Indicatii
Quetiapina comprimate cu eliberare prelungita este indicata pentru:
- tratamentul schizofreniei
- tratamentul tulburarii bipolare:
- episoade maniacale moderate pana la severe asociate tulburarii bipolare
- episoade depresive majore asociate tulburarii bipolare
- prevenirea recidivei episoadelor maniacale sau depresive la pacientii cu afectiune bipolara care au raspuns la tratamentul cu quetiapina.
- tratamentul adjuvant al episoadelor depresive majore la pacientii cu tulburare depresiva majora (TDM), care au nu au raspuns optim la monoterapia cu antidepresiv (vezi pct. 5.1). Inainte de inceperea tratamentului, medicii trebuie sa ia in considerare profilul de siguranta al quetiapinei comprimate cu eliberare prelungita (vezi pct. 4.4).
Dozaj
Doze
Exista scheme diferite de dozare pentru fiecare indicatie. Prin urmare, trebuie sa se asigure ca pacientii primesc informatii clare cu privire la doza corespunzatoare pentru afectiunea lor.
Adulti
Pentru tratamentul schizofreniei si al episoadelor maniacale moderate pana la severe asociate tulburarii bipolare
Quetiapina Accord ar trebui sa fie administrata cu cel putin o ora inainte de masa. Doza zilnica la inceputul tratamentului este de 300 mg in Ziua 1 si 600 mg in Ziua 2. Doza zilnica recomandata este de 600 mg, cu toate acestea daca este justificata clinic, doza poate fi crescuta la 800 mg pe zi. Doza trebuie ajustata in intervalul de dozaj eficient intre 400 mg si 800 mg pe zi, in functie de raspunsul clinic si de tolerabilitatea pacientului. Pentru tratamentul de intretinere in schizofrenie, nu este necesara ajustarea dozei.
Pentru tratamentul episoadelor depresive majore asociate tulburarii bipolare
Quetiapina Accord se administreaza inainte de culcare. Doza zilnica totala pentru primele patru zile de tratament este de 50 mg (Ziua 1), 100 mg (Ziua 2), 200 mg (Ziua 3) si 300 mg (Ziua 4). Doza zilnica recomandata este de 300 mg. In studiile clinice, nu a fost observat niciun beneficiu suplimentar in grupul tratat cu 600 mg, in comparatie cu grupul tratat cu 300 mg (vezi pct. 5.1). Cazuri individuale pot prezenta beneficii terapeutice la o doza de 600 mg. Dozele mai mari de 300 mg trebuie initiate de catre medicii cu experienta in tratarea tulburarii bipolare. La unii pacienti, in cazul intolerantei, studiile clinice au indicat faptul ca reducerea dozei la un minim de 200 mg poate fi luata in considerare.
Pentru prevenirea recidivei in boala bipolara
Pentru prevenirea recidivei episoadelor maniacale, depresive si mixte in tulburarea bipolara, pacientii care au raspuns la tratamentul cu quetiapina pentru tratamentul acut al tulburarii bipolare ar trebui sa continue tratamentul cu aceeasi doza de quetiapina administrata inainte de culcare. Doza poate fi ajustata in functie de raspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecarui pacient, in intervalul 300 pana la 800 mg/zi. Este important ca pentru tratamentul de intretinere sa fie utilizata doza minima eficienta.
Pentru tratamentul adjuvant al episoadelor depresive majore in TDM
Quetiapina ar trebui administrata inainte de culcare. Doza zilnica de la inceputul tratamentului este de 50 mg in Ziua 1 si 2, si 150 mg in Ziua 3 si 4. A fost observat efectul antidepresiv la doze de150 si 300 mg/zi in studiile pe termen scurt ca tratament adjuvant (cu amitriptilina, bupropion, citalopram, duloxetina, escitalopram, fluoxetina, paroxetina, sertralina si venlafaxina - a se vedea pct. 5.1 Proprietati farmacodinamice) si la doze de 50 mg/zi in studiile cu monoterapie pe termen scurt.
Exista un risc crescut de evenimente adverse la doze mari. Prin urmare, clinicienii ar trebui sa se asigure ca este utilizata cea mai mica doza eficienta pentru tratament, incepand cu 50 mg/zi.
Necesitatea de a creste doza la 150-300 mg/zi trebuie sa se bazeze pe evaluarea fiecarui pacient.
Schimbarea de la tratamentul cu quetiapina comprimate cu eliberare imediata
Pentru un dozaj mai convenabil, pacientilor care sunt in prezent tratati cu doze divizate de quetiapina comprimate cu eliberare imediata li se poate schimba tratamentul cu quetiapina comprimate cu eliberare prelungita, la doza zilnica totala echivalenta, administrata o data pe zi. Poate fi necesara ajustarea individuala a dozei.
Varstnici Similar altor antipsihotice si antidepresive, se recomanda prudenta la administrarea quetiapinei cu eliberare prelungita la varstnici, in special in timpul perioadei initiale de stabilire a dozei. Poate fi necesar ca ajustarea treptata a dozei sa se faca mai lent, iar doza terapeutica zilnica sa fie mai mica decat cea utilizata la pacientii mai tineri. Clearance-ul plasmatic mediu al quetiapinei s-a redus cu 30- 50% la pacientii varstnici comparativ cu pacientii mai tineri. Pacientii varstnici trebuie sa inceapa cu doze de 50 mg/zi. Doza poate fi crescuta in trepte de 50 mg/zi pana la o doza eficienta, in functie de raspunsul clinic si de tolerabilitatea fiecarui pacient.
La pacientii varstnici cu episoade depresive majore in TDM, administrarea trebuie sa inceapa cu o doza de50 mg/zi in zilele 1-3, crescand doza la 100 mg/zi in Ziua 4 si 150 mg/zi in Ziua 8. Ar trebui utilizata cea mai mica doza eficienta, incepand cu 50 mg/zi. In functie de evaluarea fiecarui pacient, in cazul in care este necesara cresterea dozei la 300 mg/zi, aceasta nu ar trebui sa se faca inainte de ziua 22 de tratament.
Nu au fost evaluate eficienta si siguranta la pacientii cu varsta peste 65 de ani cu episoade depresive in cadrul afectiunii bipolare.
Copii si adolescenti
Quetiapina comprimate cu eliberare prelungita nu este recomandata copiilor si adolescentilor cu varsta sub 18 ani din cauza lipsei de experienta privind siguranta administrarii acestui medicament la aceasta grupa de varsta. Datele existente din studiile clinice placebo controlate sunt prezentate in pct. 4.4, 4.8, 5.1 si 5.2.
Insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozelor la pacientii cu insuficienta renala.
Insuficienta hepatica
Quetiapina este intens metabolizata la nivelul ficatului. De aceea se recomanda precautie la administrarea quetiapinei cu eliberare prelungita la pacientii cu insuficienta hepatica, in special in timpul perioadei initiale de administrare. La pacientii cu insuficienta hepatica cunoscuta, administrarea se va incepe cu doze de 50 mg/zi. Dozele vor fi crescute zilnic cu 25 pana la 50 mg, pana la o doza eficienta, in functie de raspunsul clinic si tolerabilitatea fiecarui pacient.
Modul de administrare
Quetiapina comprimate cu eliberare prelungita trebuie administrate o data pe zi, fara alimente. Comprimatele trebuie inghitite intregi si nu trebuie divizate, mestecate sau zdrobite.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii acestui medicament enumerati la pct. 6.1.
Administrarea concomitenta cu inhibitori ai izoenzimei CYP3A4 a citocromului P450, cum sunt inhibitorii proteazei HIV, medicamente antifungice azolice, eritromicina, claritromicina si nefazodona, este contraindicata. (vezi pct. 4.5).
Atentionari
Deoarece quetiapina are mai multe indicatii, profilul de siguranta ar trebui sa fie luat in considerare in ceea ce priveste diagnosticul fiecarui pacient si doza administrata.
Pe termen lung eficienta si siguranta ca terapie adjuvanta la pacientii cu TDM nu au fost evaluate, insa pe termen lung, eficienta si siguranta a fost evaluata la pacientii adulti in monoterapie (vezi pct. 5.1).
Copii si adolescenti (cu varsta intre 10 si 17 ani)
Quetiapina nu este recomandata pentru utilizare la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani, din cauza lipsei de date privind utilizarea la aceasta grupa de varsta.
Studiile clinice cu quetiapina au aratat ca, in plus fata de profilul de siguranta cunoscut identificat la adulti (vezi pct. 4.8), anumite evenimente adverse au aparut cu o frecventa mai mare la copii si adolescenti comparativ cu adultii (cresterea apetitului alimentar, cresteri ale prolactinemiei, varsaturi, rinita si sincopa) sau pot avea implicatii diferite pentru copii si adolescenti (simptome extrapiramidale si iritabilitate), iar unul din efectele identificate nu a fost observat la adulti (cresteri ale tensiunii arteriale). Au fost observate, de asemenea, modificari ale testelor functiei tiroidiene la copii si adolescenti.
In plus, implicatiile cu privire la siguranta utilizarii pe termen lung a tratamentului cu quetiapina in ceea ce priveste cresterea si maturizarea nu au fost studiate pe o perioada mai lunga de 26 de saptamani. Nu sunt cunoscute implicatii pe termen lung pentru dezvoltarea cognitiva si comportamentala.
In studiile clinice placebo controlate la copii si adolescenti, quetiapina a fost asociata cu o incidenta crescuta a simptomelor extrapiramidale (SEP), comparativ cu placebo la pacientii tratati pentru schizofrenie, manie bipolara si depresie bipolara (vezi pct. 4.8).
Suicid/ideatie suicidara sau inrautatirea starii clinice
Depresia in tulburarea bipolara este asociata cu un risc crescut de ideatie suicidara, de autovatamare si suicid (evenimente legate de suicid). Acest risc persista pana la aparitia unei remisiuni semnificative. Deoarece ameliorarea poate sa nu apara in timpul primelor cateva saptamani sau mai mult de tratament, pacientii trebuie monitorizati indeaproape pana la aparitia acestei ameliorari.
Experienta clinica generala demonstreaza ca riscul de suicid poate creste in stadiile initiale ale recuperarii.
In plus, medicii trebuie sa ia in considerare riscul potential de evenimente legate de suicid dupa intreruperea brusca a tratamentului cu quetiapina, din cauza factorilor de risc cunoscuti pentru boala tratata.
Alte afectiuni psihice pentru care quetiapina este utilizata pot fi, de asemenea, asociate cu un risc crescut de aparitie a evenimentelor legate de suicid. In plus, aceste afectiuni pot fi comorbiditati ale episoadelor depresive majore. Asadar, aceleasi precautii, similare tratamentului pacientilor cu episoade depresive majore, ar trebui sa fie respectate in cazul tratamentului pacientilor cu alte afectiuni psihice.
Pacientii cu antecedente de evenimente legate de suicid, sau cei care prezinta un grad semnificativ de ideatie suicidara inainte de inceperea tratamentului sunt cunoscuti a fi predispusi a avea ganduri suicidare sau tentative de suicid si trebuie sa beneficieze de o monitorizare atenta in timpul tratamentului. O metaanaliza a studiilor clinice placebo controlate asupra medicamentelor antidepresive la pacientii adulti cu tulburari psihice a aratat un risc crescut de comportament suicidar in cazul medicamentelor antidepresive comparativ cu placebo la pacientii cu varsta mai mica de 25 de ani.
Supravegherea atenta a pacientilor si in special a celor cu risc crescut ar trebui sa insoteasca tratamentul in special in etapele incipiente ale tratamentului si dupa modificarea dozei. Pacientii (si persoanele care ingrijesc pacientii) ar trebui sa fie avertizati cu privire la necesitatea de a urmari orice modificare a starii clinice, comportament sau ideatie suicidara si modificari neobisnuite ale comportamentului si sa solicite imediat asistenta medicala in cazul aparitiei acestor simptome.
In studiile clinice pe termen scurt placebo controlate, a fost observat la pacientii cu episoade depresive majore in tulburarea bipolara, un risc crescut de evenimente legate de suicid la pacientii adulti tineri (cu varste sub 25 de ani), care au fost tratati cu quetiapina, comparativ cu cei tratati cu placebo (3,0% fata de 0%, respectiv). In studiile clinice, la pacientii cu TDM incidenta de evenimente legate de suicid observate la pacientii adulti tineri (cu varste sub 25 de ani) a fost de 2,1% (3 / 144) pentru quetiapina si 1,3% (1 / 75) pentru placebo.
Risc metabolic
Avand in vedere riscul observat in cadrul studiilor clinice privind agravarea profilului metabolic, incluzand modificari ale greutatii corporale, glicemiei (vezi hiperglicemia) si profilului lipidelic, parametrii metabolici ai pacientilor trebuie evaluati la initierea tratamentului si controlati cu regularitate in timpul tratamentului. Agravarea acestor parametri trebuie tratata corespunzator din punct de vedere clinic (vezi de asemenea pct. 4.8).
Simptome extrapiramidale
In studiile clinice placebo controlate la pacientii adulti, quetiapina a fost asociata cu o incidenta crescuta a simptomelor extrapiramidale (SEP), comparativ cu placebo la pacientii tratati pentru episoade depresive majore in cadrul tulburarii bipolare si in cadrul tulburarii depresive majore (vezi pct. 4.8 si 5.1).
Utilizarea quetiapinei a fost asociata cu aparitia acatiziei, caracterizata printr-o stare de neliniste subiectiv neplacuta sau care produce suferinta si prin nevoia de miscare insotita adesea de incapacitatea de a ramane asezat sau nemiscat. Acest lucru este cel mai probabil sa apara in primele cateva saptamani de tratament. La pacientii care dezvolta aceste simptome, cresterea dozei poate fi daunatoare.
Diskinezie tardiva
Daca apar semne si simptome ale diskineziei tardive, scaderea dozei sau intreruperea tratamentului cu quetiapina ar trebui luate in considerare. Simptomele de diskinezie tardiva se pot agrava sau pot aparea chiar dupa intreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).
Somnolenta si ameteli
Tratamentul cu quetiapina a fost asociat cu somnolenta si simptome asociate, cum este sedarea (vezi pct. 4.8). In studiile clinice referitoare la tratamentul pacientilor cu depresie bipolara si tulburare depresiva majora, debutul a fost de obicei in primele 3 zile de tratament si a fost predominant de intensitate usoara pana la moderata.
Pacientii care se confrunta cu somnolenta de intensitate severa pot necesita monitorizarea mai frecventa pentru minim 2 saptamani de la debutul somnolentei, sau pana la ameliorarea simptomelor si poate fi luata in considerare intreruperea tratamentului.
Hipotensiune arteriala ortostatica
Tratamentul cu quetiapina a fost asociat cu hipotensiune arteriala ortostatica si ameteli conexe (vezi pct. 4.8), din moment ce episoadele de somnolenta au debutat de obicei in timpul perioadei initiale de crestere treptata a dozei de quetiapina. Acest lucru ar putea creste riscul de ranire accidentala (caderi), in special la varstnici. Prin urmare, pacientii trebuie sfatuiti sa fie prudenti pana cand se obisnuiesc cu potentialele efectele ale medicamentului.
Quetiapina ar trebui sa fie utilizata cu precautie la pacientii cu boli cardiovasculare cunoscute, boli cerebrovasculare, sau alte afectiuni care predispun la hipotensiune arteriala. Scaderea dozei sau administrarea treptata ar trebui sa fie luata in considerare in special daca apare hipotensiunea arteriala ortostatica la pacientii cu boli cardiovasculare subiacente.
Sindrom de apnee in somn
Sindromul de apnee in somn a fost raportat la pacientii care au folosit quetiapina. Quetiapina trebuie utilizata cu precautie la pacientii care primesc concomitent deprimante ale sistemului nervos central si care au antecedente sau risc de apnee de somn, cum sunt persoanele supraponderale/obeze sau barbatii.
Convulsii
In studiile clinice controlate nu au existat diferente in ceea ce priveste incidenta convulsiilor la pacientii tratati cu quetiapina sau placebo. Nu sunt disponibile date referitoare la incidenta convulsiilor la pacientii cu istoric de convulsii. Similar altor antipsihotice, se recomanda prudenta in cazul tratamentului administrat pacientilor cu antecedente de convulsii (vezi pct. 4.8).
Sindromul neuroleptic malign
Sindromul neuroleptic malign a fost asociat cu tratamentul antipsihotic, inclusiv cu quetiapina (vezi pct. 4.8). Manifestarile clinice includ hipertermie, alterarea starii mentale, rigiditate musculara, instabilitate vegetativa si cresterea valorilor creatin-fosfokinazei. Intr-un astfel de caz, tratamentul cu quetiapina trebuie intrerupt si administrat un tratament medical adecvat.
Neutropenie severa si agranulocitoza
Neutropenia severa (numarul neutrofilelor mai mic de 0,5 X 109/l) a fost raportata in studiile clinice efectuate cu quetiapina. Cele mai multe cazuri de neutropenie severa au aparut la un interval de cateva luni de la inceperea tratamentului cu quetiapina. Nu a existat o legatura evidenta cu doza administrata. In perioada dupa punerea pe piata, unele cazuri au fost fatale. Printre factorii de risc posibili pentru neutropenie se numara pre-existenta unui numar mic de leucocite si neutropenie indusa de medicamente in antecedente. Cu toate acestea, unele cazuri au aparut la pacienti fara factori de risc preexistenti. Quetiapina trebuie intrerupta la pacientii cu un numar de neutrofile mai mic de 1,0 X 109/L. Pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia semnelor si simptomelor de infectie si trebuie monitorizata valoarea neutrofilelor (pana cand acestea depasesc mai putin de 1,5 X 109) (vezi pct 4.8).
Posibilitatea aparitiei neutropeniei trebuie luata in considerare la pacientii care prezinta o infectie sau febra, in special in absenta unui/unor factor(i) de risc predispozant(ti) evidenti si aceasta trebuie tratata corespunzator in functie de simtomatologia clinica.
Pacientii trebuie sfatuiti sa raporteze imediat aparitia unor semne / simptome caracteristice pentru agranulocitoza sau infectie (de exemplu febra, slabiciune, letargie sau durere in gat) la orice moment in timpul tratamentului cu Quetiapina Accord. La acesti pacienti, numarul de leucocite trebuie monitorizata permanent si trebuie determinata imediat valoarea absoluta a numarului de neutrofile, in special in absenta factorilor predispozanti.
Efecte anticolinergice (muscarinice)
Norquetiapina, un metabolit activ al quetiapinei, are o afinitate moderata spre mare pentru cateva subtipuri de receptori muscarinici. Aceasta contribuie la aparitia de reactii adverse ce reflecta efecte anticolinergice cand quetiapina este utilizata la doze recomandate, cand este utilizata concomitent cu alte medicamente cu efecte anticolinergice si in caz de supradozaj. Quetiapina trebuie utilizata cu precautie la pacientii care primesc medicatie cu efecte anticolinergice (muscarinice). Quetiapina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu un diagnostic curent sau cu antecedente de retentie urinara, hipertrofie prostatica semnificativa clinic, obstructie intestinala sau afectiuni asociate, presiune intraoculara crescuta sau glaucom cu unghi inchis (vezi pct. 4.5, 4.8, 5.1 si 4.9).
Interactiuni
Vezi si pct. 4.5.
Utilizarea concomitenta a quetiapinei cu un inductor puternic al enzimelor hepatice cum sunt carbamazepina sau fenitoina, scade semnificativ concentratiile plasmatice ale quetiapinei, care poate influenta eficacitatea tratamentului cu quetiapina. La pacientii la care se administreaza un inductor al enzimelor hepatice, tratamentul cu quetiapina trebuie inceput doar daca medicul considera ca avantajele tratamentului cu quetiapina depasesc riscurile intreruperii administrarii inductorului enzimatic hepatic. Este important ca orice modificare a dozei inductorului enzimatic hepatic sa se faca treptat, si daca este necesar, acest medicament poate fi inlocuit cu un non-inductor enzimatic hepatic (de exemplu valproatul de sodiu).
Greutate
Cresterea ponderala a fost raportata la pacientii care au fost tratati cu quetiapina, si ar trebui sa fie monitorizata si tratata adecvat din punct de vedere clinic, in conformitate cu ghidurile pentru tratamentul afectiunilor psihiatrice (vezi pct. 4.8 si 5.1).
Hiperglicemie
Hiperglicemia si/sau aparitia sau agravarea diabetului zaharat, asociate ocazional cu cetoacidoza sau coma, s-a raportat rar, inclusiv unele cazuri letale (vezi pct. 4.8). In unele cazuri, a fost raportata o crestere ponderala anterioara, care poate fi un factor predispozant. Monitorizarea clinica adecvata se recomanda, in conformitate cu ghidurile pentru tratamentul afectiunilor psihiatrice. Pacientii tratati cu orice tip de medicament antipsihotic, inclusiv quetiapina, ar trebui sa fie monitorizati pentru aparitia semnelor si simptomelor de hiperglicemie (cum sunt polidipsie, poliurie, polifagie si slabiciune), iar pacientii cu diabet zaharat sau cu factori de risc pentru diabet zaharat trebuie monitorizati regulat in ceea ce priveste modificarea valorilor glicemice. Greutatea trebuie monitorizata in mod regulat.
Profilul lipidic
Cresteri ale valorilor trigliceridelor, LDL si ale colesterolului total, si scaderi ale valorilor colesterolului HDL au fost observate in studiile clinice cu quetiapina (vezi pct. 4.8). Modificarile profilului lipidic trebuie tratate adecvat din punct de vedere clinic.
Prelungirea intervalului QT
In studiile clinice si in cazul utilizarii conform RCP, quetiapina nu a fost asociata cu prelungire persistenta absoluta a intervalului QT. Dupa punerea pe piata, s-a observat o prelungire a intervalului QT la doze terapeutice de quetiapina (vezi pct 4.8) si in caz de supradozaj (vezi pct. 4.9). Similar altor antipsihotice, se recomanda prudenta in prescrierea acestui medicament la pacientii cu boli cardiovasculare sau antecedente de prelungire a intervalului QT. Se recomanda de asemenea prudenta in prescrierea quetiapinei in asociere cu medicamente cunoscute ca prelungesc intervalul QT si in administrare concomitenta cu alte neuroleptice, in special la varstnici, pacienti cu sindrom de QT prelungit congenital, insuficienta cardiaca congestiva, hipertrofie cardiaca, hipokaliemie sau hipomagneziemie (vezi pct. 4.5).
Cardiomiopatie si Miocardita
Cardiomiopatia si miocardita au fost raportate in studiile clinice si dupa punerea pe piata, insa nu a fost stabilita o relatie de cauzalitate cu quetiapina. In cazul pacientilor cu suspiciune de cardiomiopatie sau miocardita, tratamentul cu quetiapina trebuie reevaluat.
Sindromul de intrerupere
Simptome acute de intrerupere a tratamentului cum sunt insomnia, greata, cefaleea, diareea, varsaturile, ametelile, iritabilitatea au fost descrise dupa intreruperea brusca a quetiapinei. Se recomanda oprirea tratamentului prin reducerea treptata a dozei timp de una pana la doua saptamani (vezi punctul 4.8).
Pacienti varstnici cu psihoza din cadrul dementei
Quetiapina nu este aprobata pentru tratamentul psihozei din cadrul dementei.
Studii clinice randomizate, placebo-controlate au pus in evidenta la pacientii cu dementa cresterea de aproximativ 3 ori a riscului aparitiei evenimentelor adverse cerebrovasculare in cazul tratamentului cu unele antipsihotice atipice. Un risc crescut nu poate fi exclus nici in cazul altor antipsihotice si nici pentru alte grupe de pacienti. Quetiapina trebuie administrata cu prudenta la pacientii cu factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.
In cadrul unei meta-analize efectuate pentru medicamente antipsihotice atipice, s-a raportat o crestere a riscului de deces la pacientii varstnici cu psihoza asociata dementei, comparativ cu placebo. In doua studii efectuate cu quetiapina, controlate cu placebo, cu durata de 10 saptamani, la acelasi grup de pacienti (n=710; varsta medie: 83 ani; intervalul: 56-99 ani), rata mortalitatii la pacientii tratati cu quetiapina a fost de 5,5% comparativ cu 3,2% in grupul cu placebo.
In cadrul acestor studii pacientii au decedat din cauze variate specifice acestei grupe de varsta.
Disfagia
Au fost raportate cazuri de disfagie in urma tratamentului cu quetiapina (vezi pct. 4.8).
Quetiapina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu risc de pneumonie de aspiratie.
Constipatia si obstructia intestinala
Constipatia reprezinta un factor de risc pentru obstructia intestinala. Constipatia si obstructia intestinala au fost raportate la administrarea quetiapinei (vezi pct. 4.8 Reactii adverse). Aceasta include si raportari de cazuri letale la pacienti care prezentau un risc mai crescut de obstructie intestinala, incluzandu-i pe cei care utilizau concomitent mai multe medicamente care scad motilitatea intestinala si/sau nu prezentau simptome de constipatie. Pacientii cu obstructie intestinala / ileus trebuie monitorizati atent si ingrijiti urgent.
Tromboembolism venos (TEV)
Au fost raportate cazuri de tromboembolism venos (TEV) la administrarea de medicamente antipsihotice. Deoarece pacientii tratati cu medicamente antipsihotice prezinta adesea factori de risc dobanditi pentru TEV, toti factorii de risc pentru TEV trebuie identificati inainte si in timpul tratamentului cu quetiapina si trebuie luate masurile preventive necesare.
Pancreatita
Pancreatita a fost raportata in studiile clinice si in experienta de dupa punerea pe piata. Printre raportarile de dupa punerea pe piata, desi nu toate cazurile au fost agravate de factori de risc, multi pacienti au prezentat factori de risc care sunt cunoscuti ca fiind asociati pancreatitei, precum valori crescute ale trigliceridelor (vezi pct. 4.4), litiaza biliara si consum de alcool.
Informatii suplimentare
Exista date limitate privind administrarea quetiapinei in asociere cu valproat de sodiu sau litiu in tratamentul episoadelor maniacale acute moderate pana la severe; cu toate acestea, asocierea a fost bine tolerata (vezi pct. 4.8 si 5.1). Datele clinice au evidentiat un efect aditiv in saptamana a 3-a de tratament.
Lactoza
Quetiapina Accord 50 mg comprimate cu eliberare prelungita contine lactoza. Pacientii cu probleme ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza Lapp sau malabsorbtie de glucoza- galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Utilizare gresita si abuz
Au fost raportate cazuri de utilizare gresita si abuz. Este necesara prudenta atunci cand se prescrie quetiapina la pacientii cu antecedente de abuz de alcool sau de medicamente.
Interactiuni
Avand in vedere ca efectele quetiapinei se manifesta in principal la nivelul sistemului nervos central, se recomanda administrarea sa cu prudenta in asociere cu alte medicamente care actioneaza la nivel central, precum si impreuna cu alcoolul etilic.
Quetiapina trebuie utilizata cu precautie la pacientii care primesc medicatie cu efecte anticolinergice (muscarinice) (vezi pct. 4.4).
Enzima CYP3A4 este principala izoenzima a citocromului P450 responsabila de metabolizarea quetiapinei. Intr-un studiu privind interactiunile efectuat la voluntari sanatosi, administrarea simultana a quetiapinei (doze de 25 mg) cu ketoconazol, un inhibitor al CYP3A4, a determinat o crestere de 5 pana la 8 ori mai mare a ASC de quetiapina. Ca urmare, este contraindicata utilizarea quetiapinei concomitent cu inhibitori ai CYP3A4. De asemenea, nu este recomandata administrarea quetiapinei cu suc de grepfrut.
Intr-un studiu clinic cu doze repetate pentru evaluarea farmacocinetica a quetiapinei administrate anterior sau in timpul tratamentului cu carbamazepina (un inductor cunoscut al enzimelor hepatice), administrarea concomitenta a carbamazepinei a crescut semnificativ clearance-ul quetiapinei. Aceasta crestere a clearance-ului a redus expunerea sistemica la quetiapina (evaluata prin valoarea ASC), in medie cu 13% fata de expunerea in timpul administrarii quetiapinei in monoterapie, cu toate acestea, la unii pacienti s-a observat un efect mai puternic Ca o consecinta a acestei interactiuni, poate aparea scaderea concentratiilor plasmatice, ce poate afecta eficacitatea tratamentului cu quetiapina.
Administrarea quetiapinei concomitent cu fenitoina (un inductor al enzimelor microzomale) a determinat o crestere semnificativa a clearance-ului plasmatic pentru quetiapina cu aproximativ 450%. La pacientii la care se administreaza un inductor enzimatic, tratamentul cu quetiapina trebuie inceput doar daca medicul considera ca avantajele tratamentului cu quetiapina depaseste riscurile intreruperii tratamentului cu inductorul enzimatic. Este important ca orice eventuala modificare a tratamentului cu inductorul enzimatic sa fie treptata si, daca este cazul, acesta sa fie inlocuit cu un noninductor (de exemplu valproat de sodiu). (vezi si pct. 4.4).
Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificata semnificativ de administrarea concomitenta a antidepresivelor cum sunt imipramina (un inhibitor cunoscut al CYP2D6) sau fluoxetina (un inhibitor cunoscut al CYP3A4 si CYP2D6).
Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificata in mod semnificativ in urma administrarii concomitente a antipsihoticelor risperidona sau haloperidol. Utilizarea concomitenta a comprimatelor de quetiapina si tioridazina a provocat o crestere a clearance-ului quetiapinei cu aproximativ 70%.
Farmacocinetica quetiapinei nu a fost modificata in urma administrarii concomitente cu cimetidina. Farmacocinetica litiului nu a fost modificata in cazul administrarii concomitente cu quetiapina.
Intr-un studiu randomizat cu o durata de 6 saptamani, in cadrul caruia s-a comparat administrarea concomitenta de litiu si Quetiapina comprimate cu eliberare prelungita cu utilizarea decomparativ cu placebo si Quetiapina comprimate cu eliberare prelungita la pacienti adulti cu manie acuta, a fost observata o incidenta mai mare a evenimentelor extrapiramidale (in special tremor), somnolentei si cresterii in greutate in grupul caruia i s-a asociat litiu, comparativ cu grupul caruia la care s-a administrat asociat placebo (vezi si pct. 5.1).
Farmacocinetica valproatului de sodiu si quetiapinei nu au fost modificate intr-o masura relevanta clinic in cazul administrarii concomitente. Un studiu retrospectiv efectuat la copii si adolescenti tratati cu valproat, quetiapina sau ambele, a aratat o incidenta crescuta a leucopeniei si neutropeniei in grupul la care s-a administrat terapia combinata comparativ cu grupul la care s-a utilizat monoterapia.
Nu au fost efectuate studii formale de interactiune cu medicamente utilizate in mod obisnuit pentru boli cardiovasculare.
Se recomanda prudenta in administrarea quetiapinei concomitent cu medicamente despre care se stie ca provoaca dezechilibre electrolitice sau prelungesc intervalul QT.
Au fost raportate cazuri de rezultate fals pozitive in imunoevaluarea enzimatica pentru metadona si antidepresive triciclice la pacientii carora li s-a administrat quetiapina. Confirmarea rezultatelor discutabile in ceea ce priveste imunoevaluarea printr-o tehnica adecvata cromatografica este recomandata.
Sarcina
Sarcina
Primul trimestru
Cantitatea moderata de date publicate din evolutia sarcinilor expuse (intre 300-1000 de sarcini duse la termen), colectate atat de la cazuri individuale cat si din studii observationale, nu sugereaza un risc crescut de malformatii cauzate de tratament. Totusi, pe baza datelor disponibile, nu se poate trage o concluzie definitiva. Studiile la animale au aratat toxicitate asupra functiei de reproducere. (vezi pct. 5.3). De aceea, quetiapina trebuie utilizata in timpul sarcinii numai daca beneficiile justifica riscurile potentiale.
Trimestrul al treilea
Nou-nascutii expusi la medicamente antipsihotice (inclusiv quetiapina) in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina au risc de reactii adverse, incluzand simptome extrapiramidale si/sau de intrerupere, care pot varia dupa nastere din punct de vedere al severitatii si duratei. S-au raportat cazuri de agitatie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenta, detresa respiratorie sau tulburari alimentare.
Prin urmare, nou-nascutii trebuie monitorizati cu atentie.
Alaptarea
Pe baza unor date foarte limitate ce provin din rapoarte publice cu privire la excretia quetiapinei in laptele matern, se pare ca la doze terapeutice excretia quetiapinei este inconstanta. In lipsa unor date ferme, trebuie luata o decizie cu privire la intreruperea alaptarii sau a tratamentului cu Quetiapina Accord, luand in considerare beneficiile alaptarii pentru copil si beneficiile tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Efectul quetiapinei asupra fertilitatii nu a fost evaluat la om. Efecte referitoare la cresterea prolactinemiei au fost observate la soareci, desi acestea nu sunt relevante la om (vezi pct. 5.3 Date preclinice de siguranta).
Condus auto
Avand in vedere ca efectele sale se manifesta in principal la nivelul sistemului nervos central, quetiapina poate afecta activitatile care necesita vigilenta si poate provoca somnolenta. De aceea, pacientii vor fi sfatuiti sa nu conduca sau sa foloseasca utilaje pana la cunoasterea sensibilitatii individuale la aceasta.
Reactii adverse
Reactiile adverse (RA) cel mai frecvent raportate in cazul utilizarii acestui medicament (mai mult sau egal fata de 10%) includ somnolenta, ameteli, cefalee, xerostomie, simptome de sevraj (intrerupere), cresterea valorilor colesterolului total (predominant ale LDL-colesterolului), scaderea valorilor HDL-colesterolului, crestere ponderala, scaderea hemoglobinei si simptome extrapiramidale.
Incidenta reactiilor adverse asociate tratamentului cu quetiapina este prezentata in tabelul de mai jos (Tabelul 1) conform formatului recomandat de Consiliul Organizatiilor Internationale pentru Stiinte Medicale (CIOMS III Working Group, 1995).
Tabel 1 Reactii adverse asociate tratamentului cu quetiapina Reactiile adverse sunt clasificate in functie de frecventa, folosind urmatoarea conventie: foarte frecvente (mai mult sau egal fata de 1/10), frecvente (mai mult sau egal fata de 1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (mai mult sau egal fata de 1/1000, mai putin de 1/100), rare (mai mult sau egal fata de 1/10000, mai putin de 1/1000); foarte rare (mai putin de 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Aparate, sisteme si organe | Foarte frecvente | Frecvente | Mai putin frecvente | Rare | Foarte rare | Cu frecventa necunoscuta |
Tulburari hematologice si limfatice | Scaderea hemoglobinei 22 | 1,2 Leucopenie 8 scaderea numarului de neutrofile, cresterea numarului de eozinofile 27 | Neutropenie, Trombocitopenie, anemie, scaderea numarului de 13 trombocite | Agranulocitoza 26 | ||
Tulburari ale sistemului imunitar | Hipersensibilitate (incluzand reactii alergice cutanate) | Reactie anafilactica 5 | ||||
Tulburari endocrine | Hiperprolactinemie 15, scaderi ale 24T total, 4 scaderi ale 24 T liber, 4 scaderi ale 24T total, 3 cresteri ale 24 TSH | Scaderi ale 24 T liber, 3 hipotiroidism 21 | Secretie inadecvata a hormonului antidiuretic |
Tulburari metabolice si de nutritie | Cresteri ale concentratii lor serice de trigliceride 10, 30 cresteri ale colesterolemiei totale (predomina nt LDL coleste rol) 11, 30 scaderea HDL colesterolului 17, 30, crestere ponderala 8,30 | Apetit alimentar crescut, cresterea glucozei in sange pana la valori hiperglicemie 6,30 | Hiponatremie 19, diabet 1,5 zaharat, exacerbarea unui diabet zaharat pre- existent | Sindrom metabolic 29 |
Tulburari psihice | Vise anormale si cosmaruri, ideatie suicidara si comportament suicidar 20 | Somnambulism si simptomatologie asociata cu vorbit in somn sau tulburari alimentare legate de somn | ||
Tulburari ale sistemului nervos | 4,16, ameteli somnolenta 2, 16 cefalee, simtome extrapiramidale 1,21 | Dizartrie | 1 Convulsii, Sindromul picioarelor nelinistite, diskinezie tardiva 1,5, 4,16 sincopa | |
Tulburari cardiace | 4 Tahicardie ,23 palpitatii | Prelungirea intervalului 1,12,18 QT, 32 bradicardie | ||
Tulburari oculare | Vedere incetosata | |||
Tulburari vasculare | Hipotensiune arteriala ortostatica 4,16 | Tromboembolism venos 1 | ||
Tulburari respiratorii toracice si mediastinale | 23 Dispnee | Rinita |
Tulburari gastro- intestinale | Xerostomie | Constipatie, dispepsie, varsaturi 25 | Disfagie 7 | Pancreatita 1, obstructie intestinala/ileus paraliticus | ||
Tulburari hepatobiliare | Cresteri ale alaninaminotr ansferazei serice 3 (ALT), cresteri ale concentratiilor plasmatice a 3 gama-GT | Cresteri ale aspartatamin otransferazei serice (AST) 3 | Icter, hepatita | |||
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Angioedem 5, sindrom Stevens Johnson 5 | Necroliza epidermica toxica, eritem multiform | ||||
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | Rabdomioliza | |||||
Tulburari renale si ale cailor urinare | Retentie urinara | |||||
Sarcina, afectiuni puerperale si perinatale | Sindrom de intrerupere neonatal 31 | |||||
Tulburari ale aparatului genital si sanului | Disfunctie sexuala | Priapism, galactoree, marire in volum a sanilor, tulburari menstruale | ||||
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | Simptome de intrerupere 1, 9 | Astenie usoara, edem periferic, iritabilitate, pirexie | Sindrom neuroleptic malign 1, hipotermie | |||
Investigatii diagnostice | Cresteri ale concentratiei plasmatice a creatinfosfokinazei 14 |
1. Vezi pct. 4.4.
2. Somnolenta poate aparea, de regula, in timpul primelor doua saptamani de tratament si ea dispare in general odata cu administrarea continua a quetiapinei.
3. A fost observata o crestere asimptomatica (de la valori normale la valori mai mari de 3 x ULN la orice moment) a valorilor transaminazelor serice (ALT, AST) sau a valorilor gamma-GT la unii pacienti la care se administreaza quetiapina. Aceste cresteri au fost, de obicei, reversibile in cazul administrarii continue a quetiapinei.
4. Similar altor antipsihotice cu activitate adrenergica alfa1, quetiapina poate induce hipotensiune arteriala ortostatica de obicei, asociata cu ameteli, tahicardie si, la unii pacienti, sincopa, in special in timpul perioadei initiale a tratamentului. (Vezi pct. 4.4).
5. Calculul frecventei acestor RA a fost facut din datele obtinute dupa punerea pe piata a quetiapinei.
6. Glicemie in conditii de repaus alimentar mai mare sau egala fata de 7,0 mmol/L ( mai mare sau egala fata de 126 mg/dL) sau glicemie postprandiala mai mare sau egala fata de 11,1 mmol/L ( mai mare sau egala fata de 200 mg/dL) cel putin o data.
7. O crestere a frecventei de aparitie a disfagiei la tratamentul cu quetiapina vs. placebo a fost observata in studiile clinice pentru depresie bipolara.
8. Pe baza cresterii ponderale cu mai mult de 7% fata de valoarea initiala. Apare predominant in timpul primelor saptamani de tratament la adulti.
9. In cadrul studiilor clinice placebo controlate cu quetiapina in monoterapie care au evaluat simptomele acute de intrerupere au fost observate cel mai frecvent urmatoarele simptome ale sindromului de intrerupere: insomnie, greata, cefalee, diaree, varsaturi, ameteli si iritabilitate. Incidenta acestor reactii a descrescut semnificativ la o saptamana dupa intreruperea tratamentului.
10. Trigliceride mai mari sau egale fata de 2,258mmol/L (mai mari sau egale fata de 200 mg/dL) (pacienti cu varsta mai mare sau egala fata de 18 ani) ori mai mult sau egal fata de 1,694 mmol/L (mai mult sau egal fata de 150 mg/dL) (pacienti cu varsta mai mica de 18 ani) la cel putin o determinare.
11. Colesterol mai mare sau egal fata de 6,2064mmol/L (mai mare sau egal fata de 240mg/dL) (pacienti cu varsta mai mare sau egala fata de 18 ani) in cel putin o ocazie ori mai mult sau egal fata de 5,172 mmol/L (mai mult sau egal fata de 200 mg/dL) (pacienti cu varsta mai mica de 18 ani) in cel putin o ocazie. O crestere a colesterolului LDL de mai mult sau egal fata de 0,769 mmol/L (mai mult sau egal fata de 30 mg/dL) a fost observata foarte frecvent. Modificarea medie in randul pacientilor care au avut aceasta crestere a fost mai mare sau egala fata de 1,07 mmol/L (41,7 mg/dL).
12. Vezi mai jos.
13. Trombocite mai mari sau egale fata de 100 x 109/L in cel putin o ocazie.
14. Pe baza rapoartelor din studiile clinice a evenimentelor adverse, cresterea valorilor creatinfosfokinazei sanguine nu este asociata cu sindrom neuroleptic malign.
15. Prolactinemia (pacienti mai in varsta de 18 ani): mai mult de 20μg/L ( mai mult de 869,56pmol/L) barbati; mai mult de 30μg/L (mai mult de 1304,34pmol/L) femei in orice moment.
16. Poate duce la caderi.
17. Colesterolul HDL: mai mic sau egal fata de 1,025 mmol/L (mai putin de 40 mg/dL ) la barbati; mai mic sau egal fata de 1,282 mmol/L (mai putin de 50 mg/dL) la femei in orice moment.
18. Incidenta la pacienti care au o schimbare a QT de la mai putin de 450 msec la mai mult sau egal fata de 450 msec, cu o crestere mai mult sau egal fata de 30 msec. In studiile placebo controlate cu quetiapina, modificarea medie si incidenta schimbarii la pacienti, la un nivel clinic semnificativ, este similara intre quetiapina si placebo.
19. Trecerea de la mai mult de 132 mmol/L la mai putin sau egal fata de 132 mmol/L la cel putin o determinare.
20. Cazurile de ideatie suicidara si comportament suicidar au fost raportate in timpul tratamentului cu quetiapina sau la scurt timp dupa intreruperea tratamentului (vezi pct. 4.4 si 5.1).
21. Vezi pct. 5.1
22. Scaderea hemoglobinei pana la mai putin sau egal fata de 8.07 mmol/L (mai putin sau egal fata de 13 g/l) la barbati, 7.45 mmol/L (mai putin sau egal fata de 12 g/l) la femei, cel putin o data a aparut la 11% dintre pacientii tratati cu quetiapina in cazul tuturor studiilor. Pentru acesti pacienti, scaderea maxima medie a hemoglobinei in orice moment a fost 1,50 g/l.
23. Aceste raportari au aparut adesea in contextul unor tahicardii, ameteli, hipotensiuni ortostatice si/sau afectiuni cardiace/respiratorii subiacente.
24. Bazate pe variatiile de la valorile normale de referinta la valori cu impact clinic important in orice moment pe parcursul studiului. Variatiile semnificative clinic ale T4 total, T4 liber, T3 total si T3 liber sunt definite ca fiind mai mici de 0,8 x LLN (mol/l) si TSH mai mare de 5 mIU/l la orice determinare.
25. Bazata pe cresterea frecventei episoadelor de voma la pacientii varstnici (cu varsta mai mare sau egala fata de 65 de ani).
26. Bazata pe scaderi ale neutrofilelor de la valori initiale mai mari sau egale fata de 1,5 x 109/l la valori mai mici de 0,5 x 109/l in orice moment al tratamentului si pe cazurile pacientilor cu neutropenie severa (mai putin de 0,5 x 109/l) si infectie in timpul tuturor studiilor clinice cu quetiapina (Vezi pct. 4.4).
27. Bazata pe variatiile de la valori normale la valori cu impact clinic important in orice moment pe parcursul tuturor studiilor. Modificarea eozinefilelor este definita ca fiind mai mare de 1x109celule/l in orice moment.
28. Bazata pe variatiile de la valori normale la valori cu impact clinic important in orice moment pe parcursul tuturor studiilor. Modificarea leucocitelor este definita ca fiind mai mica sau egala fata de 3x109 celule/l in orice moment.
29. Bazat pe rapoartele de reactii adverse de sindrom metabolic din toate studiile clinice cu quetiapina.
30. In studiile clinice, s-a observat la unii pacienti o inrautatire a mai mult de un factor metabolic ca greutatea, glicemia si lipemia (vezi pct. 4.4).
31. Vezi pct. 4.6.
32. Poate aparea la initierea tratamentului sau imediat dupa aceasta, si poate fi asociat cu hipotensiune si/sau sincopa. Frecventa este bazata pe raportarea reactiilor adverse de bradicardie si a evenimentelor asociate in toate studiile clinice cu quetiapina.
Au fost raportate cazuri de prelungire a intervalului QT, aritmii ventriculare, moarte subita, stop cardiac si torsada varfurilor la utilizarea de neuroleptice si sunt considerate ca fiind efecte de clasa.
Copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 10 si 17 ani
Aceleasi reactii adverse prezentate mai sus pentru adulti trebuie avute in vedere si in cazul copiilor si adolescentilor. Urmatorul tabel prezinta reactiile adverse care apar cu o frecventa mai mare la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 10 si 17 ani, fata de populatia adulta sau reactiile adverse care nu au fost identificate la populatia adulta.
Tabel 2 Reactii adverse la copii si adolescenti datorate tratamentului cu quetiapina care au aparut cu o frecventa mai mare la copii si adolescenti decat la adulti, sau care nu au fost identificate la populatia adulta
Frecventa reactiilor adverse a fost ierarhizata astfel: foarte frecvente (mai mult sau egal fata de 1/10), frecvente (mai mult sau egal fata de 1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (mai mult sau egal fata de 1/1000, mai putin de 1/100), rare (mai mult sau egal fata de 1/10000, mai putin de 1/1000) si foarte rare (mai putin de 1/10000).
Aparate, sisteme si organe | Foarte frecvente | Frecvente |
Tulburari endocrine | Cresterea valorilor prolactinei 1 | |
Tulburari metabolice si de nutriţie | Cresterea apetitului alimentar | |
Tulburari ale sistemului nervos | Simptome extrapiramidale 3,4 |