Sumamed Forte suspensie orala 200mg/5ml, 30ml, Teva

Indicatii
Sumamed Forte este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii, care sunt determinate sau se presupune ca sunt determinate de unul sau mai multe microorganisme sensibile (vezi punctul 5.1):

infectii ale tractului respirator superior, incluzand faringita/amigdalita bacteriana, sinuzita si otita medie;

infectii ale tractului respirator inferior, incluzand bronsita acuta si pneumonie comunitara;

infectii cutanate si ale tesuturilor moi, incluzand eritem cronic migrator (primul stadiu al bolii Lyme), erizipel, impetigo, piodermita secundara.

Trebuie avute in vedere ghidurile terapeutice in vigoare cu privire la utilizarea adecvata a antibioticelor.

Dozaj
In infectii ale cailor respiratorii superioare, inferioare, infectii cutanate si ale tesuturilor moi (cu exceptia eritemului cronic migrator), doza totala de azitromicina este de 30 mg pe kg, administrata pe o perioada de 3 zile (10 mg azitromicina pe kg, o data pe zi), conform urmatorului tabel:

Azitromicina s-a dovedit eficace in tratamentul faringitelor streptococice in doze de 10 mg pe kg sau de 20 mg pe kg administrate in priza unica, timp de 3 zile. Cand aceste doua doze au fost comparate in cadrul studiilor clinice, a fost observata eficacitate clinica similara, chiar daca eradicarea bacteriana a fost mai importanta la o doza zilnica de 20 mg/kg. Cu toate acestea, penicilina este medicamentul de electie in tratamentul faringitelor cauzate de Streptococcus pyogenes si al febrei reumatoide ca boala secundara.
In tratamentul eritemului cronic migrator doza totala de azitromicina este de 60 mg pe kg administrata astfel: 20 mg pe kg in prima zi, urmate de 10 mg pe kg in zilele 2-5.

Insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala usora (clearance-ul creatininei peste 40 ml/min) nu este necesara ajustarea dozei. La pacienti cu clearance al creatininei sub 40 ml/min, se recomanda prudenta la administrarea azitromicinei.

Insuficienta hepatica
Deoarece azitromicina este metabolizata hepatic si excretata prin bila, nu trebuie administrata pacientilor cu insuficienta hepatica severa. Nu au fost efectuate studii cu azitromicina la acest grup de pacienti.

Varstnici
La varstnici, este utilizata in aceleasi doze ca la pacientii adulti. Deoarece varstnicii pot fi pacienti cu afectiuni proaritmogene curente, se recomanda prudenta deosebita, din cauza riscului de aparitie a aritmiilor cardiace si a torsadei varfurilor (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare
Sumamed Forte suspensie orala se administreaza in doza zilnica unica, cu cel putin 1 ora inainte sau 2 ore dupa masa. Doza administrata poate fi masurata folosind: seringa dozatoare sau lingurita dozatoare disponibile in cutie (sub 15 kg – seringa dozatoare; peste 15 kg - lingurita dozatoare).

Contraindicatii
Azitromicina este contraindicata la pacientii cu hipersensibilitate la azitromicina, la eritromicina, la alte antibiotice macrolide sau ketolide sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Atentionari
Reactii alergice

Similar eritromicinei si altor macrolide, au fost raportate reactii alergice rare grave, inclusiv angioedem si anafilaxie (care, rareori, a determinat deces). Unele dintre aceste reactii aparute in cazul administrarii azitromicinei au determinat simptome recurente si au necesitat o perioada mai indelungata de monitorizare si tratament.

Insuficienta hepatica

Deoarece ficatul este principala cale de eliminare pentru azitromicina, aceasta trebuie administrata cu prudenta la pacientii cu afectiuni hepatice semnificative. S-au raportat cazuri de hepatita fulminanta asociate administrarii azitromicinei, care conduc la insuficienta hepatica cu potential letal (vezi pct.4.8). Este posibil ca unii pacienti sa fi avut afectiuni hepatice pre-existente sau sa fi utilizat alte medicamente hepatotoxice.

In cazul in care apar semne si simptome de disfunctie hepatica, cum sunt astenie cu debut brusc, asociata cu icter, urina hipercroma, tendinta de sangerare sau encefalopatie hepatica, trebuie efectuate teste/investigatii ale functiei hepatice. Daca a aparut disfunctia hepatica, administrarea azitromicinei trebuie intrerupta.

Alcaloizii de ergot

La pacientii carora li se administreaza derivati de ergotamina, poate fi indus ergotismul la administrarea in asociere de antibiotice macrolide. Nu sunt disponibile date privind posibilitatea interactiunii dintre derivatii de ergotamina si azitromicina. Cu toate acestea, datorita posibilitatii teoretice de aparitie a ergotismului, azitromicina si ergotamina nu trebuie administrate in asociere.

Suprainfectii: similar administrarii altor antibiotice, se recomanda observarea semnelor de aparitie a suprainfectiilor cu microorganisme rezistente, incluzand fungi.

In cazul administrarii a aproape tuturor medicamentelor antibacteriene, incluzand azitromicina, a fost raportata diaree determinata de Clostridium difficile (DACD) si poate varia ca severitate de la diaree moderata la colita letala. Tratamentul cu medicamente antibacteriene altereaza flora normala a colonului, conducand la dezvoltarea excesiva a C. difficile.

C. difficile produce toxine de tip A si B care contribuie la dezvoltarea DACD. Toxinele care produc tulpini de C. difficile determina morbiditate si mortalitate crescuta, deoarece aceste infectii pot prezenta rezistenta la tratamentul cu antibiotice si pot necesita colectomie. DACD trebuie luata in considerare la toti pacientii cu diaree dupa administrarea de antibiotice. Este necesara anamneza amanuntita, deoarece s-a raportat ca DACD apare dupa doua luni de la administrarea antibioticelor.

Insuficienta renala: la pacientii cu insuficienta renala severa (RFG sub 10 ml/min), s-a observat o crestere cu 33% a expunerii sistemice la azitromicina (vezi pct. 5.2).

Prelungirea repolarizarii cardiace si a intervalului QT: in timpul tratamentului cu macrolide incluzand si azitromicina s-a observat riscul dezvoltarii aritmiei cardiace si a torsadei varfurilor (vezi pct. 4.8). Prin urmare, astfel de situatii pot duce la stop cardiac, azitromicina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu afectiuni proaritmogene curente (in special femei si varstnici) cum sunt cei:

Cu prelungirea congenitala sau documentata a intervalului QT

Carora li se administreaza tratament cu alte substante active care prelungesc intervalul QT, cum sunt antiaritmicele din clasa IA (quinidina si procainamida) si III (dofetilidina, amiodarona si sotalol), cisaprida si terfenadina, agenti antipsihotici ca pimozida, antidepresive ca citalopram si fluorochinolone ca moxifloxacina si levofloxacina.

Cu tulburari ale echilibrului electrolitic, in special hipokaliemie si hipomagnezemie

Cu bradicardie relevanta clinic, aritmie cardiaca sau insuficienta cardiaca severa

Miastenia gravis: la pacientii carora li se administreaza azitromicina, au fost raportate exacerbarea simptomelor de miastenie gravis sau aparitia de noi cazuri de miastenie gravis (veti pct.4.8).

Infectii cu Mycobacterium avium complex: Nu s-au stabilit eficacitatea si siguranta azitromicinei in preventia sau tratamentul infectiilor diseminate provocate de Mycobacterium avium complex (MAC) la copii.

Sumamed Forte pulbere pentru suspensie orala contine zahar. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza sau insuficienta a zaharazei- izomaltazei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Interactiuni
Se recomanda precautie la administrarea azitromicinei la pacienti tratati cu alte medicamente care pot prelungi intervalul QT (vezi pct. 4.4).

Antiacide

Intr-un studiu de farmacocinetica care evalua efectele administrarii concomitente de antiacide cu azitromicina, nu s-au observat efecte asupra biodisponibilitatii totale, desi concentratia plasmatica maxima a fost redusa cu aproximativ 25%. Pacientii carora li se administreaza azitromicina si antiacide nu trebuie sa utilizeze concomitent ambele medicamente. Prin administrarea in asociere a azitromicinei granule cu eliberare prelungita pentru solutie orala cu co-magaldrox ( hidroxid de aluminiu si hidroxid de magneziu) 20 ml, viteza si gradul de absorbitie al azitromicinei nu au fost afectate.

Cetirizina

La voluntarii sanatosi, in cadrul unei scheme terapeutice cu durata de 5 zile, administrarea in asociere a azitromicinei si cetirizinei in doza de 20 mg, nu a determinat la starea de echilibru interactiuni farmacocinetice si nici modificari semnificative ale intervalului QT.

Didanozina

La 6 voluntari, administrarea unei doze zilnice de 1200 mg azitromicina in asociere cu didanozina, nu a parut sa influenteze proprietatile farmacocinetice ale didanozinei, comparativ cu placebo.

Digoxina (substrat al glicoproteinei P)

S-a raportat ca administrarea concomitenta de macrolide, inclusiv azitromicina, cu substraturi ale glicoproteinei P, cum este digoxina, duce la cresterea concentratiilor serice ale substraturilor glicoproteinei P. Ca urmare, in cazul in care azitromicina si substraturile glicoproteinei P, cum este digoxina, sunt administrate concomitent, trebuie avuta in vedere posibilitatea de crestere a concentratiilor serice ale substraturilor.

Zidovudina

1000 mg in doza unica sau 600 mg si 1200 mg in doze repetate de azitromicina au avut un efect minor asupra farmacocineticii plasmatice sau asupra excretiei urinare a zidovudinei sau a metabolitilor sai glucuronoconjugati. Cu toate acestea, administrarea azitromicinei a crescut concentratiile metabolitilor fosforilati ai zidovudinei (metaboliti activi clinic) in celulele mononucleare din sangele periferic. Semnificatia clinica a acestor date este inca incerta, dar poate fi benefica pacientilor.

Azitromicina nu interactioneaza in mod semnificativ cu sistemul enzimatic al citocromului P450. Nu se presupune ca determina aceleasi interactiuni farmacocinetice observate in cazul administrarii eritromicinei si a altor macrolide. In cazul administrarii azitromicinei nu apare inducerea sau inactivarea enzimelor citocromului P450 prin intermediul complexului citocrom-metabolit.

Derivatii de ergot

Nu se recomanda administrarea concomitenta a azitromicinei si a derivatilor de ergot, datorita posibilitatii teoretice de aparitie a ergotismului (vezi pct. 4.4).

S-au efectuat studii de farmacocinetica cu azitromicina si urmatoarele medicamente despre care se cunoaste ca sunt metabolizate prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450.

Atorvastatina

Administrarea in asociere de atorvastatina (10 mg pe zi) si azitromicina (500 mg pe zi) nu a modificat concentratiile plasmatice ale atorvastatinei (pe baza rezultatelor unui test de inhibare a activitatii HMG CoA). Cu toate acestea, la pacientii tratati cu azitromicina si statine au fost raportate cazuri de rabdomioliza dupa punerea pe piata.

Carbamazepina

Intr-un studiu de interactiune farmacocinetica, efectuat la voluntari sanatosi, azitromicina nu a avut efecte semnificative asupra concentratiilor plasmatice ale carbamazepinei sau ale metabolitilor sai.

Cimetidina

Intr-un studiu de farmacocinetica in care s-au investigat efectele unei doze unice de cimetidina asupra proprietatilor farmacocinetice ale azitromicinei, nu s-a observat nici o modificare a acestora, la administrarea cimetidinei cu 2 ore inaintea azitromicinei.

Anticoagulante orale de tip cumarinic

Intr-un studiu de interactiune farmacocinetica, azitromicina nu a modificat efectul anticoagulant al unei doze unice de 15 mg warfarina, administrata la voluntarii sanatosi. Dupa punerea pe piata, au fost raportari ale efectului anticoagulant crescut la administrarea in asociere a azitromicinei si a anticoagulantelor cumarinice orale. Desi nu s-a stabilit o relatie de cauzalitate, trebuie avuta in vedere monitorizarea frecventa a timpului de protrombina in cazul administrarii azitromicinei la pacientii carora li se administreaza anticoagulante cumarinice orale.

Ciclosporina

Intr-un studiu de farmacocinetica efectuat la voluntari sanatosi, carora li s-a administrat oral o doza zilnica de 500 mg azitromicina, timp de 3 zile si apoi o doza de 10 mg/kg ciclosporina, s-au observat valori semnificativ crescute ale Cmax si ale ASC0-5. De aceea, inainte de administrarea concomitenta a acestor medicamente, se recomanda prudenta. Daca este necesara administrarea in asociere a acestor medicamente, concentratiile plasmatice ale ciclosporinei trebuie monitorizate, iar dozele trebuie ajustate adecvat.

Efavirenz

Administrarea unor doze unice de 600 mg azitromicina pe zi in asociere cu 400 mg efavirenz, timp de 7 zile, nu a determinat nicio interactiune farmacocinetica semnificativa clinic.

Fluconazol

Administrarea unei doze unice de 1200 mg azitromicina in asociere cu o doza unica de 800 mg fluconazol nu a modificat proprietatile farmacocinetice ale fluconazolului. Dupa administrarea in asociere a fluconazolului, valorile expunerii totale si a timpului de injumatatire plasmatica al azitromicinei nu s-au modificat, cu toate acestea, s-a observat o scadere semnificativa clinic a valorii Cmax a azitromicinei (18%).

Indinavir

Administrarea unei doze unice de 1200 mg azitromicina in asociere cu o doza de 800 mg indinavir de trei ori pe zi, timp de 5 zile, nu a avut un efect semnificativ statistic asupra proprietatilor farmacocinetice ale indinavirului.

Metilprednisolona

Intr-un studiu de interactiune farmacocinetica, efectuat la voluntari sanatosi, azitromicina nu a avut efecte semnificative asupra proprietatilor farmacocinetice ale metilprednisolonei.

Midazolam

La voluntarii sanatosi, administrarea in asociere a azitromicinei in doza de 500 mg pe zi, timp de 3 zile, cu o doza unica de 15 mg midazolam, nu a determinat modificari semnificative clinic ale proprietatilor farmacocinetice si farmacodinamice ale midazolamului.

Nelfinavir

Administrarea concomitenta a azitromicinei (1200 mg) si nelfinavir (750 mg, de trei ori pe zi) a determinat la starea de echilibru cresterea concentratiilor plasmatice ale azitromicinei. Nu au fost observate reactii adverse semnificative si nu este necesara ajustarea dozei.

Rifabutina

Administrarea concomitenta a rifabutinei cu azitromicina nu afecteaza concentratia plasmatica a niciunuia dintre medicamente. S-a raportat aparitia neutropeniei la pacientii carora li s-a administrat in asociere azitromicina si rifabutina. Desi neutropenia a fost raportata la administrarea rifabutinei, o relatie cauzala in tratamentul in asociere cu azitromicina nu a fost stabilita (vezi pct. 4.8).

Sildenafil

La voluntarii sanatosi de sex masculin, nu s-a demonstrat aparitia unui efect al azitromicinei (administrata in doza zilnica de 500 mg, timp de 3 zile) asupra ASC si Cmax al sildenafilului si a principalului sau metabolit.

Terfenadina

In cadrul studiilor de farmacocinetica nu s-au raportat interactiuni intre azitromicina si terfenadina. S- au raportat cazuri rare in care nu s-a putut exclude in totalitate posibilitatea de aparitie a unei interactiuni; cu toate acestea, nu s-a demonstrat ca au aparut astfel de interactiuni.

Teofilina

La voluntarii sanatosi, nu exista date privind interactiuni farmacocinetice semnificative clinic in cazul administrarii in asociere a azitromicinei si teofilinei.

Triazolam

La 14 voluntari sanatosi, administrarea in asociere a azitromicinei, in doza de 500 mg in Ziua 1 si 250 mg in Ziua 2 concomitent cu 0,125 mg triazlolam, in Ziua 2, nu a determinat un efect semnificativ asupra oricarui parametru farmacocinetic al triazolamului, comparand administrarea triazolam cu placebo.

Trimetoprim/sulfametoxazol

Administrarea in asociere a trimetoprim/sulfametoxazol (160 mg/800 mg) timp de 7 zile, cu 1200 mg azitromicina in Ziua 7, nu a determinat un efect semnificativ asupra concentratiei plasmatice maxime, expunerii totale sistemice sau excretiei urinare a trimetoprimului sau sulfametoxazolului. Concentratiile plasmatice ale azitromicinei au fost similare celor observate in celelalte studii.

Sarcina
Sarcina

Nu exista date adecvate privind administrarea azitromicinei la gravide. In studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere la animale, s-a demonstrat ca azitromicina traverseaza bariera

feto-placentara,insa nu au fost observate efecte teratogene.

Siguranta administarii azitromicinei nu a fost confirmata in ceea ce priveste utilizarea substantei active in timpul sarcinii. Prin urmare, azitromicina trebuie utilizata in timpul sarcinii numai daca beneficiile depasesc riscurile.

Alaptarea

S-a raportat ca azitromicina se excreta in laptele uman, dar nu exista studii clinice adecvate si controlate in mod corespunzator la femeile care alapteaza, privind farmacocinetica excretiei azitromicinei in laptele uman.

Fertilitate

In cadrul studiilor de fertilitate efectuate la sobolan, s-au observat rate scazute de aparitie a sarcinii dupa administrarea azitromicinei. Nu se cunoaste relevanta acestei constatari pentru om.

Condus auto
Nu exista date care sa demonstreze ca azitromicina poate influenta capacitatea pacientului de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reactii adverse
Tabelul de mai jos enumera reactiile adverse observate in timpul studiilor clinice si dupa punerea pe piata, in functie de aparate, sisteme si organe si in functie de frecventa. Reactiile adverse observate dupa punerea pe piata sunt mentionate cu font italic. Frecventa este definita utilizand urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 si sub 1/10); mai putin frecvente (≥ 1/1000 si

sub 1/100); rare (≥ 1/10000 si sub 1/1000); foarte rare (sub /10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate

fi estimata din datele disponibile). In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Reactiile adverse posibile sau probabil asociate administrarii azitromicinei, conform studiilor clinice si dupa punerea pe piata:

* care a condus in cazuri rare la deces

Reactii adverse posibil sau probabil legate de profilaxia sau tratamentul infectiilor provocate de Mycobacterium avium complex (MAC) bazate pe experienta acumulata din studiile clinice si din supravegherea dupa punerea pe piata. Aceste reactii adverse difera de cele raportate la administrarea formelor farmaceutice cu eliberare imediata sau prelungita, fie din punct de vedere al tipului, fie din punct de vedere al frecventei:

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
Evenimentele adverse aparute la doze mai mari decat cele recomandate au fost similare cu cele observate la doze uzuale. In caz de supradozaj, este indicat tratament simptomatic si de sustinere a functiilor vitale, in functie de necesitati.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antibiotice de uz sistemic, macrolide, lincosamide si streptogramine; macrolide, codul ATC: J01FA10

Mecanism de actiune:

Azitromicina este un antibiotic macrolidic, din grupa azalidelor. Molecula s-a constituit prin adaugarea unui atom de azot la lantul lactonic al eritromicinei A. Greutatea moleculara este de 749 D. Denumirea chimica a azitromicinei este 9-dezoxi-9a-aza-9a-metil-9a-homoeritromicina A.

Mecanismul de actiune al azitromicinei se bazeaza pe supresia sintezei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea ribozomala 50 S, impiedicand translocarea peptidelor.

Mecanismul rezistentei

Rezistenta la azitromicina poate fi innascuta sau dobandita. Exista trei mecanisme principale de rezistenta bacteriana: alterarea locului tinta, alterarea transportului antibioticului si modificari ale antibioticului.

Exista rezistenta totala incrucisata in cazul: Steptococcus pneumoniae, streptococului beta-hemolitic de grup A, Enterococcus faecalis si Staphylococcus aureus, incluzand pe cel meticilino-rezistent (SAMR) la eritromicina, azitromicina si alte macrolide si lincosamide.

Valori critice
Valorile critice ale CMI recomandate de EUCAST (the European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing), versiunea 1.4, 2009:

1Eritromicina poate fi utilizata pentru a determina sensibilitatea la alte macrolide (azitromicina, claritromicina si roxitromicina) a bacteriilor enumerate. Macrolidele administrate intravenos sunt active impotriva Legionella pneumophila (CMI pentru eritromicina ≤1 mg/l pentru tulpinile izolate de tip salbatic). Macrolidele au fost utilizate in tratamentul infectiilor cu Campylobacter jejuni (CMI pentru eritromicina ≤4 mg/l pentru tulpinile izolate de tip salbatic). Azitromicina a fost administrata in tratamentul infectiilor cu S. typhi (CMI pentru eritromicina ≤4 mg/l pentru tulpinile izolate de tip salbatic) si Shigella spp.

2Corelatia dintre valorile critice ale CMI pentru macrolide a H. influenzae si rezultatul clinic este slaba. De aceea, valorile critice pentru macrolide si antibioticele inrudite au fost date pentru a caracteriza sensibilitatea tipului salbatic al H. influenzae ca intermediar.

Sensibilitatea

Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in timp pentru specii selectionate, astfel incat sunt de dorit informatii locale despre rezistenta, in special atunci cand trebuie tratate infectii severe. Daca este necesar, trebuie cerut sfatul unui expert atunci cand prevalenta locala a rezistentei este de asa natura, incat utilitatea azitromicinei, cel putin in anumite tipuri de infectii, este pusa sub semnul intrebarii.

Spectrul antibacterian al azitromicinei:

*Stafilococii meticilino-rezistenti au o prevalenta mare rezistentei dobandite la macrolide si sunt rar sensibili la azitromicina.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Dupa administrare orala, azitromicina are o biodisponibilitate de aproximativ 37 %. Concentratia plasmatica maxima se atinge in 2-3 ore de la administrare.

Distributie

Azitromicina administrata oral are o larga distributie in organism. Studiile farmacocinetice au demonstrat o concentrare a azitromicinei semnificativ mai mare (de 50 de ori mai mare) in tesuturi decat cea plasmatica, ceea ce indica o legare puternica la nivelul tesuturilor.

Legarea de proteinele plasmatice variaza de la 12% la o concentratie plasmatica de 0,5 micrograme/ml pana la 52% la o concentratie plasmatica de 0,05 micrograme/ml. La starea de echilibru, volumul aparent de distributie a fost 31,1 l/kg.

Eliminare

Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare reflecta timpul de injumatatire tisular prin eliminare de 2-4 zile.

Aproximativ 12 % din doza de azitromicina administrata intravenos este excretata nemetabolizata prin urina timp de 3 zile. In special, au fost gasite cantitati mari de azitromicina nemetabolizata in bila. De asemenea, au fost detectati, tot in bila, 10 metaboliti formati prin N- si O-demetilare, hidroxilarea dezoxaminei si agliconarea lanturilor si clivarea cladinozei conjugate. Compararea rezultatelor cromatografiei lichide si analizelor microbiologice au aratat ca metabolitii azitromicinei nu au activitate antimicrobiana.

In studiile la animale, concentratii mari de azitromicina au fost gasite in fagocite. A fost de asemenea stabilit ca in timpul activarii fagocitozei, doze mari de azitromicina sunt eliberate din fagocitele inactive. In concluzie, in testele la animale concentratia azitromicinei masurata la locul infectiei a fost foarte mare.

Date preclinice de siguranta
In studiile efectuate la animale cu doze de 40 ori mai mari decat dozele terapeutice, azitromicina a determinat fosfolipidoza reversibila, in general, fara consecinte toxicologice clare. Nu s-a demonstrat ca azitromicina ar determina reactii toxice la pacienti in tratament cu dozele recomandate.

Potentialul carcinogen

Nu s-au efectuat studii de lunga durata la animale pentru evaluarea potentialului carcinogen, deoarece medicamentul este indicat numai in tratamentul de scurta durata si nu exista dovezi de actiune carcinogena.

Potentialul mutagen

Nu s-au evidentiat dovezi privind potentialul pentru mutatii genetice sau cromozomiale in modelele testelor in vivo si in vitro.

Toxicitatea asupra functiei de reproducere

In studiile de embriotoxicitate efectuate la animale nu s-a observat nici un efect teratogen la soarece si sobolan. La sobolan, doze de azitromicina de 100 mg si 200 mg/kg si zi au determinat o usoara intarziere a osificarii fetale si a cresterii materne in greutate. In studiile efectuate la sobolan in perioada peri- si post-natala au fost observate usoare intarzieri ale dezvoltarii, ca urmare a tratamentului cu azitromicina in doze de 50 mg/kg si zi si mai mari.