Indicatii
Infectii acute ale tractului urinar (de exemplu cistita, uretrita, ureterita) cu bacterii si fungi sensibili la nitroxolina. Profilaxia recidivelor.
Dozaj
Adulti
Infectii urinare acute
Adulti: se administreaza oral de 3 ori pe zi cate o capsula de Nitroxolina-MIP sau dupa recomandarea medicului.
Profilaxia recidivelor 1-2 capsule de Nitroxolina-MIP zilnic.
Pentru profilaxia recidivelor se recomanda, daca este posibil, administrarea dozei corespunzatoare seara (1-2 capsule).
Copii
Datorita concentratiei ridicate, Nitroxolina-MIP nu este recomandat la copii sub 14 ani.
Mod de administrare
Capsulele de Nitroxolina-MIP trebuie luate cu un pahar de apa, pe parcursul zilei, de preferat inaintea meselor. In cazul unei sensibilitati gastrice, acestea se pot lua dupa masa.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la nitroxolina sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1. Afectiuni severe hepatice si renale.
Atentionari
In cazul tratamentului de lunga durata se recomanda supravegherea functiei hepatice.
In cazuri rare, uleiul de soia si excipientul Ponceau 4R (E 124) pot determina reactii alergice severe.
Interactiuni
Influenta inhibitoare asupra eficacitatii nitroxolinei ca urmare a administrarii simultane a unor medicamente continand doze ridicate de minerale este teoretic posibila.
Sarcina
Sarcina
Datele provenite din utilizarea nitroxolinei la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale sunt insuficiente pentru evidentierea efectelor toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potential pentru om este necunoscut.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca nitroxolina/metabolitii acesteia se excreta in laptele uman. Nu se poate exclude un risc pentru nou-nascuti/sugari. Trebuie luata decizia fie de a intrerupe alaptarea, fie de a intrerupe/de a se abtine de la tratamentul cu Nitroxolina-MIP avand in vedere beneficiul alaptarii pentru copil si beneficiul tratamentului pentru femeie.
Condus auto
Nitroxolina nu are nicio influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 si mai mic de 1/10) Mai putin frecvente (≥1/1000 si mai mic de 1/100) Rare (≥1/10000 si mai mic de 1/1000) Foarte rare (mai mic de 1/10000) Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
Tulburari hematologice si limfatice Rare: modificari alergice ale valorilor normale ale hemogramei (trombocitopenie). Tulburari ale sistemului nervos Foarte rare: stari de oboseala, cefalee, ameteala, tulburari motorii. Tulburari gastro-intestinale: Frecvente: greata, varsaturi sau diaree. Aceste simptome dispar pe parcursul tratamentului si in general nu necesita intreruperea terapiei. Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: Mai putin frecvente: reactii alergice cutanate (eritem, urticarie). Acestea sunt fie temporare, fie dispar odata cu intreruperea administrarii medicamentului.
Substanta activa, nitroxolina, are o culoare galbena intensa. In cazuri rare, cantitati reduse pot fi eliminate prin transpiratie. Aceasta poate conduce la ingalbenirea netoxica temporara a pielii, parului si unghiilor. Foarte rar este posibila colorarea temporara a sclerei.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania:
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Supradozaj
A fost raportat un singur caz de supradozaj acut (intentie de suicid) cu 5000 mg nitroxolina.
In momentul spitalizarii pacienta prezenta stare de oboseala dar starea de constienta era pastrata. Nu au fost semnalate alte simptome ale intoxicatiei, iar starea pacientei a revenit la normal fara masuri medicale suplimentare.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Antibacteriene pentru administrare sistemica, codul ATC: J01XX07
Nitroxolina este un chelator al cationilor divalenti. In concentratiile terapeutice care pot fi atinse substanta activa are un efect antibacterian asupra majoritatii germenilor gram-negativi si gram-pozitivi care determina infectii ale tractului urinar.
Astfel, micoplasmele (M. hominis, Ureaplasma urealyticum) sunt sensibile la nitroxolina. Bacteriile din familia Pseudomonadaceae sunt rezistente, iar Acinetobacter spp., Enterococus spp. si Serratia spp. demonstreaza o rezistenta neregulata fata de nitroxolina.
La concentratii inferioare concentratiei medii de inhibitie (mai mic CMI/32) are loc deja o inhibare a adeziunii bacteriene. Deoarece aceasta reprezinta faza centrala si initiala a unei infectii urinare, nitroxolina se poate folosi atat in tratamentul infectiilor cat si in profilaxia recidivelor.
Nitroxolina este, de asemenea, activa fata de microorganismele patogene micotice de tipul Candida intalniti in patologia umana. Mecanismul de actiune se bazeaza pe inhibarea selectiva a anumitor enzime, in special a ARN-polimerazelor.
Datorita modului sau de actiune (complexarea cationilor divalenti), aparitia rezistentei sub forma de mutatii primare este putin probabila.
Administrarea orala a nitroxolinei nu afecteaza echilibrul florei normale a intestinului.
Concentratiile inhibitorii minime (CIM) sunt: susceptibil: ≤ 8 mg/L rezistent: ≥ 16 mg/L
In tabelul de mai jos bacteriile relevante din punct de vedere clinic sunt clasificate pe baza studiilor in vitro ca si susceptibile sau rezistente la nitroxolina.
Prevalenta acestor specii bacteriene poate varia local si temporal. Sunt necesare date locale pentru evaluarea rezistentei, mai ales in cazul infectiilor severe.
| I. Specii sensibile |
| Staphylococcus aureus |
| Staphylococcus epidermidis |
| Streptococci beta-hemolitici |
| Citrobacter spp. |
| Enterobacter spp. |
| Escherichia coli |
| Klebsiella oxytoca |
| Morganella morganii |
| Proteus mirabilis |
| Proteus vulgaris |
| Providencia spp. |
| Mycoplasma hominis |
| Ureaplasma urealyticum |
| Candida albicans |
| Candida (Torulopsis) glabrata |
| Candida guillermondii |
| Candida kefir |
| Candida krusei |
| Candida parapsilosis |
| Candida pseudotropicalis |
| Candida tropicalis |
| II. Specii la care rezistenta la un medicament chemoterapuetic poate constitui o problema |
| Enterococcus spp. |
| Staphylococci caogulaza-negativi |
| Acinetobacter spp. |
| Klebsiella pneumoniae |
| Serratia spp. |
| III. Specii rezistente |
| Burkholderia cepacia1) |
| Pseudomonas spp. |
| Stenotrophomonas maltophilia1) |
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Nitroxolina administrata oral este absorbita rapid si aproape complet de catre intestin. Substanta activa este detectabila in sange la 15-30 minute dupa administrarea orala a 200 mg nitroxolina. Concentratia maxima in plasma este atinsa dupa 1-1,5 ore.
Concentratia bacteriologic efectiva in urina a fost atinsa dupa 1-2 ore.
Distributie
La nivelul tesuturilor si in ser nu s-au depistat concentratii terapeutice efective de nitroxolina. Exceptie face prostata in cazul careia in cazul unei doze crescute s-a decelat nivelul terapeutic efectiv. Dupa absorbtie, 10% din nitroxolina se leaga de albuminele plasmatice.
Metabolizare
Nitroxolina este metabolizata in ficat.
Eliminare
Nitroxolina se excreta in cea mai mare parte prin urina, predominant sub forma de glucurono- si sulfatoconjugat. Timpul de injumatatire plasmatica este de aproximativ 2 ore.
In conditii extreme (de exemplu sauna), nitroxolina poate fi excretata in cantitati mici prin transpiratie.
Grupuri speciale de pacienti
In cazul insuficientelor renale moderate (concentratia creatininei serice =2 mg/100mL) eliminarea este intarziata atingandu-se totusi doza clinica efectiva in urina. In cazul insuficientelor renale severe (concentratia creatininei serice mai mare de 2 mg/100 mL) eliminarea renala a nitroxolinei si deci eficacitatea clinica a acesteia nu sunt asigurate .
Date preclinice de siguranta
Examinarea toxicitatii cronice in cazul administrarii orale a nitroxolinei s-a efectuat pe soareci, sobolani, pisici si caini. Datele au evidentiat simptome neurotoxice dependente de doza administrata. In cazul rozatoarelor, dozele ridicate au condus la modificari morfopatologice ale motoneuronilor spinali si ale sistemului nervos periferic. Modificari morfopatologice dependente de doza administrata au fost constatate si la nivelul organelor parenchimatoase.
Intr-un studiu privind utilizarea pe termen lung a unor doze ridicate de nitroxolina pe sobolani au fost raportate cazuri de cataracta. Acest efect nu a fost insa observat in cazul altor studii pe specii diferite de animale.
Testele in vitro si in vivo privind genotoxicitatea au fost negative.
Nu sunt disponibile date privind examinarea pe termen lung a actiunii carcinogene a nitroxolinei.
Nu au fost realizate studii experimentale relevante la animale privind toxicitatea nitroxolinei asupra functiei de reproducere.