Indicatii
Sulfasalazina EN este indicat pentru:
tratamentul episoadelor acute ale bolii Crohn si colitei ulcerative;
mentinerea remisiunii colitei ulcerative;
tratamentul artritei reumatoide la pacientii adulti, care nu raspund la tratamentul cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Sulfasalazina EN poate fi administrat concomitent cu corticosteroizi si metronidazol.
Dozaj
Doze
Doza trebuie ajustata in functie de severitatea bolii si posibilele reactii adverse. Comprimatele trebuie luate in timpul meselor cu un pahar de lichid. Comprimatele gastrorezistente trebuie inghitite intregi deoarece invelisul lor reduce efectele nedorite la nivel gastro-intestinal.
O doza omisa trebuie luata cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care se apropie momentul administrarii urmatoarei doze. In acest caz, trebuie luata numai doza urmatoare.
Colita ulcerativa
Pacienti adulti si varstnici
Episod acut sever (atacuri acute): pot si administrate 2 pana la 4 comprimate, de 4 ori pe zi, in asociere cu steroizi ca parte a unei scheme de tratament intensiv. Trecerea rapida a comprimatelor prin tractul intestinal poate reduce efectul medicamentului.
Intervalul nocturn dintre doze nu trebuie sa depaseasca 8 ore.
Episod acut moderat (atacuri moderate): pot fi administrate 2 pana la 4 comprimate, de 4 ori pe zi, in asociere cu steroizi.
Episod acut usor (atac usor): pot fi administrate 2 comprimate de 4 ori pe zi in asociere sau nu cu steroizi. Tratament de intretinere: odata cu inducerea remisiunii, doza trebuie redusa gradat la 4 comprimate pe zi. Aceasta doza trebuie continuata o perioada indefinita, intrucat intreruperea tratamentului, chiar si dupa cativa ani de la un atac acut, se asociaza cu o recadere de intensitate de 4 ori mai mare decat la initierea tratamentului.
Copii si adolescenti
Doza este corespunzatoare greutatii corporale.
Episod acut sau recadere: 40-60 mg/kg greutate corporala pe zi. Doza de intretinere: 20-30 mg/greutate corporala pe zi.
Boala Crohn
In Boala Crohn activa, Sulfasalazina EN trebuie trebuie administrata la fel ca in episoadele acute ale colitei ulcerative (vezi mai sus).
Artrita reumatoida
Pacientii cu artrita reumatoida si cei tratati o perioada indelungata cu AINS, pot avea o sensibilitate gastrica crescuta si, de aceea, administrarea de Sulfasalazina EN este recomandata dupa cum urmeaza: Initierea tratamentului se face cu 1 comprimat pe zi; cresterea dozei se face cu adaugarea unui comprimat pe zi, timp de o saptamana, pana la doza de un comprimat de 4 ori pe zi, sau 2 comprimate de 3 ori pe zi, in functie de toleranta individuala si raspunsul la tratament. Scaderea VSH si a proteinei C-reactive (PCR) ar trebui sa fie asociata cu ameliorarea mobilitatii articulare. AINS pot fi administrati concomitent cu sulfasalazina.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la sulfasalazina, sulfonamide, salicilati sau la oricare dintre excipientii medicamentului, enumerati la pct 6.1.
Porfirie acuta intermitenta.
Copii cu varsta mai mica de 2 ani.
Atentionari
Au fost raportate infectii severe in asociere cu depresia medulara, inclusiv sepsis si pneumonie. Pacientii care au dezvoltat o infectie noua in timpul tratamentului cu sulfasalazina trebuie monitorizati cu atentie. Administrarea sulfasalazinei trebuie intrerupta daca pacientul dezvolta o infectie severa. Se recomada precautie daca se intentioneaza utilizarea sulfasalazinei la pacientii cu antecedente de infectii recurente sau cronice sau la pacientii cu risc de infectie.
Inainte de initierea tratamentului cu sulfasalazina si in fiecare a doua saptamana din primele trei luni de tratament, se recomanda efectuarea unei hemograme complete, incluzand leucocite, hematii si tromboocite, precum si teste ale functiei hepatice. In urmatoarele trei luni de tratament, aceleasi teste trebuie efectuate o data pe luna, apoi o data la trei luni, in functie de evolutia clinica. La initierea tratamentului si cel putin o data pe luna in perioada primelor trei luni de tratament, la toti pacientii trebuie evaluata functia renala. Monitorizarea ulterioara a functiei renale depinde de evolutia clinica. Prezenta semnelor clinice, cum sunt dureri in gat, hipertermie, paloare, purpura sau icter in timpul tratamentului cu sulfasalazina poate indica mielosupresie, hemoliza sau hepatotoxicitate. Tratamentul cu sulfasalazina trebuie intrerupt, in asteptarea rezultatelor testelor de sange. Vezi pct. 4.4 „Interferente cu testele de laborator”
Sulfasalazina nu trebuie administrata la pacienti cu disfunctie hepatica saun renala sau cu discrazii sanguine, decat daca beneficiul potential depaseste riscul.
Sulfasalazina trebuie administrata cu precautie la pacienti cu alergii severe sau astm bronsic.
Reactiile de hipersensibilitate severe pot include afectarea organelor interne, cu aparitia hepatitei, nefritei, miocarditei, sindrom pseudo-mononucleoza, anomalii hematologice (inclusiv reticuloza histocitara), si/sau pneumonita inclusiv cu infiltrat eozinofil.
Sulfasalazina administrata oral inhiba absorbtia si metabolizarea acidului folic si poate cauza deficienta de acid folic (vezi pct. 4.6), cu tulburari sanguine potentiale severe (de exemplu, macrocitoza si pancitopenie). Situatia se poate normaliza prin administrare de acid folic sau folinic (leucovorina).
Eruptie tranzitorie iatrogena cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS)
La pacientii in tratament cu diverse medicamente, inclusiv sulfasalazina, s-au raportat reactii de hipersensibilitate severe, cu potential letal si manifestari sistemice, cum este eruptia tranzitorie iatrogena cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS) (vezi pct. 4.8).
Este important de subliniat ca in cadrul manifestarilor precoce de hipersensibilitate, febra sau limfadenopatia pot fi prezente chiar daca eruptia tranzitorie nu este evidenta. La aparitia acestor simptome si semne clinice, pacientul trebuie evaluat imediat. Daca nu se poate stabili o etiologie alternativa a semnelor si simptomelor clinice, tratamentul cu sulfasalazina trebuie intrerupt.
Foarte rar au fost raportate reactii cutanate severe, intre care unele letale, incluzand dermatita exfoliativa, sindromul Stevens-Johnson si necroliza toxica epidermica, in asociere cu utilizarea sulfasalazinei. Se pare ca riscul maxim de aparitie a acestor evenimente este etapa de inceput a tratamentului, debutul in majoritatea cazurilor fiind in prima luna de tratament. Sulfasalazina trebuie intrerupta la prima aparitie a unei eruptii cutanate tranzitorii, a unei leziuni mucoase sau al oricarui semn de hipersensibilitate.
Intrucat sulfasalazina poate determina aparitia anemiei hemolitice, trebuie utilizata cu precautie la pacienti cu deficienta de G-6-PD.
Intrucat sulfasalazina poate determina aparitia cristaluriei si a litiazei renale, este necesar un aport adecvat de lichide.
La barbatii tratati cu sulfasalazina poate aparea oligospermie si infertilitate. Efectele par sa se remita la intreruperea tratamentului intr-o perioada de 2 pana la 3 luni.
In timpul tratamentului, pe unele tipuri de lentile de contact pot aparea pete permanente. Interferente cu testele de laborator
S-au identificat mai multe rapoarte privind interferente posibile cu determinarea prin cromatografie
lichida a normetanefrinei urinare, care au determinat un rezultat fals pozitiv la pacientii expusi la sulfasalazina sau la metabolitul sau, mesalamina/mesalazina.
Sulfasalazina sau metabolitii sai pot interfera cu absorbtia ultravioletelor, in special la frecvente de 340 nm si pot provoca interferente cu unele teste de laborator care folosesc NAD(H) sau NADP(H) pentru a masura absorbtia razelor ultraviolete in jurul acelei frecvente. Exemple de astfel de teste pot include uree, amoniac, LDH, α-HBDH si glucoza. Este posibil ca alanina aminotransferaza (ALT), aspartat aminotransferaza (AST), creatinkinaza musculara/cerebrala (CK-MB), glutamat dehidrogenaza (GLDH) sau tiroxina sa poata prezenta, de asemenea, interferente atunci cand sulfasalazina este administrata in doze mari. Este necesara informare cu privire la metodologia utilizata de laborator. Este necesara precautie la interpretarea acestor rezultate de laborator la pacientii tratati cu sulfasalazina. Rezultatele trebuie interpretate in relatie cu semnele clinice.
Copii si adolescenti
Utilizarea la copii cu artrita reumatoida juvenila cu debut sistemic poate determina aparitia unei reactii asemanatoare bolii serului; de aceea, sulfasalazina nu este recomandata la acesti pacienti.
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica poate fi considerat „fara sodiu”.
Interactiuni
La utilizarea concomitenta cu sulfasalazina, a fost raportata scaderea absorbtiei digoxinei, cu aparitia unor concentratii plasmatice non-terapeutice.
Din cauza inhibarii enzimei tiopurin-metiltransferazei (TPMT) de catre sulfasalazina, au fost raportate depresie a maduvei osoase si leucopenie la administrarea concomitenta de tiopurin-6-mercaptopurina (sau a promedicamentului acesteia, azatioprina) si sulfasalazina pe cale orala.
Administrarea concomitenta de sulfasalazina pe cale orala si metotrexat la pacientii cu artrita reumatoida nu a afectat parametrii farmacocinetici ai medicamentelor. Totusi, a fost raportata cresterea incidentei reactiilor adverse gastrointestinale, in special greata.
Sarcina
Sarcina
Rezultatele unor studii privid reproducerea la sobolani si iepuri nu au evidentiat afectare fetala. Datele publicate pana in prezent privind utilizarea sulfasalazinei la femeile gravide nu au evidentiat factori de risc teratogen. La utilizarea sulfasalazinei in timpul sarcinii pare putin posibila afectarea fetala. Administrata oral, sulfasalazina inhiba absorbtia si metabolizarea acidului folic si poate determina deficienta de acid folic. Deoarece posibilitatea reactiilor adverse nu poate fi exclusa complet, sulfasalazina trebuie utilizata in timpul sarcinii numai la indicatie expresa.
Alaptarea
Sulfasalazina si sulfapiridina se afla in concentratii scazute in laptele matern. Se recomanda precautie, in special la alaptarea prematurilor sau a sugarilor cu deficienta de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza. Au existat rapoarte de scaune cu sange sau diaree la copiii alaptati de mame in tratament cu sulfasalazina. In cazurile urmarite pana la final, scaunele cu sange sau diareea au disparut la intreruperea tratamentului cu sulfasalazina de catre mama.
Condus auto
Efectul sulfasalazinei asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje nu a fost evaluat sistematic.
Reactii adverse
Reactiile adverse ale sulfasalazinei sunt asociate mai ales cu cresteri ale concentratiilor plasmatice ale sulfapiridinei, in special la pacientii la care metabolizarea este incetinita (acetilatori lenti). Reactiile adverse sunt mai frecvente la pacientii cu artrita reumatoida.
Reactiile adverse ce pot aparea in cursul tratamentului cu sulfasalazina se clasifica in urmatoarele grupe, in functie de frecventa:
Foarte frecvente (≥1/10)
- Frecvente (≥1/100 la mai mic 1/10)
Mai putin frecvente (≥1/1000 la mai mic 1/100)
- Rare (≥1/10000 la mai mic 1/1000)
Foarte rare (mai mic 1/10000)
Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
Foarte frecvente | Frecvente | Mai putin frecvente | Foarte rare | Cu frecventa necunoscuta | |
Infectii si infestari | meningita aseptica,colita |
pseudomembranoasa, parotidita | |||||
Tulburari hematologice si limfatice | leucopenie | trombocitopenie | pancitopenie, agranulocitoza, anemie aplastica, pseudomononucleoza, anemie hemolitica, macrocitoza, anemie megaloblastica, anemie cu corpi Heinz, hipoprotrombinemie, limfadenopatie, methemoglobinemie,neutropenie, pancitopenie | ||
Tulburari alesistemului imunitar | anafilaxie, boala serului, poliarteritanodoasa | ||||
Tulburari metabolice side nutritie | pierderea apetitului | deficienta de folati | |||
Tulburari psihice | depresie, halucinatii, insomnie | ||||
Tulburari ale sistemului nervos | ameteli, cefalee, disgeuzie | encefalopatie, neuropatie periferica, disosmie, ataxie,convulsii | |||
Tulburari oculare | infectie conjuctivala si sclerala | ||||
Tulburari acustice sivestibulare | tinitus | vertij | |||
Tulburari cardiace | miocardita alergica, pericardita, cianoza | ||||
Tulburari vasculare | paloare, vasculita | ||||
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | tuse | dispnee | boala pulmonara interstitiala, infiltrat cu eozinofile, alveolitafibrozanta, durere orofaringiana | ||
Tulburari gastro- intestinale | tulburari gastrice, greata | durere abdominala, diaree,varsaturi | agravarea colitei ulcerative, pancreatita, stomatita | ||
Tulburari hepatobiliare | icter | insuficienta hepatica, hepatita fulminanta, hepatita, hepatita colestatica, colestaza | |||
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | purpura, prurit | alopecie, urticarie | necroliza toxica epidermica | eruptie tranzitorie iatrogena cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS), necroliza epidermica (sindrom Lyell), sindromStevens-Johnson, |
exantem, dermatita exfoliativa, angioedem, pustulodermie toxica, lichen plan,fotosensibilitate, eritem, edemperiorbital | |||||
Tulburari musculo- scheletice si ale tesutuluiconjunctiv | artralgie | lupus eritematossistemic, sindrom Sjogren | |||
Tulburari renale si ale cailor urinare | proteinurie | sindrom nefrotic,nefrita interstitiala, nefrolitiaza, hematurie, cristalurie | |||
Tulburari ale aparatului genital sisânului | oligospermie reversibila | ||||
Afectiuni congenitale, familiale sigenetice | episoadele acute pot fi precipitate la pacientii cu porfirie | ||||
Tulburari generale si la nivelul locului deadministrare | febra | edem facial | îngalbenirea pielii si fluidelor corporale, febra iatrogena, eruptii cutanate generalizate | ||
Investigatii diagnostice | cresterea concentratiilorenzimelor hepatice | inducerea auto- anticorpilor |
Daca apar reactii adverse severe, tratamentul trebuie intrerupt.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr.48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Simptome
Simptomele cele mai frecvente ale supradozajului, similar altor sulfonamide, sunt greata si varsaturile. Pacientii cu disfunctie renala prezinta risc crescut de toxicitate severa.
Tratament
Tratamentul este simptomatic si de suport al functiilor vitale, inclusiv alcalinizarea urinei. Pacientii trebuie monitorizati pentru aparitia methemoglobinemiei sau sulfhemoglobinemiei. La aparitia acestora, tratamentul este adecvat.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare intestinale, acid aminosalicilic si similare. Cod ATC: A07E C01.
Sulfasalazina este metabolizata de catre bacteriile din colon in sulfapiridina si mesalazina. Toate trei componentele prezinta efecte farmacologice, in principal imunomodulatoare, antibacteriene si de alterare a ciclului acidului arahidonic si al anumitor enzime. Rezultatul net este reducerea activitatii anumitor boli inflamatorii, cum sunt colita ulcerativa, boala Crohn si artrita reumatoida.
In artrita reumatoida efectele sunt de modificare a evolutiei afectiunii, si apar intr-o perioada de 1 la 3 luni. Se crede ca mesalazina nu determina un asemenea efect. S-a aratat ca ameliorarea VSH si a proteinei C reactive, precum si progresia bolii (indexul Larsen sau Sharp) au fost reduse marcat la pacientii cu afectiune recenta, comparativ cu grupul care a primit tratament placebo sau cu hidroxiclorochina timp de peste 2 ani. Beneficiul tratamentului pare sa se mentina si dupa intreruperea acestuia.
Proprietati farmacocinetice
Aproximativ 90% din sulfasalazina (SU) ajunge in colon, unde este metabolizata de bacterii in sulfapiridina (SP) si mesalazina (ME). Cea mai mare parte din SP este absorbita, fie sub forma de derivat hidroxilat sau glucuronat, iar in urina apare un amestec de SP in forma nemodificata sau metabolizata. O parte din ME este acetilata la nivelul peretelui colonului, astfel incat excretia renala este formata mai ales din ME acetilata (Ac-ME). SU este excretata in bila si urina.
Studiile cu sulfasalazina nu au aratat diferente statistic semnificative ale parametrilor principali comparativ cu o doza echivalenta de SU pulbere, iar datele de mai jos sunt asociate comprimatelor obisnuite. In ceea ce priveste utilizarea sulfasalazinei in afectiunile intestinale, nu exista date care sa demonstreze ca nivelul concentratiilor sistemice prezinta vreo relevanta clinica alta decat cea a incidentei reactiilor adverse. In aceasta idee, concentratiile plasmatice ale SP de peste 50 µg/ml sunt asociate cu un risc substantial de RA, in special la pacientii acetilatori lenti. Pentru SU administrata sub forma unei doze unice orale de 3g: concentratiile plasmatice maxime de SU au aparut intr-o perioada de 3-5 ore, timpul de injumatatire prin eliminare a fost de 5,7 + 0,7 ore, iar intervalul de timp pana la aparitia medicamentului in circulatia sistemica a fost de 1,5 ore.
In timpul tratamentului de intretinere, clearance-ul renal a fost de 7,2 + 1,7 ml/min pentru SU, 9,9 + 1,9 ml/min pentru SP si 100 + 20 ml/min pentru Ac-ME. SP libera apare prima oara in plasma la 4.,3 ore dupa administrarea unei doze unice orale, cu un timp de injumatatire prin absorbtie de 2,7 ore. Timpul de injumatatire prin eliminare a fost calculat la 18 ore. In ceea ce priveste mesalazina, in urina a fost demonstrata prezenta numai a Mc-ME (nu a ME libere), probabil in urma acetilarii masive din mucoasa colonului.
Dupa o doza de 3g SU, interval de timp pana la aparitia medicamentului in circulatia sistemica a fost de 6,1 + 2,3 ore, iar concentratiile plasmatice au fost sub 2µg/ml ME total. Timpul de injumatatire prin excretie urinara a fost de 6,0 + 3,1 ore si, in functie de aceste date, timpul de injumatatire prin absorbtie a fost de 3,0 + 1,5 ore. Clearance-ul renal constant a fost de 125 ml/min, corespunzator ratei filtrarii glomerulare (RFG).
In ceea ce priveste artrita reumatoida, nu exista date care sa arate diferente fata de cele prezentate mai sus.
Date preclinice de siguranta
Nu exista date pre-clinice relevante pentru medicul practician, in plus fata de cele deja incluse in alte sectiuni ale RCP.