Ovestin 0,5mg, 15 ovule, Aspen Pharma

Indicatii
Tratamentul simptomelor vaginale ale deficitului de estrogen:
Tratamentul simptomelor vaginitei atrofice datorate deficitului de estrogen postmenopauza. Tratamentul pre- si postoperator la femeile aflate in postmenopauza supuse unei interventii chirurgicale vaginale. Pentru facilitarea diagnosticului frotiului cervical atrofic suspect.

Dozaj
Ovestin este un medicament care contine numai estrogen, care poate fi administrat femeilor cu sau fara uter.

Doze

Pentru atrofia cailor urogenitale inferioare:

• 1 ovul pe zi in primele saptamani (maxim 4 saptamani), urmata de o scadere progresiva bazata pe atenuarea simptomelor, pana la atingerea dozei de intretinere (de exemplu un ovul de doua ori pe saptamana).

Pentru tratamentul pre- si postoperator la femeile aflate in postmenopauza supuse unei interventii chirurgicale vaginale:

• 1 ovul pe zi in cele 2 saptamani inainte de interventia chirurgicala; 1 ovul de 2 ori pe saptamana in cele 2 saptamani dupa interventia chirurgicala.

Pentru facilitarea diagnosticului frotiului cervical atrofic suspect:

• 1 ovul la fiecare 2 zile in saptamana de dinaintea recoltarii urmatorului frotiu.

O doza uitata trebuie administrata de indata ce pacienta isi aduce aminte, in afara de cazul in care ea isi aduce aminte in ziua in care trebuie administrata doza urmatoare. In acest caz doza uitata trebuie omisa si se continua cu doza urmatoare. Nu trebuie administrate doua doze in aceeasi zi.

Mod de administrare

Ovestin ovule trebuie administrat vaginal seara inainte de culcare.

Pentru inceperea si continuarea tratamentului simptomelor postmenopauzei, trebuie utilizata doza cea mai mica eficace pentru cea mai scurta perioada de timp (vezisi pct. 4.4).

In cazul produselor pe baza de estrogen pentru aplicare vaginala la care expunerea sistemica la estrogen ramane in limitele postmenopauzale normale, nu se recomanda adaugarea unui progestagen (dar vezi pct. 4.4)

La femeile care nu folosesc TSH sau la femeile care trec de la un produs TSH combinat continuu, tratamentul cu Ovestin poate fi inceput in orice zi. Femeile care trec de la o schema TSH ciclica trebuie sa inceapa tratamentul Ovestin la o saptamana dupa incheierea ciclului.

Contraindicatii

• Hipersensibilitate cunoscuta la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1
• Cancer de san cunoscut, in antecedente sau suspectat
• Tumori maligne dependente de estrogen cunoscute sau suspectate (de exemplu cancer endometrial)
• Hemoragie genitala nediagnosticata
• Hiperplazie endometriala netratata
• Tromboembolism venos curent sau anterior (tromboza venoasa profunda, embolie pulmonara)
• Tulburari trombofilice cunoscute (de exemplu deficit de proteina C, proteina S, sau antitrombina, vezi pct. 4.4)
• Afectiuni tromboembolice arteriale acute sau recente (de exemplu angina, infarct miocardic),
• Afectiuni acute hepatice sau istoric de afectiune hepatica, atat timp cat testele functiei hepatice nu au revenit la normal
• Porfirie

Atentionari
Pentru tratamentul simptomelor postmenopauza, TSH trebuie initiat doar pentru simptome care afecteaza negativ calitatea vietii. In toate cazurile, o apreciere atenta a riscurilor si beneficiilor trebuie efectuata cel putin anual si TSH trebuie continuata doar atat timp cat beneficiul depaseste riscul.

Evidenta privind riscul asociat cu TSH in tratamentul menopauzei premature este limitata. Cu toate acestea, datorita nivelului scazut al riscului absolut la femeile tinere, balanta beneficiului si riscului pentru aceste femei poate fi mai favorabila decat la femeile mai in varsta.

Examinare medicala/urmarire

Inainte de inceperea sau reinstituirea TSH, trebuie stabilite antecedentele heredo-colaterale si personale complete. Examinarea fizica (inclusiv pelvisul si sanul) trebuie ghidata tinand cont de istoricul medical, de contraindicatii si de atentionari pentru utilizare. In timpul tratamentului, se recomanda controale periodice de o frecventa si natura adaptate la fiecare femeie. Femeile trebuie sfatuite in legatura cu schimbarile de la nivelul sanului ce trebuie raportate medicului sau asistentei (vezi „Cancerul la san” de mai jos). Investigatiile, incluzand instrumente de imagistica adecvate, de

exemplu mamografia, trebuie realizate in conformitate cu practicile de screening actuale acceptate, modificate in functie de necesitatile clinice individuale.

Afectiuni care necesita supraveghere

Daca oricare dintre urmatoarele afectiuni sunt prezente, au aparut anterior si/sau s-au agravat pe parcursul sarcinii sau al tratamentului anterior cu hormoni, pacienta trebuie supravegheata in deaproape. Trebuie luat in considerare in special ca aceste afectiuni se pot repeta sau agrava in timpul tratamentului cu Ovestin:

• Leiomiom (fibrom uterin) sau endometrioza
• Factori de risc pentru tulburari tromboembolice (vezi mai jos)
• Factori de risc pentru tumori dependente de estrogen, de exempluereditare de gradul 1 pentru cancer de san
• Hipertensiune arteriala
• Afectiuni ale ficatului (de exemplu adenom hepatic)
• Diabet zaharat cu sau fara afectare vasculara
• Colelitiaza
• Cefalee (severa) sau migrena
• Lupus eritematos sistemic
• Istoric de hiperplazie endometriala (vezi mai jos)
• Epilepsie
• Astm bronsic
• Otoscleroza

Motive pentru intreruperea imediata a tratamentului:

Tratamentul trebuie intrerupt in cazul in care se descopera o contraindicatie si in urmatoarele situatii: Icter sau deteriorarea functiei ficatului

Crestere semnificativa a presiunii sanguine Debut recent al cefaleei de tipul migrenei Sarcina

Hiperplazie endometriala si cancer

• La femeile cu uter intact riscul de hiperplazie endometriala si cancer este crescut atunci cand se administreaza doar estrogeni sistemici in monoterapie, pe perioade lungi de timp.
• In cazul produselor pe baza de estrogen pentru aplicare vaginala la care expunerea sistemica la estrogen ramane in limitele postmenopauzale normale, nu se recomanda adaugarea unui progestagen.
• Siguranta endometriala in cazul utilizarii pe termen lung (mai mult de un an) sau utilizarea repetata de estrogen prin aplicare locala vaginala este incerta. Prin urmare, in cazul repetarii, tratamentul trebuie revizuit cel putin o data pe an.
• Stimularea estrogenica necontracarata poate conduce la transformarea premaligna sau maligna in focarele reziduale de endometrioza. De aceea, se recomanda precautie atunci cand se utilizeaza acest produs la femeile care au suferit o histerectomie din cauza endometriozei, in special daca acestea sunt cunoscute ca avand endometrioza reziduala.
• Daca apar pete de sange sau sangerare in orice moment al tratamentului, trebuie investigata cauza, investigatia putand include biopsia endometriala pentru excluderea malignitatii endometriale.

Pentru a preveni stimularea endometriala, doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 1 aplicatie (0,5 mg estriol) si aceasta doza maxima nu trebuie utilizata pe o durata mai mare de cateva saptamani (maxim 4 saptamani). Un studiu epidemiologic a aratat ca tratamentul pe termen lung cu doze reduse de estriol oral, dar nu cu estriol administrat vaginal, poate creste riscul de cancer endometrial. Riscul creste cu durata tratamentului si dispare dupa un an de la incetarea tratamentului. Riscul crescut intereseaza in principal tumori mai putin invazive si inalt diferentiate.

Urmatoarele riscuri au fost asociate cu TSH sistemic si se aplica in mai mica masura produselor pe baza de estrogen pentru aplicare vaginala la care expunerea sistemica la estrogen ramane in limitele

postmenopauzale normale. Totusi, acestea trebuie avute in vedere in cazul utilizarii pe termen lung sau repetat a acestui produs.

Cancer mamar

Dovezile epidemiologice obtinute dintr-o metaanaliza ampla nu sugereaza nicio crestere a riscului de cancer mamar la femeile fara antecedente de cancer mamar care utilizeaza doze mici de estrogeni cu administrare vaginala. Nu se stie daca doza mica de estrogeni cu administrare vaginala stimuleaza recurenta cancerului mamar.

Terapia combinata estrogen-progestogen:

Studiul randomizat controlat placebo („Womens Health Initiative” (WHI)), si studiile epidemiologice sunt similare in decelarea unui risc crescut de cancer de san la femeile care iau combinatii estrogen-progestogen pentru TSH care devine aparent dupa aproximativ 3ani (vezi pct. 4.8).

Terapia numai cu estrogen

Studiul WHI nu a aratat un risc crescut de cancer de san la femeile cu histerectomie care utilizeaza TSH numai cu estrogen. Studii observationale au raportat mai ales o usoara crestere a riscului cancerului de san diagnosticat care este substantial mai scazut decat cel descoperit la utilizatoarele de combinatii estrogen-progestogen (vezi punctul 4.8).

TSH, in special tratamentul combinat estrogen-progesteron, poate creste densitatea imaginilor mamografice, care poate influenta nefavorabil depistarea radiologica a cancerului de san. Studiile clinice au raportat ca probabilitatea dezvoltarii unei densitati mamografice crescute a fost mai scazuta la subiectii tratati cu estriol decat la subiectii tratati cu alti estrogeni.

Nu se cunoaste daca Ovestin prezinta acelasi risc. Intr-un studiu caz-control populational efectuat pe 3345 femei cu cancer de san invaziv si 3454 controale, s-a descoperit ca estriolul nu este asociat cu un risc crescut de cancer de san, in contrast cu alti estrogeni. Totusi, nu se cunosc inca implicatiile clinice ale acestei descoperiri. Prin urmare, este important sa fie discutat cu pacienta riscul de a fi diagnosticata cu cancer de san si apreciat comparativ cu beneficiile cunoscute ale TSH.

Cancer ovarian

Cancerul ovarian este mult mai rar decat cancerul de san.

Dovezile epidemiologice provenite dintr-o larga meta-analiza sugereaza un risc usor crescut la femeile care iau TSH sistemic numai cu estrogen, risc care devine evident in decurs de 5 ani de utilizare si se diminueaza in timp dupa oprirea tratamentului.

Tromboembolismul venos

TSH sistemic este asociat cu un risc de 1,3-3 ori mai mare de dezvoltare a tromboembolismului venos (TEV), de exemplu tromboza venoasa profunda sau embolism pulmonar. Aparitia unui asemenea eveniment este mai probabila in primul an de TSH decat mai tarziu (vezi pct. 4.8). Aceste studii nu au inclus Ovestin si, in absenta datelor, nu se stie daca Ovestin are acelasi risc.

Pacientele cu tulburari trombofilice cunoscute au un risc crescut de TEV si TSH poate creste acest risc. In consecinta TSH este contraindicata la aceste paciente (vezi punctul 4.3)

Factorii de risc general recunoscuti pentru TEV includ utilizarea estrogenilor, varsta inaintata, interventiile chirurgicale majore, imobilizarea prelungita, obezitate severa (IMC mai mare de 30 kg/m2), sarcina si perioada post-partum, lupus eritematos sistemic (LES) si cancerul. Nu exista consens cu privire la rolul venelor varicoase pentru TEV.

Postoperator, la toti pacientii se vor lua masuri profilactice pentru a preveni TEV.

Se recomanda intreruperea TSH cu 4 pana la 6 saptamani inaintea unei interventii chirurgicale urmata de o perioada prelungita de imobilizare. Tratamentul nu va fi reluat pana cand femeia nu este refacuta complet.

Daca Ovestin este utilizat pentru indicatia „Tratamentul pre- si post-operator…” va fi luat in considerare tratamentul profilactic impotriva trombozei.

La femeile fara antecedente personale de TEV dar cu antecedente familiale cu rude de gradul I cu tromboza la varsta tanara, se poate lua in considerare screeningul tinandu-se seama de limitarile sale (numai un procent din afectiunile trombofilice pot fi identificate prin screening). TSH este contraindicata daca printre membrii familiei este identificat un proces de tip trombofilie care se diferentiaza de procesele trombotice, sau daca defectul este „grav” (de exemplu deficienta de antitrombina, de proteina S sau de proteina C sau o combinatie de defecte).

Femeile care urmeaza deja tratamentul anticoagulant cronic necesita examinare atenta a raportului beneficiu-risc in caz de utilizare a TSH.

Daca TEV apare dupa initierea terapiei, medicamentul trebuie intrerupt. Pacientii trebuie informati sa se adreseze medicului imediat ce apare un simptom potential tromboembolic (de exemplu umflarea dureroasa a unui picior, durere toracica brusca, dispnee).

Boala coronariana

Terapia numai cu estrogen

Date din studii controlate randomizate nu au evidentiat un risc crescut de boala coronariana la femeile cu histerectomie utilizatoare de terapie sistemica numai cu estrogen.

Accident vascular cerebral ischemic

Terapia sistemica numai cu estrogen este asociata cu o crestere de pana la 1,5 ori a riscului de accident vascular cerebral ischemic. Riscul relativ nu se modifica cu varsta sau timpul care s-a scurs de la menopauza. Cu toate acestea, riscul initial de accident vascular cerebral este puternic dependent de varsta, riscul global de accident vascular cerebral ischemic la femeile care utilizeaza TSH va creste cu varsta (vezi pct. 4.8).

Utilizarea concomitenta a medicatiilor pentru hepatita C

In cadrul studiilor clinice cu regimul medicamentos combinat ombitasvir hidrat/paritaprevir hidrat/ritonavir cu sau fara dasabuvir, cresterile ALT la valori de peste 5 ori mai mari decat limita superioara a normalului (LSN) au fost semnificativ mai frecvente la subiectii de sex feminin care au utilizat medicatii continand etinil estradiol. Femeile care au utilizat alti estrogeni decat etinil stradiolul, de exemplu estradiol, estriol si estrogeni conjugati au prezentat o rata de crestere a ALT similara cu cea inregistrata la femeile care nu au primit deloc estrogeni; totusi, dat fiind numarul limitat al subiectilor care au luat acesti estrogeni, se recomanda precautie la administrarea concomitenta cu regimul medicamentos combinat ombitasvir hidrat/paritaprevir hidrat/ritonavir cu sau fara dasabuvir. (Vezi pct. 4.5.)

Alte afectiuni

• Estrogenii pot determina retentie de lichide si prin urmare pacientele cu disfunctii renale sau cardiace trebuie urmarite cu atentie.
• Femeile cu hipertrigliceridemie pre-existenta trebuie urmarite cu atentie in cursul tratamentului de substitutie estrogenica sau substitutie hormonala, intrucat au fost raportate cazuri rare de cresteri mari ale trigliceridelor plasmatice ducand la pancreatita in conditiile tratamentului cu estrogen in aceasta situatie.
• Estrogenii cresc nivelul globulinei care leaga hormonul tiroidian (TBG), conducand la cresterea hormonului tiroidian total circulant, dupa cum o indica masurarea nivelului iodului legat pe proteine (PBI), a nivelurilor T4 (pe coloana sau prin dozare radioimunologica) sau a nivelurilor T3 (prin dozare radioimunologica). Preluarea pe rasina a T3 scade, ceea ce reflecta nivelul crescut al TBG. Concentratiile T3 liber si T4 liber nu sunt afectate. Alte proteine de legare pot fi crescute in ser, adica globulina care leaga corticosteroizii (CBG), globulina care leaga hormonii sexuali (SHBG) conducand la niveluri crescute ale corticosteroizilor si, respectiv, hormonilor sexuali circulanti. Concentratiile hormonilor liberi sau activi biologic sunt nemodificate. Pot fi crescute si nivelurile altor proteine plasmatice (substratul angiotensinogen/renina, alfa-I-antitripsina, ceruloplasmina).
• Utilizarea de TSH nu amelioreaza functia cognitiva. Exista unele probe privind un risc crescut de posibila dementa la femeile care incep sa utilizeze continuu TSH combinata sau numai cu estrogen dupa varsta de 65 ani.
• Ovestin nu este destinat pentru utilizare contraceptiva.

Interactiuni
Datorita administrarii vaginale si absorbtiei sistemice minime, este putin probabila aparitia oricarei interactiuni cu alte medicamente, relevanta clinic, in cazul Ovestin. Totusi, trebuie avute in vedere interactiunile cu alte tratamente vaginale aplicate local.

Urmatoarele interactiuni au fost descrise pentru utilizarea de contraceptive orale combinate care pot fi de asemenea relevante pentru Ovestin.

Metabolismul estrogenilor poate fi crescut de utilizarea concomitenta de substante cunoscute sa induca enzimele care metabolizeaza medicamentele, in special enzimele citocromului P450, cum ar fi anticonvulsivante (de exemplu fenobarbital, fenitoina, carbamazepina) si antiinfectioase (de exemplu rifampicina, rifabutin, nevirapina, efavirenz).

Ritonavir si nelfinavir, desi cunoscuti ca inhibitori puternici, prin contrast prezinta proprietati inductoare cand sunt utilizati concomitent cu hormoni steroizi.

Preparatele din plante care contin sunatoare (Hypericum perforatum) pot induce metabolizarea estrogenilor.

Clinic, o crestere a metabolismului estrogenilor poate determinao scadere a efectului si schimbari in tiparul de sangerare uterina.

Este posibil ca estriolul sa creasca efectele farmacologice ale corticosteroizilor, succinilcolinei, teofilinelor si troleandomicinei

In cadrul studiilor clinice cu regimul medicamentos combinat ombitasvir hidrat/paritaprevir hidrat/ritonavir cu sau fara asabuvir, cresterile ALT la valori de peste 5 ori mai mari decat limita superioara a normalului (LSN) au fost semnificativ mai frecvente la subiectii de sex feminin care au utilizat medicatii continand etinil estradiol. Femeile care au utilizat alti estrogeni decat etinil stradiolul, de exemplu estradiol, estriol si estrogeni conjugati au prezentat o rata de crestere a ALT similara cu cea inregistrata la femeile care nu au primit deloc estrogeni; totusi, dat fiind numarul limitat al subiectilor care au luat acesti estrogeni, se recomanda precautie la administrarea concomitenta cu regimul medicamentos combinat ombitasvir hidrat/paritaprevir hidrat/ritonavir cu sau fara dasabuvir. (Vezi pct. 4.4.)

Sarcina
Fertilitatea

Ovestin este destinat numai pentru tratamentul femeilor aflate in post-menopauza (naturala sau indusa chirurgical).

Sarcina

Ovestin nu este indicat in timpul sarcinii. Daca pacienta ramane gravida in timpul tratamentului cu Ovestin, tratamentul trebuie oprit imediat. Rezultatele majoritatii studiilor epidemiologice pana in prezent despre expunerea fetala accidentala la estrogeni nu indica efecte fetotoxice sau teratogene. Alaptarea

Ovestin nu este indicat in timpul alaptarii. Estriolul este excretat in laptele matern, si poate sa scada productia de lapte.

Condus auto
Nu exista nicio informatie care sa sugereze ca Ovestin afecteaza capacitatea pacientei de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Aceste reactii adverse sunt de obicei trecatoare, dar pot indica de asemenea o doza prea mare.

Riscuri asociate cu TSH sistemic
Urmatoarele riscuri au fost asociate cu TSH sistemic si se aplica in mai mica masura produselor pe baza de estrogen pentru aplicare vaginala la care expunerea sistemica la estrogen ramane in limitele postmenopauzale normale.

Riscul de cancer de san

La femeile care utilizeaza terapie combinata estrogen-progestogen pentru mai mult de 5 ani, a fost raportata o crestere de pana la 2 ori mai mare a riscului de diagnosticare a cancerului de san.

Orice risc crescut la utilizatoarele de terapie numai cu estrogen este substantial scazut comparativ cu cel observat la utilizatoarele de combinatii estrogen-progestogen.

Nivelul riscului este dependent de durata utilizarii (vezi pct 4.4)

Sunt prezentate rezultatele celui mai mare studiu randomizat placebo-controlat (studiul WHI) si celui mai mare studiu epidemiologic (MWS).

Studiul Million Women - riscul suplimentar estimat de cancer de san dupa 5 ani de utilizare

#Rata de risc globala. Rata de risc globala nu este o constanta, dar va creste cu cresterea duratei utilizarii.

*Ratele incidentei initiale luate de la tarile in dezvoltare.

Nota: Deoarece incidenta de baza a cancerului de san difera de la o tara UE la alta, numarul de cazuri suplimentare de cancer de san se va schimba in mod proportional.

Studiile WHI din SUA - riscul suplimentar de cancer de san dupa 5 ani de utilizare

*Studiul WHI la femeile fara uter, la care nu s-a observat un risc de cancer de san.

Riscul de cancer ovarian

Utilizarea TSH sistemic a fost asociata cu o crestere usoara a riscului de cancer ovarian (vezi pct. 4.4). O meta-analiza bazandu-se pe 52 de studii epidemiologice a evidentiat un risc crescut de cancer ovarian la femeile care utilizeaza in prezent TSH sistemic, comparativ cu femeile care nu au utilizat niciodata TSH (RR 1,43, 95% II 1,31-1,56). La femeile cu varsta cuprinsa intre 50 si 54 de ani care au luat TSH timp de 5 ani, aceasta a condus la aproximativ 1 caz suplimentar la 2000 de utilizatoare. La femeile cu varsta cuprinsa intre 50 si 54 de ani care nu au luat TSH, aproximativ 2 femei din 2000 vor fi diagnosticate cu cancer ovarian pe parcursul unei perioade de 5 ani.

Riscul de tromboembolism venos

TSH sistemic este asociata cu o crestere de 1,3 pana la de 3 ori a riscului relativ de a dezvolta tromboembolism venos (TEV), de exemplu tromboza venoasa profunda si embolism pulmonar. Aparitia unui astfel de eveniment este mai probabil sa apara in primul an de utilizare a TSH (vezi pct. 4.4). Sunt prezentate rezultatele studiilor WHI:

Studiile WHI – Riscul suplimentar de TEV dupa 5 ani de utilizare

*Studii pe femei fara uter

Riscul de accident vascular cerebral ischemic

Utilizarea TSH sistemic este asociata cu o crestere de pana la 1,5 ori a riscului relativ de accident vascular cerebral ischemic. Riscul de accident vascular cerebral hemoragic nu este crescut in timpul utilizarii de TSH:

Riscul relativ nu depinde de varsta sau de durata utilizarii, dar riscul initial este puternic dependent de varsta, riscul global de accident vascular cerebral la femeile care utilizeaza TSH va creste cu varsta, vezi pct. 4.4.

Studiile combinate WHI – Riscul suplimentar de accident vascular cerebral ischemic* pentru o perioada de peste 5 ani de utilizare

*nu s-a facut nicio diferentiere intre accidentul vascular cerebral ischemic si cel hemoragic. Alte reactii adverse au fost raportate in asociere cu tratamentul estrogen/progestogen sistemic:

- Neoplasme benigne si maligne estrogen dependente, de exemplu cancer endometrial. Pentru informatii suplimentare, vezi pct. 4.3 si 4.4

-Infarct miocardic si accident vascular cerebral

-Afectiune a vezicii biliare

-Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: cloasma, eritem poliform, eritem nodos, purpura vasculara

-Posibil dementa dupa varsta de 65 de ani (vezi pct. 4.4).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.
 
Supradozaj
Toxicitatea acuta a estriolului la animale este foarte scazuta. Este putin probabil un supradozaj de Ovestin dupa administrare vaginala. Totusi, in cazurile in care se inghit cantitati mari, pot aparea greata, varsaturi si sangerare de intrerupere la femei. Nu este cunoscut un antidot specific. Se poate administra daca este necesar tratament simptomatic.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: estrogeni naturali si semisintetici, codul ATC: G03CA04 Mecanism de actiune

Ovestin contine hormonul natural feminin estriol. Spre deosebire de alti estrogeni, actiunea estriolului este de scurta durata. El substituie reducerea productiei de estrogen. In cazul atrofiei vaginale, estriolul administrat vaginal determina normalizarea epiteliului urogenital si ajuta la refacerea microflorei normale si a pH-ului fiziologic in vagin.

Tratamentul simptomelor vaginale ale deficitului de estrogen: Estrogenul aplicat vaginal amelioreaza simptomele atrofiei vaginale datorate deficitului de estrogen la femeile postmenopauzale.Informatii din studiu clinic

Imbunatatirea simptomelor vaginale a fost obtinuta in timpul primei saptamani de tratament. Sangerarea vaginala dupa tratamentul cu Ovestin a fost raportata rar.
 
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Administrarea vaginala a estriolului asigura disponibilitate maxima la locul actiunii. Estriolul este, de asemenea, absorbit in sistemul circulator general, dupa cum se observa in cresterea marcata a concentratiilor plasmatice la estriolul neconjugat.

Distributie

Concentratiile plasmatice maxime sunt atinse la 1-2 ore dupa administrare. Dupa administrarea vaginala a 0,5 mg estriol, Cmax este de aproximativ 100 pg/ml, Cmin este de aproximativ 25 pg/ml si Cmediu este de aproximativ 70 pg/ml. Dupa 3 saptamani de administrare zilnica a 0,5 mg estriol vaginal, Cmediu a scazut la 40 pg/ml.

Intr-un studiu clinic, dupa 12 saptamani de administrare a estriolului crema, concentratiile plasmatice medii au fost de 8,5 pg /ml (interval intercuartilic [IRQ], 3,3-24,3). Dupa o medie de 21 de luni (IRQ, 9.2-38.4) de administrare de trei ori pe saptamana, valorile medii ale concentratiilor serice de estriol in grupul cronic au fost de 5,5 pg/ml (IRQ, 1,9-10,2).

Metabolizare

Aproape tot (90%) estriolul este legat in plasma de albumina si spre deosebire de alti estrogeni, estriolul este legat puternic de globulina ce leaga hormoni sexuali. Metabolismul estriolului consta in principal in conjugarea si deconjugarea in timpul circulatiei enterohepatice.

Eliminare

Estriolul ca produs metabolic final este excretat in principal in urina in forma conjugata. Numai o mica parte (± 2%) este excretat prin fecale, in principal ca estriol neconjugat.

Date preclinice de siguranta
Nu exista particularitati specifice.