Oxacilina 1000mg, 100 flacoane, Antibiotice

Indicatii
Oxacilina Atb este indicata la copii si adulti pentru

• In tratamentul infectiilor stafilococice cu tulpini sensibile la oxacilina:
• Infectii respiratorii;
• Infectii ORL;
• Infectii renale si urogenitale;
• Endocardite;
• Meningite;
• Infectii osoase;
• Septicemii.
• Tratamentul infectiilor cutanate stafilococice si/sau streptococice cu tulpini sensibile la oxacilina;

Profilaxia infectiilor postoperatorii din:

• neurochirurgie: craniotomie si realizarea unei derivatii interne a LCR-ului;
• chirurgie plastica si reparatorie de complexitate variata.

Trebuie avute in vedere ghidurile terapeutice in vigoare cu privire la utilizarea adecvata a antibioticelor.

Dozaj
Adulti, copii si sugari: 50-100 mg/kg si zi, i.v. sau i.m.

Nou-nascuti: 25-100 mg/kg si zi, i.v.

In profilaxia infectiilor postoperatorii chirurgicale: administrarea antibioticului trebuie sa fie de scurta durata; trebuie inceputa in perioada preoperatorie si continuata postoperator, cu durata totala de maxim 48 de ore.
Odata cu inducerea anesteziei, trebuie administrate 2 g oxacilina i.v. apoi, in cazul unei interventii chirurgicale de durata mare trebuie administrate prin injectare 1 g i.v. la fiecare 2 ore. Durata tratamentului trebuie sa acopere intreaga durata a interventiei chirurgicale.

La pacientii cu insuficienta renala severa este necesara ajustarea dozei. Trebuie avut in vedere clearance-ul creatininei.
Tratamentul trebuie sa continue cel putin 48 de ore dupa remisiunea semnelor si simptomelor de infectie.

Mod de administrare:
Oxacilina se administreaza prin injectare intramusculara (i.m.) profunda si eventual, perfuzare intravenoasa (i.v.) lenta, dupa dizolvare cu un solvent compatibil. Pentru prepararea solutiei injectabile, vezi pct. 6.6.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la oxacilina sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct.6.1. Hipersensibilitate la alte antibiotice din grupul betalactaminelor (peniciline si cefalosporine).

Atentionari
Risc de reactii de hipersensibilitate:

Inaintea initierii tratamentului este necesara o anamneza atenta pentru evidentierea antecedentelor de hipersensibilitate la cefalosporine, peniciline sau alte antibiotice beta-lactamice.

Aparitia oricarei reactii alergice impune intreruperea tratamentului. Trebuie avut in vedere riscul aparitiei reactiilor de hipersensibilitate incrucisata cu cefalosporinele.

Se recomanda prudenta la pacientii cu antecedente de reactii alergice la peniciline (5 - 10% prezinta reactii de hipersensibilitate incrucisata cu cefalosporine). Reactiile de hipersensibilitate (anafilaxie) la peniciline sau cefalosporine pot fi grave si uneori cu potenial letal

Hiperbilirubinemie:

Oxacilina deplaseaza bilirubina de pe situsul de legare al albuminei. De aceea, se recomanda prudenta in cazul tratamentului cu oxacilina la nou-nascutii cu hiperbilirubinemie. Oxacilina nu trebuie administrata la nou-nascutii (in special la prematuri) cu risc de encefalopatie bilirubinica.

Pacienti cu regim hiposodat:

La pacientii care urmeaza un regim cu restrictie de sare trebuie avut in vedere continutul in sodiu al Oxacilina Atb (1,46 mmol sau 33,5 mg pentru 500 mg oxacilina; 2,9 mmol sau 67 mg sodiu pentru 1000 mg oxacilina).

Insuficienta renala severa:

La pacientii cu insuficienta renala severa (clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min), doza de oxacilina trebuie ajustata in functie de clearance-ul creatininei. (Vezi si pct. 4.2.).

Risc de colita pseudo-membranoasa:

Foarte rar, in timpul tratamentului cu oxacilina poate sa apara diaree severa si persistenta; in acest caz se impune intreruperea administrarii oxacilinei. Daca simptomele persista trebuie suspectata colita pseudomembranoasa; in aceasta situatie se recomanda instituirea tratamentului specific.

Alte precautii:

Similar altor antibiotice, administrarea prelungita a oxacilinei poate determina selectionarea unor tulpini bacteriene rezistente.

In cazul tratamentului de lunga durata se recomanda monitorizarea periodica a hemoleucogramei. Atunci cand este testata glucozuria prin metode non-enzimatice, oxacilina poate determina rezultate fals-pozitive. (vezi si pct. 4.5).

Oxacilina nu trebuie amestecata in aceeasi seringa, flacon sau punga de perfuzie cu alte medicamente.(Vezi si pct. 6.2) .

Interactiuni

• Administrarea antibioticelor in asociere cu vaccinuri cu germeni atenuati poate scadea eficacitatea vaccinurilor.
• Administrarea oxacilinei in asociere cu metotrexat determina cresterea efectelor toxice hematologice ale metotrexatului si ii inhiba secretia tubulara renala.
• Oxacilina poate reduce eficacitatea contraceptivelor orale.
• Anumite medicamente pot scadea eficacitatea oxacilinei: colestiramina, alte antibiotice (de exemplu eritromicina, tetraciclina, doxiciclina).
• La pacientii carora li se administreaza antibiotice, in special peniciline rezistente la penicilinaza, au fost raportate cazuri de crestere a activitatii anticoagulantelor orale. Contextul infectios si inflamator, varsta, precum si starea generala a pacientului sunt factori de risc.
• Exista relatii de antagonism intre oxacilina si rifampicina. Probenecidul si mezlocilina inhiba excretia renala a oxacilinei.
• Oxacilina poate determina intensificarea reactiilor adverse ale alopurinolului, determinand eruptiii cutanate tranzitorii.
• Atunci cand este testata glucozuria prin metode non-enzimatice, oxacilina poate determina rezultate fals-pozitive. (vezi si pct. 4.4).

Sarcina
Sarcina

Desi studiile preclinice nu au evidentiat efecte teratogene sau fetotoxice, oxacilina trebuie administrata cu precautie la gravide.

Alaptarea

La om, oxacilina se excreta in lapte. In timpul administrarii oxacilinei trebuie avuta in vedere posibilitatea intreruperii alaptarii.

Condus auto
Oxacilina Atb nu are nicio influenta aupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

Reactii adverse
In cadrul fiecarei grupe de frecventa reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a frecventei: foarte frecvente (≥1/10), frecvente(≥1/100, mai mic de 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000,mai mic de 1/100), rare (≥1/10000, mai mic de 1/1000) si foarte rare(mai mic de 1/10000) sau cu frecventa necunoscuta.

Tulburari hematologice si limfatice:

Cu frecventa necunoscuta: anemie, trombocitopenie, leucopenie, care sunt reversibile odata cu intreruperea tratamentului.

Tulburari ale sistemului imunitar:

Foarte rar: soc anafilactic

Cu frecventa necunoscuta: febra, urticarie, eozinofilie, edem Quincke.

Tulburari ale sistemului nervos:

Administrarea de beta-lactamine in doza mare, in special la pacientii cu insuficienta renala, poate determina encefalopatii (tulburari ale constientei, miscari anormale, convulsii).

Tulburari gastro-intestinale:

Foarte rar: colita pseudomembranoasa.

Cu frecventa necunoscuta: greata, varsaturi, diaree.

Tulburari hepato-biliare:

Rar: cresterea valorilor serice ale transaminazelor si exceptional poate aparea hepatita icterica.

Tulburari renale si ale cailor urinare:

Cu frecventa necunoscuta: nefropatie interstitiala acuta imunoalergica.

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare

Cu frecventa necunoscuta: fatigabilitate.

Infectii si infestari

Cu frecventa necunoscuta: suprainfectia fungica (candidoza vaginala).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
Simptomele de supradozaj includ: spasme musculare, convulsii, dureri si pierderea sensibilitatii la nivelul degetelor, hemoragii, confuzie, coma, agitatie. Fenomenele toxice sunt favorizate de insuficienta renala. Tratamentul este simptomatic si de sustinere a functiilor vitale.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antibiotice beta-lactamice, peniciline rezistente la beta-lactamaze, codul ATC: J01CF04.

Oxacilina este o penicilina semisintetica apartinand grupei izoxazolilpenicilinelor.

Penicilinele apartinand acestei grupe sunt eficace in infectiile provocate de majoritatea stafilococilor, fapt pentru care se mai numesc si peniciline antistafilococice.

Datorita catenei voluminoase prezente in molecula, oxacilina este rezistenta la actiunea hidrolitica a penicilinazei, beta-lactamaza secretata de stafilococii rezistenti la penicilina G (protectia stereochimica impiedica enzima sa atinga nucleul beta-lactamic si sa il desfaca).

Actiunea bactericida fata de stafilococul auriu este sinergica cu cea a aminoglicozidelor.

In rest, spectrul antibacterian al oxacilinei este asemanator celui al penicilinei G, dar sensibilitatea germenilor este mai mica; CMI fata de stafilococii penicilinazo-negativi si fata de streptococi (exceptand pneumococii) sunt mai mari. Enterococul si germenii Gram negativi sunt putin sensibili.

Rezistenta la izoxazolilpeniciline: exista o rezistenta intrinseca legata de o structura diferita a peretelui celular, in cazul germenilor rezistenti (modificarea sau absenta unei proteine tinta). Este cazul unor tulpini de stafilococi si tulpini de Streptococcus epidermidis.

Stafilococii rezistenti la meticilina sunt rezistenti la toate penicilinele si cefalosporinele, la streptomicina si tetraciclina, dar sunt sensibili la rifampicina, vancomicina si eritromicina.

Rezistenta unor germeni Gram negativi (Neisseria, Enterobacteriaceae, Pseudomonas) se datoreaza faptului ca oxacilina nu poate traversa peretele exterior al celulei, ca si unei afinitati reduse pentru proteinele membranare specifice.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie:

Dupa 30 de minute de la administrarea i.m. a unei doze de 250 mg oxacilina concentratia plasmatica este de aproximativ 5,3 μg/ml. Dupa administrarea i.v. a aceleiasi doze, concentratia plasmatica la 5 minute este maxima.

Dupa 30 de minute de la administrarea i.m. a unei doze de 500 mg oxacilina concentratia plasmatica este de aproximativ 11 μg/ml. Dupa administrarea i.v. a aceleiasi doze, concentratia plasmatica la 5 minute este 43 μg/ml. Dupa 6 ore, antibioticul nu mai este detectabil in sange.

Distributie:

Dupa administrarea i.m./i.v. a unei doze de 1000 mg oxacilina se ating concentratii plasmatice maxime de aproximativ 15 μg/ml, de 2 ori mai mari decat dupa administrarea orala.

Oxacilina se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 90%.

Oxacilina difuzeaza rapid in toate tesuturile din organism, in special in lichidul amniotic si in sangele fetal.

Metabolizare/eliminare:

Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este de aproximativ 30 de minute, mai prelungit la nou-nascuti si la pacientii cu insuficienta renala.

Epurarea se face prin metabolizare (45% din doza administrata) si prin excretie renala (46%). Activitatea se mentine timp de 4-6 ore.

Date preclinice de siguranta
Studiile efectuate la animal nu au evidentiat efecte teratogene ori fetotoxice.