Indicatii
Tratamentul deficitului de vitamina B1 care nu poate fi abordat terapeutic prin modificari nutritionale. Tiavella 300 mg comprimate filmate este indicat la adulti.
Dozaj
Doze
Doza uzuala zilnica este de 150 mg pana la 300 mg benfotiamina; aceasta corespunde cu ½ sau cu 1 comprimat filmat pe zi. Dozele sub 150 mg nu pot fi administrate cu aceasta concentratie.
In functie de severitatea deficitului, pot fi utilizate doze mai mici / mai mari, conform deciziei medicului curant.
Copii si adolescenti
AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA NR. 12776/2019/01-20
Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
Exista disponibile date limitate privind utilizarea benfotiaminei la populatia pediatrica. Ca urmare, nu poate fi recomandat la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani.
Pacienti cu insuficienta renala si varstnici
Doza uzuala poate fi utilizata la pacientii cu insuficienta renala si la varstnici.
Insuficienta hepatica
Benfotiamina trebuie utilizata cu precautie la acesti pacienti.
Mod de administrare Administrare orala.
Comprimatele filmate trebuie administrate nemestecate si trebuie inghitite cu un pahar cu apa.
Durata administrarii
Durata tratamentului depinde de cauza deficitului de tiamina si de raspunsul terapeutic. Dupa aproximativ patru saptamani trebuie reevaluat raspunsul terapeutic.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Atentionari
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per comprimat filmat, adica practic nu contine sodiu.
Interactiuni
Aportul concomitent de bauturi care contin sulfit (de exemplu vin) creste degradarea tiaminei.
Consumul concomitent de alcool scade absorbtia de tiamina si afecteaza negativ capacitatea de depozitare si metabolismul acesteia.
Tiamina este dezactivata de 5-fluoruracil, deoarece 5-fluoruracil inhiba competitiv fosforilarea tiaminei la pirofosfat de tiamina.
Studiile au aratat ca pacientii cu insuficienta cardiaca tratati cu furosemid (si, posibil, si alte diuretice) au concentratii plasmatice de tiamina reduse. Mecanismul exact al acestei interactiuni nu este cunoscut. La acest grup de pacienti, poate fi utila o substitutie profilactica cu tiamina.
Nu este cunoscuta relevanta clinica a acestor interactiuni.
Sarcina
Sarcina
In general, aportul zilnic recomandat de vitamina B1 in timpul sarcinii este de 1,2 mg in al doilea trimestru si de 1,3 mg in al treilea trimestru. In timpul sarcinii, aceasta doza poate fi depasita numai daca s-a dovedit carenta de vitamina B1, deoarece pana in prezent siguranta administrarii unei doze zilnice mai mari decat cea recomandata nu a fost documentata.
Alaptarea
Aportul zilnic recomandat de vitamina B1 in timpul alaptarii este de 1,3 mg. Vitamina B1 trece in laptele matern.
Fertilitatea
Pana in prezent, nu s-au gasit indicii privind impactul negativ asupra fertilitatii.
Condus auto
Benfotiamina nu are nicio influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Frecvente: mai mare sau egal cu 1/100 pana la mai mic de 1/10
Mai putin frecvente: mai mare sau egal cu 1/1000 pana la mai mic de 1/100 Rare: mai mare sau egal cu 1/10000 pana la mai putin de 1/1.000
Foarte rare: mai putin de 1/10000
Cu frecventa necunoscuta: frecventa nu poate fi estimata din datele disponibile
Tulburari ale sistemului imunitar
Rare: reactii de hipersensibilitate* (de exemplu, hiperhidroza, tahicardie, reactii cutanate cu prurit si urticarie)
Tulburari gastro-intestinale
Rare: tulburari gastro-intestinale, greata
* in principal dupa administrare parenterala Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru
permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: vitamine, vitamina B1, codul ATC: A11DA03
Mecanism de actiune
Vitamina B1 este una dintre vitaminele esentiale. Benfotiamina, un promedicament solubil in lipide, este transformata in pirofosfat de tiamina (TPP) substanta biologic activa din organism. TPP este implicat in unele procese importante ale metabolismului glucidelor. Actioneaza ca o coenzima in conversia piruvatului in acetil CoA si in timpul transketolasei in ciclul fosfatului pentoza. Mai mult, joaca un rol in timpul transformarii α-cetoglutaratului in succinil CoA in ciclul acidului citric.
Datorita proceselor metabolice strans legate intre ele, pot aparea interactiuni intre oricare dintre vitaminele B.
Printre alte functii, TPP actioneaza ca o coenzima a piruvat dehidrogenazei, care joaca un rol cheie in descompunerea oxidativa a glucozei. Intrucat energia din celulele nervoase este generata in principal prin descompunerea oxidativa a glucozei, rezervele suficiente de tiamina sunt esentiale pentru functiile nervoase obisnuite. In situatiile in care concentratiile de glucoza sunt crescute, sunt necesare cantitati mai mari de tiamina. Daca aportul de TPP in sange nu este suficient, substantele de degradare intermediara, cum sunt piruvatul, lactatul si ketoglutaratul sunt depozitate in sange si tesuturi. La aceste substante de degradare intermediara, muschii, miocardul si SNC pot reactiona intr-un mod deosebit de sensibil.
Benfotiamina poate inhiba acumularea substantelor potential toxice de acest fel.
Concentratia de vitamina B1 poate fi determinata prin masurarea activitatii enzimelor dependente de difosfat - tiamina in eritrocite, cum sunt transketolasa (ETK), precum si prin gradul potentialului de activare (coeficientul de activare α-ETK). Concentratiile de ETK in plasma sunt cuprinse intre 2 si 4 μg / 100 ml.
Efecte farmacodinamice
Deficitul de vitamina B1 poate aparea in urmatoarele cazuri: alcoolism cronic, diabet zaharat de tip I si de tip II, stare nutritionala compromisa, utilizare de diuretice in doza mare, sarcina sau alaptare (necesitate crescuta de vitamina B1).
Eficacitate si siguranta clinica
S-a demonstrat eficacitatea administrarii in doza mare de vitamina B1 (benfotiamina) in tratamentul encefalopatiei Wernicke.
Consumul crescut de alcool este adesea asociat cu cardiomiopatie alcoolica si cu deficit de vitamina B1. Mai mult, s-a observat o relatie intre insuficienta cardiaca si deficitul de tiamina. S-a demonstrat ca administrarea suplimentara de tiamina creste fractia de ejectie a ventriculului stang.
Eficacitatea benfotiaminei in terapia polineuropatiei diabetice a fost demonstrata in mai multe studii clinice controlate cu placebo dublu-orb:
Intr-un studiu realizat de Haupt si colababoratori (2005), benfotiamina a fost investigata comparativ cu placebo la 40 de pacienti cu polineuropatie diabetica, administrandu-se doza de 100 mg de 4 ori pe zi, timp de 3 saptamani. Pe parcursul tratamentului s-a observat o imbunatatire semnificativa a scorului neuropatiei si terapia a fost bine tolerata.
In 2008, Stracke si colaboratorii a investigat eficacitatea administrarii benfotiaminei in polineuropatia diabetica intr-un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, de faza III. Administrarea dozelor zilnice benfotiamina 600 mg (n = 47/43), benfotiamina 300 mg (n = 45/42) sau placebo (n = 41/39) au fost investigate la 124 pacienti cu polineuropatie diabetica pe parcursul a 6 saptamani. Scorul de neuropatie s- a imbunatatit semnificativ (p = 0,033) in timpul tratamentului. Nu au aparut reactii adverse.
De asemenea, pentru vitamina B1 (respectiv benfotiamina) se poate demonstra un efect anti - nevralgie, in diferite modele experimentale animale.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Absorbtia promedicamentului benfotiamina necesita scindarea reziduurilor de fosfat cu ajutorul fosfatazei din peretele intestinal. In cazul administrarii orale de tiamina, se presupune existenta unui mecanism de transport dublu (saturabil, energie activa si transport dependent de sodiu pentru cantitati mai putin de 2 μmol / l si difuzie pasiva pentru doze mai mari). Absorbtia activa se desfasoara predominant la nivelul intestinului subtire (jejun si ileum).
Benfotiamina este semnificativ mai bine absorbita decat sarurile hidrosolubile de tiamina.
Distributie
Biodisponibilitatea clorhidratului de tiamina 50 mg la subiectii sanatosi este de aproximativ 5,3%. In comparatie, aportul oral de benfotiamina a generat valori de 5 ori mai mari pentru Cmax de tiamina si de aproximativ 3,6 ori mai bune pentru biodisponibilitate.
In corpul uman, concentratiile de tiamina sunt mari. La nivel celular, tiamina este prezenta mai ales ca difosfat. In sange, aproximativ 10% din tiamina se gaseste in plasma si aproximativ 90% in celulele sanguine. 20 pana la 30% din vitamina B1 din plasma este legata de proteine. Concentratia de vitamina B1 in plasma este puternic reglata.
Tiamina traverseaza bariera hemato-encefalica si bariera placentara si este excretata in laptele matern.
Metabolizare
Printre alte procese de transformare, tiamina este fosforilata la co-enzima activa tiamin pirofosfat.
Eliminare
Cea mai mare parte a tiaminei nu este retinuta in organism.
Surplusul de vitamina B1 este eliminat in principal pe cale renala - fie ca tiamina nemodificata, fie sub forma de metaboliti (aproximativ 20). La concentratii fiziologice, clearance-ul renal este foarte scazut, cu o valoare mai mica decat clearance-ul creatininei. Timpul de injumatatire plasmatica din corp este intre aproximativ 9 si 18 zile.
Date preclinice de siguranta
Datele non-clinice nu dezvaluie niciun risc special pentru om, pe baza studiilor conventionale privind farmacologia de siguranta, toxicitatea dupa administrarea de doze repetate, genotoxicitatea, potentialul cancerigen, toxicitatea asupra functiei de reproducere si dezvoltare.