Omeprazol 20mg, 30 capsule gastrorezistente, Rompharm

Indicatii
Omeprazol Rompharm 20 mg, capsule gastrorezistente este indicat pentru:

Adulti

• Tratamentul ulcerelor duodenale
• Prevenirea recaderii ulcerelor duodenale
• Tratamentul ulcerelor gastrice
• Prevenirea recaderii ulcerelor gastrice
• In combinatie cu antibiotice adecvate, pentru eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) in ulcerul peptic
• Tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
• Prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice si duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacientii cu risc crescut
• Tratamentul esofagitei de reflux
• Tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata
• Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian
• Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison

Copii si adolescenti

• Copii cu varsta de peste 1 an si greutate corporala ≥ 10 kg
• Tratamentul esofagitei de reflux
• Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro-esofagian
• Copii cu varsta peste 4 ani si adolescenti
• In combinatie cu antibiotice, in tratamentul ulcerului duodenal determinat de H. pylori

Dozaj
Doze la adulti

Tratamentul ulcerelor duodenale

Doza recomandata la pacientii cu ulcer duodenal activ este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in 2 saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei in urmatoarele 2 saptamani. La pacientii cu ulcer duodenal si raspuns terapeutic slab, se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea se obtine de obicei in 4 saptamani.

Prevenirea recaderii ulcerelor duodenale

Pentru prevenirea recaderii ulcerului duodenal la pacientii cu H. pylori negativ sau atunci cand eradicarea H. pylori nu este posibila, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La unii pacienti, o doza zilnica de 10 mg poate fi suficienta. In caz de esec terapeutic, doza poate fi crescuta la 40 mg.

Tratamentul ulcerelor gastrice

Doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea are loc in 4 saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei in urmatoarele 4 saptamani. La pacientii cu ulcer gastric si raspuns terapeutic slab, se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea se obtine de obicei in 8 saptamani.

Prevenirea recaderii ulcerelor gastrice

Pentru prevenirea recaderilor la pacienti cu ulcer gastric si raspuns terapeutic slab, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta pana la 40 mg omeprazol o data pe zi.

Eradicarea H.pylori in ulcerul peptic

Pentru eradicarea H. pylori alegerea antibioticelor trebuie sa tina cont de toleranta pacientului la medicamente si trebuie efectuata in conformitate cu tiparele de rezistenta locale, regionale si nationale si cu ghidurile de tratament.

• 20 mg omeprazol + 500 mg claritromicina + 1000 mg amoxicilina, fiecare de doua ori pe zi timp de o saptamana, sau
• 20 mg omeprazol + 250 mg claritromicina (alternativ 500 mg) + 400 mg metronidazol (sau 500 mg
• metronidazol sau tinidazol 500 mg), fiecare de doua ori pe zi timp de o saptamana, sau
• 40 mg omeprazol o data pe zi + 500 mg amoxicilina + 400 mg metronidazol (sau 500 mg metronidazol sau 500 mg tinidazol), ambele de trei ori pe zi timp de o saptamana.

Dupa fiecare regim de tratament, daca pacientul continua sa fie H. pylori pozitiv, terapia poate fi repetata.

Tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate AINS

Pentru tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate AINS, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea are loc in 4 saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa inca 4 saptamani de tratament.

Prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice si duodenale asociate AINS la pacientii cu risc crescut Pentru prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice sau duodenale asociate AINS la pacientii cu risc crescut (varsta mai mare de 60 ani, istoric de ulcere gastrice si duodenale, istoric de hemoragie digestiva superioara), doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi.

Tratamentul esofagitei de reflux

Doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in 4 saptamani. La acei pacienti care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa inca 4 saptamani de tratament.

La pacientii cu esofagita de reflux severa se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea este de obicei obtinuta in 8 saptamani.

Tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata

Pentru tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata, doza recomandata este de 10 mg omeprazol o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 20 - 40 mg omeprazol o data pe zi.

Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian

Doza recomandata este de 20 mg omeprazol pe zi. Pacientii pot raspunde adecvat la 10 mg pe zi si de aceea trebuie luata in considerare ajustarea individuala a dozei.

Daca nu s-a obtinut controlul simptomelor dupa 4 saptamani de tratament cu 20 mg omeprazol pe zi, se recomanda investigatii suplimentare.

Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison

La pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison doza trebuie ajustata individual si tratamentul trebuie continuat atat cat este indicat din punct de vedere clinic. Doza initiala recomandata este de 60 mg omeprazol pe zi. Toti pacientii cu boala severa si raspuns inadecvat la alte terapii au fost controlati eficient si peste 90% dintre pacienti au fost mentinuti pe doze de 20 - 120 mg omeprazol pe zi. Atunci cand doza depaseste 80 mg pe zi, aceasta trebuie divizata si administrata in doua prize zilnice.

Doze la copii si adolescenti

Copii cu varsta de peste 1 an si greutate corporala ≥ 10 kg Tratamentul esofagitei de reflux

Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro-esofagian

Dozele recomandate sunt urmatoarele:

Esofagita de reflux: durata tratamentului este de 4 - 8 saptamani.

Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro-esofagian: Durata tratamentului este de 2 - 4 saptamani. Daca controlul simptomelor nu a fost obtinut dupa 2 - 4 saptamani, pacientul necesita investigatii suplimentare.

Copii cu varsta peste 4 ani si adolescenti Tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H. pylori

Pentru alegerea terapiei combinate adecvate, trebuie luate in considerare reglementarile oficiale nationale, locale si regionale privind rezistenta bacteriana, durata tratamentului (cel mai frecvent 7 zile, dar uneori pana la 14 zile) si utilizarea corespunzatoare a medicamentelor antibacteriene.

Tratamentul trebuie monitorizat de un medic specialist. Dozele recomandate sunt urmatoarele:

Grupuri speciale de pacienti

Insuficienta renala

Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala (vezi pct. 5.2).

Insuficienta hepatica

La pacientii cu insuficienta hepatica, poate fi suficienta o doza zilnica de 10 - 20 mg omeprazol (vezi pct. 5.2).

Varstnici (mai mare de 65 de ani)

Nu este necesara ajustarea dozei la varstnici (vezi pct. 5.2).

Mod de administrare

Se recomanda administrarea capsulelor de omeprazol dimineata, preferabil fara alimente, inghitite intregi cu jumatate de pahar de apa. Capsulele nu trebuie mestecate sau sfaramate.

Pentru pacientii cu dificultati de inghitire si pentru copii care pot bea sau inghiti alimente semisolide Pacientii pot desface capsula iar continutul acesteia se poate inghiti cu jumatate de pahar de apa sau se poate dispersa intr-o lingura de apa plata si daca se doreste, se poate amesteca cu suc de fructe sau compot de mere. Pacientii trebuie atentionati ca dispersia trebuie luata imediat (sau in urmatoarele 30 de minute) si intotdeauna agitata inainte de a fi bauta si urmata de clatirea cu jumatate de pahar de apa. Pacientii nu trebuie sa utilizeze lapte sau apa carbogazoasa.

Microgranulele cu invelis enteric nu trebuie mestecate.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la omeprazol, benzimidazoli substituiti sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Similar altor inhibitori ai pompei de protoni (IPP), omeprazolul nu trebuie administrat concomitent cu nelfinavir (a se vedea pct. 4.5).

Atentionari
In prezenta oricarui simptom de alarma (de exemplu scadere ponderala semnificativa neintentionata, varsaturi recurente, disfagie, hematemeza sau melena) si cand se suspecteaza sau este prezent ulcerul gastric, trebuie excluse afectiunile maligne, deoarece tratamentul poate ameliora simptomele si intarzia diagnosticul.

Nu se recomanda administrarea concomitenta de atazanavir si inhibitori ai pompei de protoni (vezi pct. 4.5). Daca se considera ca asocierea atazanavirului cu un inhibitor al pompei de protoni nu poate fi evitata, se recomanda o monitorizare clinica atenta (de exemplu monitorizarea incarcaturii virale), impreuna cu cresterea dozei de atazanavir la 400 mg plus 100 mg de ritonavir; nu ar trebui depasita doza de 20 mg omeprazol.

Omeprazolul, ca toate medicamentele antiacide, poate scadea absorbtia vitaminei B12 (ciancobalamina), din cauza hipo- sau aclorhidiei. Aceasta ar trebui luata in considerare in cazul tratamentului de lunga durata, la pacientii cu depozite reduse sau cu factori de risc pentru absorbtie redusa a vitaminei B12.

Omeprazolul este un inhibitor al CYP2C19. La inceperea sau terminarea tratamentului cu omeprazol, trebuie luate in considerare potentialul de interactiuni cu medicamentele metabolizate de CYP2C19. A fost observata o interactiune intre clopidogrel si omeprazol (vezi pct. 4.5). Importanta clinica a acestei interactiuni nu este clara. Ca o precautie, utilizarea concomitenta a omeprazolului si clopidogrelului trebuie descurajata.

Unii copii cu boli cronice pot necesita tratament de lunga durata, desi acesta nu este recomandat.

Omeprazol Rompharm 20 mg, capsule gastrorezistente, contine zahar. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza sau insuficienta a zaharazei – izomaltazei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni poate duce la cresterea usoara a riscului de infectii gastro-intestinale cu germeni ca Salmonella si Campylobacter (vezi pct. 5.1).

Similar tuturor tratamentelor de lunga durata, mai ales cand perioada de tratament depaseste durata de 1 an, pacientii trebuie monitorizati periodic.

Interactiuni

Efectele omeprazolului asupra farmacocineticii altor substante active

Substante active cu absorbtie dependenta de pH

Scaderea aciditatii intragastrice in timpul tratamentului cu omeprazol poate creste sau scadea absorbtia substantelor active cu absorbtie dependenta de pH-ul gastric.

Nelfinavir, atazanavir

Concentratiile plasmatice de nelfinavir si atazanavir sunt scazute in cazul administrarii concomitente cu omeprazol.

Administrarea concomitenta de omeprazol si nelfinavir este contraindicata (vezi pct. 4.3). Administrarea concomitenta de omeprazol (40 mg o data pe zi) a redus expunerea medie la nelfinavir cu aproximativ 40%, iar expunerea medie la matabolitul activ farmacologic M8 a fost redusa cu aproximativ 75 - 90%. Interactiunea poate implica si inhibarea CYP2C19.

Nu se recomanda administrarea concomitenta de omeprazol cu atazanavir (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitenta de omeprazol (40 mg o data pe zi) si 300 mg atazanavir /100 mg ritonavir la voluntarii sanatosi a dus la scaderea cu 75% a expunerii la atazanavir. Cresterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra expunerii la atazanavir. Administrarea concomitenta de omeprazol (20 mg o data pe zi) cu 400 mg atazanavir /100 mg ritonavir la voluntarii sanatosi a dus la scaderea cu aproximativ 30% a expunerii la atazanavir, comparativ cu 300 mg atazanavir /100 mg ritonavir o data pe zi.

Digoxina

Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) si digoxina la subiectii sanatosi a dus la cresterea cu 10% a biodisponibilitatii digoxinei. Rareori, s-a raportat toxicitatea digoxinei. Cu toate acestea, este necesara precautie cand se administreaza omeprazol in doze mari la pacientii varstnici. Monitorizarea tratamentului cu digoxina trebuie luata in considerare.

Clopidogrel

Intr-un studiu clinic incrucisat, clopidogrel (in doza de incarcare de 300 mg urmata de doza de 75 mg/zi) singur si in asociere cu omeprazol (80 mg omeprazol administrat concomitent cu clopidogrel) au fost administrate timp de 5 zile. Expunerea la metabolitul activ al clopidogrelului a fost redusa cu 46% (Ziua 1) si 42% (Ziua 5) cand clopidogrelul si omeprazolul au fost administrate impreuna.

Valoarea medie a inhibarii agregarii plachetare (IAP) a fost redusa cu 47% (24 ore) si 30% (Ziua 5) cand clopidogrelul si omeprazolul au fost administrate impreuna. Intr-un alt studiu s-a observat ca administrarea clopidogrelului si omeprazolului la diferite perioade de timp nu a impiedicat interactiunea lor care este probabil determinata de efectul inhibitor al omeprazolului asupra CYP2C19. Din studiile clinice si cele observationale au fost raportate date contradictorii cu privire la implicatiile clinice ale acestei interactiuni farmacocinetice/farmacodinamice in sensul aparitiei unor evenimente cardiovasculare majore.

Alte substante active

Absorbtia de posaconazol, erlotinib, ketoconazol si itraconazol este redusa semnificativ si astfel eficacitatea clinica poate fi afectata. Utilizarea concomitenta de posaconazol si erlotinib trebuie evitata.

Substante active metabolizate de CYP2C19

Omeprazolul este un inhibitor moderat al CYP2C19, principala enzima care metabolizeaza omeprazolul. Astfel, metabolismul substantelor active administrate concomitent, metabolizate tot de catre CYP2C19 poate fi scazuta si expunerea sistemica la aceste substante poate fi crescuta. Exemple de astfel de medicamente sunt R-warfarina si alti antagonisti ai vitaminei K, cilostazolul, diazepamul si fenitoina.

Cilostazol

Omeprazolul, administrat in doze de 40 mg la voluntarii sanatosi intr-un studiu incrucisat, a determinat cresterea Cmax si ASC pentru cilostazol cu 18% si, respectiv, 26%, iar pentru unul dintre metabolitii sai activi cu 29% si, respectiv, 69%.

Fenitoina

Se recomanda monitorizarea concentratiilor plasmatice de fenitoina in primele doua saptamani dupa initierea tratamentului cu omeprazol si, daca se ajusteaza doza de fenitoina, este necesara monitorizarea si o alta ajustare a dozei de fenitoina la terminarea tratamentului cu omeprazol.

Mecanism necunoscut

Saquinavir

Administrarea concomitenta de omeprazol cu saquinavir/ritonavir a dus la cresterea concentratiilor plasmatice cu aproximativ 70% in cazul saquinavirului, asociata cu o buna tolerabilitate la pacientii infectati cu HIV.

Tacrolimus

In cazul administrarii concomitente de omeprazol cu tacrolimus s-a raportat o crestere a concentratiilor plasmatice de tacrolimus. Este necesara instituirea unei monitorizari intense a concentratiilor plasmatice de tacrolimus, precum si a functiei renale (clearance-ul creatininei) si, la nevoie, trebuie ajustata doza de tacrolimus.

Efectele altor substante active asupra farmacocineticii omeprazolului

Inhibitorii CYP2C19 si/sau CYP3A4

Deoarece omeprazolul este metabolizat de catre CYP2C19 si CYP3A4, substantele active cunoscute ca inhiba CYP2C19 sau CYP3A4 (cum ar fi claritromicina si voriconazolul) pot duce la cresterea concentratiilor plasmatice de omeprazol, prin scaderea ratei de metabolizare a omeprazolului.

Tratamentul concomitent cu voriconazol a dus la cresterea de cel putin 2 ori a expunerii la omeprazol. Deoarece dozele mari de omeprazol au fost bine tolerate in timpul utilizarii concomitente, in general nu este necesara ajustarea dozei de omeprazol. Cu toate acestea, ajustarea dozei poate fi luata in considerare la pacientii cu insuficienta hepatica severa si in cazul in care este indicat tratamentul de lunga durata.

Inductori ai CYP2C19 si/sau CYP3A4

Substantele active cunoscute ca inductoare a CYP2C19 sau CYP3A4 sau ambele (cum ar fi rifampicina si sunatoarea) pot duce la scaderea concentratiilor plasmatice de omeprazol, prin cresterea ratei de metabolizare a omeprazolului.

Sarcina
Sarcina

Rezultatele din trei studii epidemiologice prospective (continand mai mult de 1000 de rezultate) indica faptul ca nu exista reactii adverse ale omeprazolului asupra sarcinii sau asupra sanatatii fatului/nou- nascutului. Omeprazolul poate fi utilizat in timpul sarcinii.

Alaptarea

Omeprazolul se secreta in lapte, dar este putin probabil sa aiba vreo influenta asupra copilului in cazul utilizarii dozelor terapeutice.

Condus auto
Este putin probabil ca omeprazolul sa afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pot aparea reactii adverse cum sunt ameteli si tulburarile vizuale (vezi pct. 4.8). Pacientii nu trebuie sa conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje daca au astfel de reactii adverse.

Reactii adverse
Cele mai frecvente reactii adverse (1-10% dintre pacienti) sunt cefalee, dureri abdominale, constipatie, diaree, flatulenta si greata/varsaturi.

In programul de studii clinice pentru omeprazol si in cadrul experientei dupa punerea pe piata au fost identificate sau suspectate urmatoarele reactii adverse. Niciuna nu a depins de doza. Reactiile adverse enumerate mai jos sunt clasificate in functie de frecventa si de Clasificarea pe aparate, sisteme si organe. Categoriile de frecventa sunt definite in functie de urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000, mai putin de 1/100), rare (≥1/10000, mai putin de 1/1000), foarte rare (mai putin de 1/10000), cu frecventa necunoscuta (frecventa lor nu poate fi estimata din datele disponibile).

Copii

Siguranta omeprazolului a fost evaluata la 310 copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 16 ani cu afectiuni legate de hiperaciditate. Exista date limitate privind siguranta utilizarii pe termen lung, provenind de la 46 de copii care au urmat un tratament de intretinere cu omeprazol timp de pana la 749 zile in timpul unui studiu clinic pentru esofagita eroziva severa. Profilul reactiilor adverse a fost in general acelasi ca pentru adulti, atat in ceea ce priveste tratamentul de scurta durata cat si cel de lunga durata. Nu exista date pe termen lung privind efectele tratamentului cu omeprazol asupra pubertatii si cresterii.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
Informatiile disponibile referitoare la efectele supradozajului cu omeprazol la om sunt limitate. In literatura sunt citate cazuri de ingestie de pana la 560 mg, si exista raportari ocazionale de ingestie de doze unice care au atins 2400 mg omeprazol (de 120 de ori doza clinica recomandata uzual). In cazul supradozajului, s-au raportat greata, varsaturi, ameteli, dureri abdominale, diaree si cefalee. In cazuri unice, s-au raportat si apatie, depresie si confuzie.

Simptomele descrise au fost tranzitorii, fara consecinte severe. Viteza de eliminare nu s-a modificat (cinetica de ordinul unu) la cresterea dozelor. Daca este necesar se recomanda, tratament simptomatic.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: medicamente pentru tulburari de hiperaciditate, medicamente pentru ulcerul peptic si boala de reflux gastro-esofagian, inhibitori ai pompei de protoni, codul ATC: A02BC01.

Mecanism de actiune

Omeprazolul, un amestec racemic de doi enantiomeri, scade secretia gastrica acida, printr-un mecanism de actiune foarte tintit. Este un inhibitor specific al pompei de protoni din celula parietala. Are actiune rapida si ofera control prin inhibarea reversibila a secretiei gastrice acide in cazul administrarii o data pe zi.

Omeprazolul este o baza slaba si este concentrat si convertit in forma activa in mediul foarte acid din canaliculii intracelulari din celulele parietale, unde inhiba enzima ATP-aza H+K+ - pompa de protoni. Acest efect asupra etapei finale a procesului de formare a secretiei gastrice acide depinde de doza si ofera o inhibare foarte eficienta atat a secretiei acide bazale cat si a celei stimulate, indiferent de stimul.

Efecte farmacodinamice

Toate efectele farmacodinamice observate pot fi explicate prin efectul omeprazolului asupra secretiei acide.

Efectul asupra secretiei gastrice acide

Administrarea orala de omeprazol o data pe zi produce o inhibare rapida si eficace a secretiei acide gastrice diurne si nocturne, cu un efect maxim obtinut in 4 zile de tratament. Cu omeprazol 20 mg, o scadere medie de cel putin 80% a aciditatii intragastrice pe 24 de ore este mentinuta la pacientii cu ulcer duodenal, cu o scadere medie a secretiei acide maximale dupa stimularea cu pentagastrina de circa 70%, la 24 de ore dupa administrare.

Administrarea orala de omeprazol 20 mg mentine un pH intragastric ≥ 3 pentru o perioada medie de 17 ore din perioada de 24 de ore, la pacientii cu ulcer duodenal.

Consecutiv reducerii secretiei acide si aciditatii intragastrice, omeprazolul are un efect dependent de doza de reducere / normalizare a expunerii acide a esofagului la pacienti cu boala de reflux gastroesofagian. Inhibarea secretiei acide este legata de aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp (ASC) a omeprazolului si nu de concentratia plasmatica efectiva la un moment dat.

In cazul tratamentului cu omeprazol nu s-a observat fenomenul de tahifilaxie.

Efectul asupra H. pylori

H. pylori se asociaza cu boala ulceroasa peptica, incluzand ulcerul duodenal si gastric. H. pylori este un factor major in aparitia gastritei. H. pylori alaturi de sucul gastric acid reprezinta factorii majori ai aparitiei bolii peptidice ulceroase. H. pylori este un factor major in aparitia gastritei atrofice care se asociaza cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.

Eradicarea H. pylori cu omeprazol si antibiotice se asociaza cu rate mari de vindecare si cu remisiune pe termen lung a ulcerelor peptidice.

Terapiile duble au fost testate si s-a constatat ca sunt mai putin eficace decat terapiile triple. Cu toate acestea, ele ar putea fi luate in considerare in cazul in care hipersensibilitatea cunoscuta interzice utilizarea oricarei combinatii triple.

Alte efecte legate de inhibarea secretiei acide

In timpul tratamentului de lunga durata s-a raportat o usoara crestere a incidentei chisturilor glandulare gastrice. Aceste modificari reprezinta o consecinta fiziologica a inhibarii accentuate a secretiei acide, sunt benigne si par sa fie reversibile.

Scaderea aciditatii gastrice prin orice mijloc, inclusiv prin inhibitorii pompei de protoni, creste numarul de bacterii din stomac, bacterii prezente in mod normal in tractul gastro-intestinal.

Tratamentul cu medicamente ce scad aciditatea gastrica poate duce la o crestere usoara a riscului de infectii gastro-intestinale cu bacterii precum Salmonella si Campylobacter.

Utilizarea la copii

Intr-un studiu necontrolat efectuat la copii (cu varsta cuprinsa intre 1 si 16 ani) cu esofagita de reflux severa, administrarea de omeprazol in doze cuprinse intre 0,7 si 1,4 mg/kg a ameliorat esofagita in 90% dintre cazuri si a redus semnificativ simptomele de reflux. Intr-un studiu clinic simplu-orb, au fost tratati copii cu varsta cuprinsa intre 0 - 24 luni cu boala de reflux gastro-esofagian diagnosticata clinic, cu doze de 0,5, 1,0 sau 1,5 mg de omeprazol/kg. Frecventa episoadelor de varsaturi/regurgitare a scazut cu 50% dupa 8 saptamani de tratament, indiferent de doza.

Eradicarea H. pylori la copii:

Un studiu clinic tip dublu-orb randomizat (studiul Héliot) a concluzionat ca omeprazol in asociere cu doua antibiotice (amoxicilina si claritromicina) a fost eficace si sigur in tratamentul infectiei cu H. pylori la copii cu varsta de 4 ani si peste, cu gastrita; rata de eradicare a H. pylori: 74,2% (23/31 pacienti) in cazul asocierii omeprazol + amoxicilina + claritromicina comparativ cu 9,4% (3/32 pacienti) in cazul asocierii amoxicilina + claritromicina. Totusi, nu a fost demonstrat beneficiul clinic privind simptomele dispeptice. Acest studiu nu a prezentat nici o informatie pentru copiii cu varsta sub 4 ani.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Omeprazolul si omeprazolul sub forma de sare de magneziu sunt instabile in mediu acid, de aceea se administreaza oral sub forma de granule cu invelis gastrorezistent, in capsule sau comprimate.

Absorbtia omeprazolului este rapida, iar concentratia plasmatica maxima se atinge dupa aproximativ 1 - 2 ore de la administrarea unei doze. Absorbtia omeprazolului are loc in intestinul subtire si este completa de obicei in 3 - 6 ore. Ingestia simultana de alimente nu influenteaza biodisponibilitatea.

Disponibilitatea sistemica (biodisponibilitatea) a omeprazolului dupa o doza unica este de aproximativ 40%. Dupa administrari repetate o data pe zi, biodisponibilitatea creste pana la aproximativ 60%.

Distributie

Volumul aparent de distributie la subiecti sanatosi este de aproximativ 0,3 l/kg. Omeprazolul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 97%.

Metabolizare

Omeprazolul este metabolizat complet de catre sistemul citocromului P450 (CYP). Cea mai mare parte din metabolizarea sa este dependenta de CYP2C19 exprimata polimorfic, responsabila de formarea hidroxiomeprazolului, principalul metabolit din plasma. Restul este dependenta de o alta izoforma specifica, CYP3A4, responsabila de formarea omeprazol sulfonei. Ca urmare a afinitatii crescute a omeprazolului pentru CYP2C19, este posibila o inhibare competitiva si interactiuni metabolice intermedicamentoase cu alte substraturi ale CYP2C19. Cu toate acestea, din cauza afinitatii scazute pentru CYP3A4, omeprazolul nu are potential de inhibare a metabolizarii altor substraturi CYP3A4. In plus, omeprazolul nu are un efect inhibitor asupra principalelor enzime CYP.

La aproximativ 3% din populatia caucaziana si 15 - 20% din populatia asiatica lipseste o enzima CYP2C19 functionala iar acestia sunt denumiti metabolizatori lenti. La astfel de persoane, metabolizarea omeprazolului este catalizata in principal probabil de CYP3A4. Dupa administrarea repetata o data pe zi a 20 mg de omeprazol, ASC medie a fost de 5 - 10 ori mai mare la metabolizatorii lenti comparativ cu subiectii care prezinta o enzima CYP2C19 functionala (metabolizatori extensivi). De asemenea, media concentratiilor plasmatice maxime a fost mai mare de 3-5 ori. Aceste rezultate nu au nici o importanta pentru stabilirea dozei de omeprazol.

Excretie

Timpul de injumatatire plasmatica al omeprazolului este de obicei mai mic de o ora, atat dupa administrare unica cat si dupa administrare repetata o data pe zi. Intre administrari omeprazolul se

elimina complet din plasma, fara a prezenta tendinta de acumulare in cazul administrarii o data pe zi. Aproximativ 80% din doza de omeprazol se excreta sub forma de metaboliti in urina, restul in fecale, in principal prin secretie biliara.

ASC a omeprazolului creste in cazul administrarii repetate. Cresterea este dependenta de doza si duce la o corelatie non-lineara doza – ASC dupa administrare repetata. Aceasta dependenta de timp si doza este datorata reducerii fenomenului de prim pasaj hepatic si de clearance-ului sistemic, determinat probabil de inhibarea enzimei CYP2C19 de catre omeprazol si/sau de catre metabolitii sai (de exemplu sulfona). Nu s-a gasit nici un metabolit care sa aiba vreun efect asupra secretiei gastrice acide.

Grupuri speciale de pacienti

Insuficienta hepatica

Metabolizarea omeprazolului la pacientii cu disfunctie hepatica este afectata, ducand la cresterea ASC. Nu s-a evidentiat tendinta omeprazolului de a se acumula in cazul administrarii o data pe zi.

Insuficienta renala

Farmacocinetica omeprazolului, inclusiv biodisponibilitatea sistemica si rata de eliminare, este nemodificata la pacientii cu functie renala scazuta.

Varstnici

Rata de metabolizare a omeprazolului este redusa intr-o oarecare masura la subiectii varstnici (varsta cuprinsa intre 75 - 79 de ani).

Copii

In timpul tratamentului cu doze recomandate la copiii cu varsta peste 1 an, concentratiile plasmatice au fost similare cu cele de la adulti. La copiii cu varsta sub 6 luni, clearance-ul omeprazolului este scazut datorita capacitatii reduse de a metaboliza omeprazolul.

Date preclinice de siguranta
In studiile efectuate pe toata durata vietii la sobolanii tratati cu omeprazol, au fost observate hiperplazia celulelor ECL gastrice si tumori carcinoide. Aceste modificari reprezinta rezultatul hipergastrinemiei sustinute secundare inhibarii secretiei acide. Rezultate similare s-au obtinut dupa tratamentul cu antagonisti ai receptorului H2, cu inhibitori ai pompei de protoni si dupa fundectomie partiala. De aceea aceste modificari nu sunt efectul direct al vreunui medicament in sine.