Seltraz 40mg, 28 comprimate filmate, Dr. Reddy's

Indicatii

Adulti si adolescenti cu varsta peste 12 ani

1 Esofagita de reflux.

Adulti

1 Eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) in combinatie cu tratament antibiotic adecvat la pacienti cu ulcere asociate cu H. pylori.

1 Ulcer gastric si duodenal.

1 Sindromul Zollinger-Ellison si alte stari hipersecretorii patologice.

Dozaj

Comprimatele gastrorezistente trebuie administrate cu o ora inainte de masa. Comprimatele gastrorezistente trebuie inghitite intregi cu o cantitate suficienta de lichid (de exemplu un pahar de apa) si nu trebuie mestecate sau zdrobite.

Doza recomandata

Adulti si adolescenti cu varsta peste 12 ani

Esofagita de reflux

Un comprimat gastrorezistent de Seltraz pe zi. In unele cazuri doza poate fi dublata (crestere la 2 comprimate gastrorezistente de Seltraz zilnic) in special atunci cand pacientul nu a raspuns la alt tratament. Pentru tratarea esofagitei de reflux de obicei este necesara o perioada de 4 saptamani. Daca aceasta nu este suficienta, vindecarea are loc de obicei in termen de alte 4 saptamani.

Adulti

Eradicarea H. pylori in combinatie cu doua antibiotice adecvate

La pacientii cu ulcer gastric si duodenal, care prezinta H. pylori, eradicarea microbului se poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate in consideratie ghidurile locale oficiale (de ex. recomandarile nationale) privitor la rezistenta bacteriana si la utilizarea si prescriptia adecvata a antibioticelor. In functie de nivelul de rezistenta, pentru eradicarea infectiilor cu H. pylori pot fi recomandate urmatoarele combinatii:

cate un comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg de doua ori pe zi

+ 1000 mg amoxicilina de doua ori pe zi

+ 500 mg claritromicina de doua ori pe zi

cate un comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg de doua ori pe zi

+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de doua ori pe zi

+ 250 - 500 mg claritromicina, de doua ori pe zi

cate un comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg de doua ori pe zi

+ 1000 mg amoxicilina, de doua ori pe zi

+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de doua ori pe zi

In terapia combinata pentru eradicarea infectiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg trebuie administrat cu o ora inainte de masa de seara. Terapia combinata se aplica in general timp de 7 zile si poate fi prelungita timp de alte 7 zile, pana la o durata totala de maxim doua saptamani. Daca, pentru a asigura vindecarea ulcerelor, se indica prelungirea tratamentului cu pantoprazol, trebuie consultate recomandarile privind dozele pentru ulcerele duodenale si gastrice.

Daca terapia combinata nu reprezinta o optiune, de exemplu daca pacientul nu prezinta infectie cu H. pylori, pentru monoterapia cu Seltraz 40 mg se aplica urmatoarele indicatii:

Tratamentul ulcerului gastric

Un comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg pe zi. In anumite cazuri doza poate fi dublata (crestere la 2 comprimate gastrorezistente de Seltraz 40 mg pe zi) in special atunci cand pacientul nu a raspuns la alt tratament. Pentru tratarea ulcerului gastric de obicei este necesara o perioada de 4 saptamani. Daca aceasta nu este suficienta, vindecarea are loc de obicei in termen de alte 4 saptamani.

Tratamentul ulcerului duodenal

Un comprimat gastrorezistent de Seltraz 40 mg pe zi. In anumite cazuri doza poate fi dublata (crestere la 2 comprimate gastrorezistente de Seltraz 40 mg pe zi) in special atunci cand pacientul nu a raspuns la alt tratament. Pentru tratarea ulcerului duodenal de obicei este necesara o perioada de 2 saptamani. Daca aceasta nu este suficienta, vindecarea are loc de obicei in termen de alte 2 saptamani.

Sindromul Zollinger-Ellison si alte stari hipersecretorii patologice

Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger-Ellison si a altor stari hipersecretorii patologice pacientii trebuie sa-si inceapa tratamentul cu o doza zilnica de 80 mg (2 comprimate gastrorezistente de Seltraz 40 mg). Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuata prin cresterea sau reducerea acesteia, in functie de necesitati, utilizandu-se ca reper masuratorile secretiilor de acid gastric. In cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie impartite si administrate in doua transe in fiecare zi. Este posibila o crestere temporara a dozei la peste 160 mg de pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicata pe perioade mai lungi decat este necesar pentru controlul corespunzator al aciditatii.

Durata tratamentului in cazul sindromului Zollinger-Ellison si al altor stari hipersecretorii patologice nu este limitata si trebuie adaptata in functie de necesitatile clinice.

Grupe speciale de pacienti

Copii sub varsta de 12 ani

Seltraz 40 mg nu este recomandat pentru utilizare la copii sub varsta de 12 ani datorita insuficientei datelor de siguranta si eficacitate pentru aceasta grupa de varsta.

Insuficienta hepatica

La pacientii cu insuficienta hepatica grava nu trebuie depasita doza zilnica de 20 mg de pantoprazol (un comprimat gastrorezistent de 20 mg pantoprazol). Seltraz 40 mg nu trebuie utilizat in tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacientii cu disfunctie hepatica moderata spre severa, pentru ca nu exista date curente de eficacitate si siguranta despre Seltraz 40 mg in tratamentul combinat la acesti pacienti (vezi pct. 4.4).

Insuficienta renala

La pacientii cu insuficienta renala nu este necesara ajustarea dozei.

Seltraz 40 mg nu trebuie utilizat in tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacientii cu insuficienta renala, pentru ca nu exista date curente de eficacitate si siguranta despre Seltraz 40 mg in tratamentul combinat la acesti pacienti

Pacienti varstnici

La pacientii varstnici nu este necesara ajustarea dozei.

Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa, substituenti cu benzimidazol sau la oricare dintre ceilalti excipienti sau alte combinatii partenere.

Atentionari

Insuficienta hepatica

La pacientii cu insuficienta hepatica severa enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata tratamentului cu pantoprazol, in special in cazul utilizarii pe termen lung. In cazul in care nivelul de enzime hepatice creste, tratamentul trebuie intrerupt (vezi pct.4.2).

Tratamentul combinat

In cazul tratamentului combinat trebuie studiat rezumatul caracteristicilor produsului al respectivului medicament.

La aparitia oricarui simptom alarmant

La aparitia oricarui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativa neintentionata in greutate, varsaturi recurente, disfagie, hematemeza, anemie sau melena) si cand este suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru ca tratamentul cu pantoprazol poate reduce simptomele si intarzia diagnosticul.

Daca simptomele persista in ciuda unui tratament adecvat trebuie efectuate investigatii suplimentare.

Administrarea concomitenta cu atazanavir

Administrarea concomitenta de atazanavir cu inhibatori de pompa de protoni nu este recomandata (vezi pct. 4.5). In cazul in care este inevitabila administrarea concomitenta de atazanavir si un inhibitor de pompa de protoni, se recomanda o monitorizare clinica atenta (de exemplu, incarcatura virala), precum si cresterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavir. Nu trebuie depasita doza zilnica de 20 mg de pantoprazol.

Influenta asupra absorbtiei vitaminei B12

La pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison si alte stari hipersecretorii patologice care cer tratament pe termen lung, pantoprazolul, la fel ca toate celelalte medicamente antiacide, poate reduce absorbtia vitaminei B12 (ciancobalamina) din cauza hipo - sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat in considerare la pacientii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezinta factori de risc privind malabsorbtia vitaminei B12, in terapia de lunga durata, sau in cazul in care sunt observate simptomele clinice respective.

Tratament pe termen lung

In tratamentul pe termen lung, in special atunci cand perioada de tratament depaseste 1 an, pacientii trebuie tinuti sub supraveghere periodica.

Infectii gastrointestinale cauzate de bacterii

Pantoprazolul, la fel ca toti inhibatorii de pompa de protoni (IPP), poate spori numarul de bacterii prezente in mod normal in tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu Seltraz 40 mg poate conduce la un risc usor sporit de infectii gastrointestinale cauzate de bacterii precum Salmonella si Campylobacter si C. difficile.

Hipomagneziemie

S-a raportat aparitia de hipomagneziemie severa la pacientii tratati cu medicamente inhibitoare de pompa de protoni (IPP), precum pantoprazol, timp de cel putin trei luni si in majoritatea cazurilor timp de un an. Pot aparea manifestari grave ale hipomagneziemiei precum fatigabilitate, tetanie, delir, convulsii, ameteli, aritmii ventriculare, insa aceste manifestari pot avea debut insidios si pot fi trecute cu vederea. La pacientii cei mai afectati, simptomele de hipomagneziemie s-au ameliorat dupa inceperea tratamentului cu magneziu si incetarea administrarii de IPP.

In cazul pacientilor la care se anticipeaza un tratament de lunga durata sau al celor carora li se administreaza IPP impreuna cu digoxina sau alte medicamente care pot determina aparitia hipomagneziemiei (de exemplu, diuretice), profesionistii din domeniul sanatatii trebuie sa aiba in vederea determinarea concentratiei de magneziu din sange inainte de inceperea tratamentului cu IPP si periodic, in timpul tratamentului.

Fracturi

Administrarea de medicamente inhibitoare de pompa de protoni (IPP), in special in doze mari si pe perioade indelungate (peste 1 an), poate creste moderat riscul de fractura de sold, fractura radio- carpiana si de coloana vertebrala predominant la pacientii varstnici sau la pacientii cu alti factori de risc cunoscuti. Studiile observationale indica faptul ca medicamentele inhibitoare de pompa de protoni pot determina cresterea cu 10-40% a riscului de fracturi. In anumite cazuri, respectiva crestere a riscului de fracturi este determinata de alti factori de risc. Pacientii cu risc de aparitie a osteoporozei trebuie tratati conform ghidurilor clinice curente si trebuie sa beneficieze de un aport adecvat de vitamina D si calciu.

Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)

Inhibitorii de pompa de protoni sunt asociati cu cazuri foarte rare de LECS. Daca apar leziuni, mai ales in zonele expuse la soare ale pielii, si daca acestea sunt insotite de artralgie, pacientul trebuie sa se adreseze imediat medicului, iar profesionistul in domeniul sanatatii trebuie sa ia in considerare oprirea administrarii Seltraz . Aparitia LECS dupa tratamentul anterior cu un inhibitor de pompa de protoni poate creste riscul de LECS in cazul utilizarii altor inhibitori de pompa de protoni.

Interferente cu testele de laborator

Cresterea valorilor concentratiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigatiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita aceasta interferenta, tratamentul cu Seltraz trebuie oprit temporar, pentru cel putin cinci zile, inainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Daca, dupa evaluarea initiala, valorile concentratiilor plasmatice ale CgA si gastrinei nu revin la valorile din intervalul de referinta, trebuie repetate evaluarile la 14 zile de la intreruperea tratamentului cu inhibitor de pompa de protoni.

Interactiuni

Efectul pantoprazolului asupra absorbtiei altor medicamente

Din cauza inhibarii puternice si de durata a secretiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce absorbtia medicamentelor a caror biodisponibilitate este dependenta de pH-ul gastric, cum este cazul unor antifungice azole precum ketoconazol, itraconazol, posaconazol si alte medicamente precum erlotinib.

Medicamente anti-HIV (atazanavir)

Administrarea concomitenta de atazanavir si de alte medicamente anti-HIV, a caror absorbtie este dependenta de pH, cu inhibitori de pompa de protoni, poate avea drept rezultat o reducere substantiala a biodisponibilitatii acestor medicamente anti-HIV si poate afecta eficienta lor. Din acest motiv, nu este recomandata administrarea concomitenta a inhibitorilor de pompa de protoni cu atazanavir (vezi pct. 4.4).

Anticoagulante cumarinice (phenprocoumon sau warfarina)

Desi nu a fost observata nicio interactiune pe parcursul administrarii concomitente de phenprocoumon sau warfarina in studiile clinice farmacocinetice, au fost raportate cateva cazuri izolate de modificari ale valorii raportului normalizat international (INR) pe parcursul tratamentului concomitent in perioada ulterioara punerii pe piata. Astfel, la pacientii tratati cu anticoagulante cumarinice (de exemplu phenprocoumon sau warfarina), se recomanda monitorizarea timpului de protrombina / INR inainte de initierea, dupa finalizarea sau pe parcursul utilizarii neregulate a acestuia.

Metotrexat

In cazul utilizarii concomitente de metotrexat in doze mari (de ex. 300 mg) cu inhibitori de pompa de protoni, la unii pacienti s-au raportat cresteri ale concentratiilor plasmatice ale metotrexatului. In cazul utilizarii de metotrexat in doze mari, ca de exemplu in cazul cancerului sau psoriazisului, se poate lua in considerare intreruperea temporara a tratamentului cu pantoprazol.

Alte studii privind interactiunile

Pantoprazolul este metabolizat in mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic citocrom P450. Principala cale de metabolizare este demetilarea de catre CYP2C19, iar printre celelalte cai de metabolizare se numara oxidarea de catre CYP3A4.

Studiile privind interactiunile cu medicamente metabolizate pe aceleasi cai, precum carbamazepina, diazepamul, glibenclamida, nifedipinul si contraceptivele orale care contin levonorgestrel si etinilestradiol nu au indicat interactiuni clinice semnificative.

Rezultatele unei serii de studii privind interactiunile au demonstrat ca pantoprazolul nu realizeaza metabolizarea substantelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9 (precum piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (precum metoprololul), CYP2E1 (precum etanolul) sau nu interfera cu absorbtia digoxinei asociata cu p-glicoproteina.

Nu au fost semnalate niciun fel de interactiuni cu antiacidele administrate concomitent.

Au fost, de asemenea, realizate studii privind interactiunile la administrarea concomitenta a pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicina, metronidazol, amoxicilina). Nu au fost observate niciun fel de interactiuni clinice relevante.

Sarcina

Sarcina

Nu exista date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Studiile efectuate pe animale au aratat toxicitate reproductiva (vezi pct.5.3). Nu se cunoaste riscul potential pentru oameni. Seltraz 40 mg nu trebuie utilizat in timpul sarcinii daca nu este absolut necesar.

Alaptarea

Studiile efectuate pe animale au demonstrat excretia de pantoprazol in laptele matern. Excretia in laptele matern uman a fost raportat. De aceea, o decizie cu privire la continuarea/ intreruperea alaptarii sau continuarea/intreruperea terapiei cu Seltraz 40 mg trebuie luata avand in vedere beneficiile alaptarii pentru copil si beneficiile terapiei cu Seltraz 40 mg pentru mama.

Condus auto
Pot aparea reactii adverse la medicament precum senzatia de ameteala si tulburari de vedere (vezi pct. 4.8) Daca pacientul prezinta aceste simptome, acesta trebuie sa intrerupa activitatile care presupun conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

Reactii adverse
Aproximativ 5 % dintre pacienti pot manifesta reactii adverse la medicament (RAM). Cele mai de frecvente RAM sunt diareea si cefaleea, ambele aparand la aproximativ 1 % dintre pacienti.

Tabelul de mai jos prezinta reactiile adverse raportate la utilizarea de pantoprazol, acestea sunt prezentate in urmatoarea ordine a frecventei:

Foarte frecvente (mai mult sau egal fata de 1/10) Frecvente (mai mult sau egal fata de 1/100 si mai putin de 1/10)

Mai putin frecvente (mai mult sau egal fata de 1/1000 si mai putin de 1/100) Rare (mai mult sau egal fata de l/10000 si mai putin de l/1000)

Foarte rare (mai putin de 1/10000)

Necunoscute (nu pot fi estimate pe baza datelor disponibile).

Pentru toate reactiile adverse raportate in experienta ulterioara punerii pe piata, nu este posibila aplicarea unui criteriu de frecventa si astfel, acestea sunt mentionate ca avand o frecventa necunoscuta.

In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Tabelul 1. Reactii adverse observate in timpul studiilor clinice cu pantoprazol si in experienta ulterioara punerii pe piata.

1 Hipocalcemie in asociere cu hipomagneziemie

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj

Nu sunt cunoscute simptomele supradozajului la om. Dozele de pana la 240 mg administrate intravenos intr-un interval de 2 minute au fost bine tolerate. Pantoprazol se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice, prin urmare nu este usor dializabil.

In caz de supradoza cu semne clinice de intoxicatie, in afara de tratament simptomatic si suportiv, nu exista recomandari terapeutice specifice.

Proprietati farmacologice

Proprietati farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutica: inhibitori de pompa de protoni, codul ATC: A02BC02.

Mecanism de actiune

Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhiba secretia de acid hidrocloric in stomac prin blocarea specifica asupra pompelor de protoni ale celulelor parietale.

Pantoprazolul este transformat in forma sa activa in mediul acid din imprejmuirea celulelor parietale unde va inhiba enzima H+, K+-ATP-aza, adica etapa finala a productiei de acid hidrocloric din stomac. Inhibarea este dependenta de doza si afecteaza atat secretia bazala cat si pe cea stimulata de acid. La majoritatea pacientilor, eliminarea simptomelor are loc in termen de 2 saptamani. Ca si in cazul altor inhibitori de pompa de protoni si al inhibitorilor receptorilor H2, tratamentul cu pantoprazol reduce aciditatea din stomac si ca urmare provoaca o crestere a nivelului de gastrina, proportional cu reducerea nivelului de aciditate. Cresterea nivelului de gastrina este reversibila.

Deoarece pantoprazolul se leaga de enzima distala fata de nivelul receptor al celulei, acesta poate inhiba secretia de acid hidrocloric in mod independent de stimularea provocata de alte substante (acetilcolina, histamina, gastrina). Efectul este acelasi indiferent daca medicamentul este administrat oral sau intravenos.

Valorile gastrinei a jeun cresc sub influenta pantoprazolului. La utilizarea pe termen scurt, in majoritatea cazurilor aceste valori nu depasesc limita superioara normala. In timpul unui tratament pe termen lung, nivelurile de gastrina se dubleaza in cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, o marire excesiva apare numai in cazuri izolate. Ca urmare, in timpul unui tratament de lunga durata o crestere usoara spre moderata a numarului de celule endocrine (ECL) din stomac se constata intr-un numar mic de situatii (de la hiperplazie simpla la hiperplazie adenomatoida). Totusi, conform studiilor efectuate pana in prezent, nu a fost constatata formarea de precursori carcinoizi (hiperplazie atipica) sau carcinoizi gastrici la oameni, dupa cum s-a descoperit in cadrul experimentelor efectuate pe animale (vezi punctul 5.3.).

Conform rezultatelor studiilor efectuate pe animale, nu se poate exclude influenta unui tratament de lunga durata cu pantoprazol, de peste un an, asupra parametrilor endocrini ai tiroidei.

Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentratia plasmatica a gastrinei creste, ca reactie la secretia scazuta de acid. Valorile concentratiilor plasmatice ale CgA cresc si ca urmare a aciditatii gastrice scazute. Valoarea crescuta a concentratiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigatiile pentru tumorile neuroendocrine.

Dovezile publicate disponibile sugereaza ca tratamentul cu inhibitori de pompa de protoni trebuie intrerupt cu 5 zile pana la 2 saptamani inainte de evaluarile CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea sa revina la valorile din intervalul de referinta.

Proprietati farmacocinetice

Absorbtia

Pantoprazol este absorbit rapid si concentratia maxima in plasma este obtinuta dupa o singura doza orala de 40 mg. In medie, concentratiile maxime in ser, de aproximativ 2-3 µg/ml, se obtin la circa 2,5 ore dupa administrare si aceste valori raman constante dupa administrari multiple.

Farmacocinetica nu variaza dupa administrarea unei doze unice sau repetate. In intervalul de dozare cuprins intre 10 mg si 80 mg, cinetica plasmatica a pantoprazolului este liniara atat dupa administrarea orala, cat si dupa cea intravenoasa.

S-a constatat ca biodisponibilitatea absoluta obtinuta dintr-un comprimat este de aproximativ 77 %. Ingestia concomitenta de alimente nu influenteaza valoarea ASC, concentratia serica maxima, si in consecinta, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitenta de alimente va creste doar variabilitatea perioadei de absorbtie.

Distributie

Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98 %. Volumul de distributie este de aproximativ 0,15 l/kg.

Eliminare

Substanta este metabolizata aproape exclusiv in ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea de catre CYP2C19, cu o conjugare ulterioara cu sulfatul, iar printre celelalte cai de metabolizare se numara oxidarea de catre CYP3A4. Timpul de injumatatire final este de aproximativ 1 ora, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/h/kg. Au existat cateva cazuri de eliminare intarziata la unii subiecti.

Din cauza legaturii specifice a pantoprazolului cu pompele de protoni din celula parietala, timpul de injumatatire a eliminarii nu este corelat cu o durata de actiune mult mai lunga (inhibarea secretiei de acid).

Eliminarea renala reprezinta principala cale de excretie (aproximativ 80 %) pentru metabolitii pantoprazolului, restul fiind excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atat in ser, cat si in urina, este desmetilpantoprazolul, care se conjuga cu sulfatul. Timpul de injumatatire al principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este mai mare decat cel al pantoprazolului.

Caracteristici la pacienti/grupuri speciale de subiecti

Aproximativ 3 % din populatia europeana prezinta un deficit functional al enzimei CYP2C19 si aceste persoane au fost identificate ca metabolizatori slabi. La acesti pacienti, metabolizarea pantoprazolului este catalizata probabil in principal de CYP3A4. Dupa administrarea unei doze unice de pantoprazol de 40 mg, aria medie de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii slabi decat la subiectii cu enzima CYP2C19

functionala (metabolizator activ). Valorile medii ale concentratiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60 %. Aceste constatari nu au afectat dozarea pantoprazolului.

Nu este recomandata reducerea dozei cand pantoprazolul este administrat la pacienti cu insuficienta renala (inclusiv pacienti tratati prin dializa). Ca si in cazul subiectilor sanatosi, timpul de injumatatire al pantoprazolului este scurt si in aceasta situatie. Pantoprazolul va fi dializat numai in cantitati foarte reduse. Desi principalul metabolit are un timp de injumatatire intarziat intr-o proportie moderata (2 3 ore), excretia este totusi rapida si astfel nu are loc acumularea.

Desi pentru pacientii cu ciroza hepatica (clasele Child A si B) valorile de injumatatire cresc pana la 7- 9 ore si valorile AUC se maresc cu un coeficient cuprins intre 5 si 7, concentratia serica maxima este doar usor marita cu un coeficient de 1,5 in comparatie cu subiectii sanatosi.

O usoara crestere a valorilor AUC si Cmax la voluntarii in varsta fata de subiectii mai tineri nu este nici ea relevanta din punct de vedere clinic.

Copii

Dupa administrarea orala a unor doze unice de 20 mg sau 40 mg de pantoprazol la copii cu varste cuprinse intre 5 si 16 ani, valorile AUC si Cmax se situau in intervalul corespunzator valorilor de la adulti.

Dupa administrarea intravenoasa a unor doze unice de 0,8 mg/kg sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu varste cuprinse intre 2 si 16 ani nu s-a constatat nicio asociere semnificativa intre clearance-ul pantoprazolului si varsta sau greutatea corporala. Valoarea AUC si volumul de distributie au fost conforme cu datele obtinute la adulti.

Date preclinice de siguranta

Datele preclinice nu au evidentiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor farmacologice conventionale privind evaluarea sigurantei, toxicitatea dupa doze repetate si genotoxicitatea.

In cadrul unor studii cu durata de 2 ani privind carcinogenitatea efectuate pe sobolani au fost identificate neoplasme neuroendocrine. In plus, in prestomacul sobolanilor s-au gasit papiloame cu celule scuamoase. Mecanismul care duce la formarea carcinoizilor gastrici prin benzimidazoli substituiti a fost investigat cu atentie si duce la concluzia ca aceasta este o reactie secundara la nivelurile extrem de ridicate de gastrina serica care apar la sobolani in timpul tratamentului cronic cu doze mari. In timpul studiilor cu durata de doi ani efectuate pe rozatoare s-a observat un numar ridicat de tumori hepatice la sobolani si la femelele de soareci si au fost interpretate ca fiind rezultatul unei rate metabolice inalte a pantoprazolului in ficat.

In cadrul unui studiu cu durata de 2 ani s-a observat o usoara crestere a modificarilor neoplastice ale tiroidei in grupul sobolanilor care au primit cea mai mare doza (200 mg/kg). Incidenta acestor neoplasme este asociata cu modificarile induse de pantoprazol in descompunerea tiroxinei in ficatul sobolanilor. Nu se asteapta efecte secundare asupra glandelor tiroide deoarece doza terapeutica la om este scazuta.

In timpul studiilor privind reproducerea la animale, s-au observat semne de fetotoxicitate usoara in cazul dozelor de peste 5 mg/kg.

Investigatiile nu au evidentiat dovezi cu privire la fertilitate redusa sau efecte teratogenice.

S-a studiat penetrarea placentei la sobolan si s-a descoperit ca aceasta sporeste odata cu avansarea gestatiei. Ca urmare, concentratia de pantoprazol la fetus creste cu putin inainte de nastere.