnica recomandata este de 150-450 mg, divizata in trei doze egale, in functie de cerintele individuale si toleranta fiecarui pacient in parte.
Insuficienta renala
Experienta privind pacientii cu insuficienta renala este limitata si a fost observata o frecventa mai mare a evenimentelor adverse la acest grup de pacienti. De aceea, la pacientii cu insuficienta renala moderata se recomanda stabilirea treptata a dozei pentru fiecare pacient in parte, cu supravegherea atenta a starii pacientului si a functiei renale. Nu se recomanda utilizarea tolperisonului la pacientii cu insuficienta renala severa.
Insuficienta hepatica
Experienta privind pacientii cu insuficienta hepatica este limitata si a fost observata o frecventa mai mare a evenimentelor adverse la acest grup de pacienti. De aceea, la pacientii cu insuficienta hepatica moderata se recomanda stabilirea treptata a dozei pentru fiecare pacient in parte, cu supravegherea atenta a starii pacientului si a functiei hepatice. Nu se recomanda utilizarea tolperisonului la pacientii cu insuficienta hepatica severa.
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea tolperisonului la copii si adolescenti nu au fost stabilite.
Mod de administrare
Administrare orala.
Comprimatele se administreaza dupa mese, cu un pahar de apa. Aportul insuficient de alimente poate reduce biodisponibilitatea tolperisonului.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa tolperison sau la echivalentul chimic eperison sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Miastenia gravis.
Alǎptare.
Atentionari
Reactii de hipersensibilitate
Reactiile adverse raportate cel mai frecvent in timpul experientei dupa punerea pe piata a tolperisonului au fost reactiile de hipersensibilitate. Reactiile de hipersensibilitate au variat de la reactii cutanate usoare la reactii sistemice severe, inclusiv soc anafilactic. Simptomele pot include: eritem, eruptie cutanata tranzitorie, urticarie, prurit, angioedem, tahicardie, hipotensiune arteriala sau dispnee.
Femeile, pacientii cu hipersensibilitate la alte medicamente sau cu antecedente de alergie pot prezenta un risc mai mare.
In cazul unei hipersensibilitati cunoscute la lidocaina, este justificata prudenta crescuta pe parcursul administrarii tolperisonului, din cauza posibilelor reactii adverse incrucisate.
Pacientii trebuie instruiti sa fie atenti la orice simptome care indica hipersensibilitatea, sa intrerupa administrarea tolperisonului si sa ceara imediat sfatul medicului daca apar astfel de simptome.
Tolperisonul nu trebuie re-administrat dupa un episod de hipersensibilitate la tolperison.
Excipient
Acest medicament contine lactoza monohidrat. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit total de lactaza sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Interactiuni
Studii de interactiune medicamentoasa privind proprietatile farmacocinetice, efectuate cu dextrometorfan, substratul CYP2D6, indica faptul ca administrarea concomitenta de tolperison poate creste concentratiile plasmatice ale medicamentelor care sunt metabolizate predominant de CYP2D6, cum sunt: tioridazina, tolterodina, venlafaxina, atomoxetina, desipramina, dextrometorfanul, metoprololul, nebivololul si perfenazina.
Experimentele in vitro efectuate cu microzomi hepatici umani si hepatocite umane nu au sugerat inhibare sau inducere semnificativa a altor izoenzime CYP (CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19, CYP1A2, CYP3A4).
Din cauza diversitatii cailor metabolice ale tolperisonului, nu este de asteptat cresterea expunerii la tolperison dupa administrarea concomitenta de substraturi CYP2D6 si/sau alte medicamente.
Biodisponibilitatea tolperisonului este redusa atunci cand este administrat in afara meselor si, de aceea, se recomanda administrarea consecventa legata de mese (vezi si pct. 4.2 si 5.2).
Desi tolperisonul este un compus cu actiune centrala, potentialul sau de sedare este mic. In cazul administrarii concomitente cu alte relaxante musculare cu actiune centrala, trebuie luata in considerare reducerea dozei de tolperison.
Tolperisonul potenteaza efectul acidului niflumic; de aceea trebuie luata in considerare reducerea dozei de acid niflumic sau alte AINS in cazul administrarii concomitente.
Sarcina
Sarcina
Pe baza studiilor efectuate pe animale, s-a aratat ca tolperisonul nu are efect teratogen. In absenta unor date clinice, nu se recomanda administrarea Mydocalm in sarcina (in special, in primul trimestru de sarcina), cu exceptia situatiei cand beneficiul terapeutic justifica riscul potential pentru fat.
Alaptarea
Deoarece nu exista informatii disponibile cu privire la faptul ca tolperisonul se excreta in laptele uman, Mydocalm este contraindicat in timpul alaptarii.
Condus auto
Mydocalm nu are nicio influenta sau are influentǎ neglijabilǎ asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Pacientii care prezinta ameteli, somnolenta, tulburǎri de atentie, epilepsie, vedere incetosata sau slabiciune musculara in timpul tratamentului cu Mydocalm trebuie sa se adreseze medicului.
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta
Profilul de siguranta al comprimatelor care contin tolperison este sustinut de date privind peste 12000 pacienti.
Conform acestor date, clasificarile pe aparate, sisteme si organe cel mai frecvent implicate sunt: afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat, tulburari generale, tulburari ale sistemului nervos si tulburari gastro-intestinale.
In datele dupa punerea pe piata, reactiile adverse de hipersensibilitate asociate cu administrarea tolperisonului reprezinta aproximativ 50-60% din cazurile raportate. Majoritatea cazurilor reprezinta afectiuni usoare si autolimitate. Reactii de hipersensibilitate care pun viata in pericol sunt raportate foarte rar.
Frecventa evenimentelor adverse este definitǎ dupa cum urmeaza: Mai putin frecvente (≥1/1.000 si mai mic de 1/100)
Rare (≥1/10.000 si mai mic de 1/1.000) Foarte rare (mai mic de 1/10.000)
Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Lista tabelara a reactiilor adverse
Tabelul de mai jos prezinta reactiile adverse conform clasificarii pe organe si sisteme MedDRA si in functie de categoriile de frecvente:
| Clasificarea MedDRA | Mai putin frecvente (≥1/1.000 si mai mic de1/100) | Rare(≥1/10.000 si mai mic de1/1.000) | Foarte rare (mai mic de1/10.000) |
| Tulburari hematologice si limfatice | Anemie Limfadenopatie | ||
| Tulburari ale sistemului imunitar | Reactie de hipersensibilitate* Reactie anafilactica | soc anafilactic | |
| Tulburari metabolice si de nutritie | Anorexie | Polidipsie | |
| Tulburari psihice | Insomnie Tulburari de somn | Scadere a activitatii Depresie | Confuzie |
| Tulburari ale sistemului nervos | Cefalee Ameteala Somnolenta | Tulburari de atentie TremorEpilepsie Hipoestezie ParestezieLetargie | |
| Tulburari oculare | Vedere încetosata | ||
| Tulburari acustice si vestibulare | Tinitus Vertij | ||
| Tulburari cardiace | Angina pectorala Tahicardie Palpitatii | Bradicardie | |
| Tulburari vasculare | Hipotensiune arteriala | Înrosire a fetei | |
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | Dispnee EpistaxisTahipnee | ||
| Tulburari gastro- intestinale | Disconfort abdominal DiareeGura uscata DispepsieGreata | Durere epigastrica Constipatie Flatulenta Varsaturi | |
| Tulburari hepatobiliare | Afectiune hepatica usoara | ||
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Dermatita alergica Hiperhidroza PruritUrticarieEruptie cutanata | ||
| Tulburari musculo- scheletice si ale tesutului conjunctiv | Slabiciune musculara MialgieDureri la nivelulextremitatilor | Disconfort la nivelul extremitatilor | Osteopenie |
| Tulburari renale si ale cailor urinare | Enurezis Proteinurie |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | Astenie Indispozitie Oboseala | Senzatie de ebrietate Senzatie de cald IritabilitateSete | Disconfort la nivelul pieptului |
| Investigatii diagnostice | Scadere a tensiunii arteriale Crestere a bilirubinemiei Valori anormale ale enzimelor hepaticeScadere a numarului de trombociteCrestere a numarului deleucocite din sânge | Crestere a creatininemiei |
*Dupa punerea pe piata au fost raportate urmatoarele reactii (cu frecventa necunoscuta): angioedem (inclusiv edem facial, tumefiere a buzelor).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
In caz de supradozaj, simptomele pot include: somnolenta, simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, durere epigastrica), tahicardie, hipertensiune arteriala, bradikinezie si vertij. In cazuri severe au fost raportate convulsii, deprimare respiratorie, apnee si coma.
Nu exista antidot specific pentru tolperison, se recomanda tratament simptomatic.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Miorelaxante, alte medicamente cu actiune centrala, codul ATC: M03BX04.
Mecanism de actiune
Tolperisonul este un miorelaxant cu actiune centrala. Mecanismul exact de actiune nu este complet cunoscut.
Efecte farmacodinamice
Are o afinitate mare pentru tesutul nervos, atingand concentratia cea mai mare la nivelul tesutului cerebral, maduvei spinarii si nervilor periferici.
Efectul cel mai semnificativ al tolperisonului este actiunea sa inhibitorie asupra cailor reflexe spinale. Acest efect, impreuna cu o actiune inhibitorie asupra cailor de control descendente, pot reprezenta principala cale de actiune ce poate fi atribuita utilitatii terapeutice a tolperisonului.
Structura chimica a tolperisonului este foarte asemanatoare cu cea a lidocainei. Similar lidocainei, are un efect de stabilizare a membranei si depreseaza excitabilitatea electrica a neuronilor motori si a
aferentelor primare. Tolperisonul inhiba, direct proportional cu doza, canalele de sodiu voltaj- dependente si, ca urmare, amplitudinea si frecventa potentialului de actiune sunt reduse.
Au fost demonstrate efectele inhibitorii asupra canalelor de calciu voltaj-dependente, sugerand ca tolperisonul poate, de asemenea, reduce eliberarea neurotransmitatorilor, suplimentar actiunii de stabilizare a membranei.
In final, tolperisonul are si unele usoare proprietati antagoniste alfa-adrenergice si anti-muscarinice.
Eficacitate si siguranta clinica
A fost stabilita eficacitatea tolperisonului in spasticitatea survenita dupa un accident vascular cerebral. Rezultatele unui studiu randomizat, dublu-orb, placebo controlat (Stamenova, 2005), care a inclus 120 pacienti cu spasticitate survenita dupa un accident vascular cerebral au evidentiat o ameliorare semnificativa clinic si statistic a spasticitatii dupa administrarea tolperisonului, masurata cu ajutorul Scalei Ashworth, definita ca principal parametru-tinta. Evaluarile globale ale eficacitatii de catre pacienti si investigatori au confirmat superioritatea tolperisonului fata de placebo (p mai mic de 0,001). De asemenea, rezultatele parametrilor testelor functionale (care includ Indicele Barthel modificat, capacitatea de a efectua activitati de rutina si rezistenta la mers) au demonstrat o tendinta clara spre o eficacitate mai buna a tolperisonului comparativ cu placebo, desi nu a fost atins nivelul de semnificatie statistica.
In cadrul unui studiu comparativ, randomizat, dublu-orb, care a inclus 48 de pacienti cu leziuni cerebrale (Feher, 1985), eficacitatea tolperisonului in privinta imbunatatirii Indicelui Barthel a fost similara celei a baclofenului, in timp ce in privinta imbunatatirii in cadrul Scalei de Evaluare Motorie Rivermead, tolperisonul a fost superior baclofenului.
Dovezile privind beneficiile tratamentului cu tolperison la pacientii cu tonus muscular crescut datorita altor afectiuni locomotorii decat spasticitatea survenita dupa accident vascular cerebral au ramas controversate.
Desi unele studii au prezentat rezultate pozitive in privinta unora din parametrii testati, alte studii nu au reusit sa dovedeasca beneficiile tolperisonului in aceste afectiuni.
Profilul de siguranta al tolperisonului a fost stabilit pe baza datelor provenite din studii clinice care au inclus pacienti cu tonus muscular crescut de diferite etiologii.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie, distributie si metabolizare
Atunci cand este administrat pe cale orala, tolperisonul este bine absorbit la nivelul intestinului subtire. Concentratiile plasmatice maxime sunt atinse la 0,5-1,5 ore de la ingerare. Datorita metabolizarii intense la primul pasaj hepatic, biodisponibilitatea medicamentului este de aproximativ 20%.
Alimentatia cu continut ridicat de grasimi creste biodisponibilitatea tolperisonului administrat pe cale orala cu aproximativ 100% si creste concentratia plasmatica maxima cu aproximativ 45% comparativ cu postul alimentar, intarziind timpul pana la atingerea acesteia cu aproximativ 30 minute.
Tolperisonul este metabolizat intens la nivel hepatic si renal. Nu se cunoaste activitatea farmacologica a metabolitilor.
Eliminare
Medicamentul este eliminat aproape exclusiv pe cale renala (mai mult de 99%) sub forma de metaboliti.
Timpul de injumatatire prin eliminare dupa administrarea pe cale orala de 2,5 ore.
Date preclinice de siguranta
Datele non-clinice din studiile conventionale de siguranta farmacologica, toxicitate dupa doze repetate, genotoxicitate si toxicitate asupra functiei de reproducere nu au demonstrat riscuri speciale la om.
Efectele din studiile non-clinice au fost observate doar la expuneri considerate a fi suficient de mari fata de expunerea maxima la om pentru a avea o relevanta redusa asupra utilizarii clinice.
La sobolani si iepuri, embriotoxicitatea a aparut dupa administrarea pe cale orala a doze de 500 mg/kg masa corporala si, respectiv, 250 mg/kg masa corporala. Totusi, aceste doze sunt de mai multe ori mai mari decat dozele terapeutice recomandate.