Indicatii
Vinblastina poate fi administrata in monochimioterapie, dar eficacitatea sa este crescuta atunci cand se utilizeaza ca parte a unei asocieri polichimioterapice.
Este indicata in urmatoarele forme de cancer:
- Boala Hodgkin – stadiile III si IV;
- Limfomul limfocitic, forme nodulare si difuze, bine diferentiate si slab diferentiate;
- Limfomul histiocitic
- Mycozis fungoides in stadii avansate;
- Carcinom testicular in stadii avansate;
- Sarcom Kaposi;
- Histiocitoza X;
- Carcinomul glandei mamare fara raspuns terapeutic la tratamentul chirurgical si hormonoterapie.
Vinblastina poate fi, de asemenea, folosita in tratamentul carcinomului rezistent la alte linii de chimioterapie
Dozaj
Acest medicament se administreaza numai pe cale intravenoasa. Trebuie administrat numai de catre medici cu experienta in administrarea chimioterapiei citotoxice.
LETAL DACA ESTE ADMINISTRAT PE ALTE CAI. NUMAI PENTRU ADMINISTRARE INTRAVENOASA.
In cazul administrarii accidentale pe cale intratecala, vezi pct. 4.4. Pentru instructiuni privind utilizarea/manipularea medicamentului, vezi pct. 6.6.
Inaintea fiecarei administrari, este necesara o monitorizare a numarului de neutrofile.
Doze
Administrarea de vinblastina se face saptamanal, conform particularitatilor terapeutice ale fiecarui pacient.
Tratamentul se incepe cu o doza initiala calculata conform datelor din tabelul de mai jos si trebuie urmata de evaluarea hemoleucogramei pentru a determina sensibilitatea pacientului la vinblastina. Doza nu trebuie crescuta peste valori care scad numarul leucocitelor sub 3000/mm3.
Adulti (mg/m2) | Copii (mg/m2) | |
Prima doza | 3,7 | 2,5 |
A doua doza | 5,5 | 3,75 |
A treia doza | 7,4 | 5 |
A patra doza | 9,25 | 6,25 |
A cincea doza | 11,1 | 7,5 |
Dozele pot fi crescute peste aceste valori dar nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima de 18,5 mg/m2 la adulti si 12,5 mg/m2 la copii.
Pacientii pot fi mentinuti pe doza maxima saptamanala care nu produce leucopenie sub 3000 elemente/mm3.
Pentru cea mai mare parte dintre pacientii adulti doza de mentinere este de 5,5 – 7,4 mg/m2, totusi leucopenia poate sa apara de la doze de 3,7 mg/m2. In cazul anumitor pacienti este posibila administrarea unor doze de 11,1 mg/m2 si extrem de rar doze mai mari, pana la doza maxima de 18,5 mg/m2.
In cazul aparitiei leucopeniei severe, nu se va mai administra urmatoarea doza de vinblastina decat daca numarul leucocitelor a crescut peste 4000 elemente/mm3, chiar daca intervalul de 7 zile dintre doze a fost depasit.
In situatia in care efectul oncolitic a fost obtinut inaintea aparitiei leucopeniei, nu mai este necesara cresterea dozelor ulterior. Terapia de mentinere se va continua pentru o perioada variabila, dependenta de stadiul bolii si asocierea de citostatice aleasa.
In cazul bolii Hodgkin, opiniile privind durata terapiei de mentinere variaza. Chimioterapia prelungita pentru mentinerea remisiunii bolii implica mai multe riscuri precum: infectii cu potential letal, sterilitate si aparitia unor cancere secundare ca urmare a imunosupresiei prelungite secundare.
Vinblastina nu trebuie administrata intramuscular, intratecal sau subcutanat.
Mod de administrare
Vinblastina poate fi administrat direct intravenos metoda adecvata in special pentru tratamentul pacientului in ambulatoriu. Injectia poate fi efectuata in aproximativ 1 minut, cu conditia ca acul sa fie bine plasat in vena si vinblastina sa nu fie injectata in afara venei, deoarece poate determina celulita sau flebita. Pentru a preveni extravazarea vinblastinei, se recomanda clatirea acului si a seringii cu sange venos inainte de a retrage acul. Daca apare extravazarea, injectarea trebuie intrerupta imediat si orice cantitate ramasa din doza trebuie injectata intr-o alta vena.
Vinblastina se poate administra si in perfuzie intravenoasa. A fost demonstrata compatibilitatea medicamentului cu ser fiziologic (solutie salina 0,9%) si glucoza 5%.
Vinblastina nu trebuie diluata in cantitati mari de solutie (de exemplu, 100-250 ml) si nu trebuie administrata in perfuzie lenta (30 pana la 60 de minute sau mai mult), deoarece acest lucru poate creste riscul de iritatie. Referitor la riscul crescut de tromboza, nu se recomanda administrarea vinblastinei intr-o vena in care circulatia a fost obstructionata sau prezinta tendinta de obstructie datorata compresiei sau invaziei tumorale, flebitei sau varicelor.
Daca solutia reconstituita de sulfat de vinblastina este administrata intr-un recipient diferit de flaconul de Vinblastina Teva original, de exemplu intr-o seringa, este obligatoriu ca acest recipient sa fie marcat cu inscriptia: „numai pentru administrare intravenoasa”.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la vinblastina sau la unul dintre ceilalti alcaloizi din vinca sau la oricare dintre excipienti;
- Leucopenie de orice cauza;
- Infectie severa - inaintea administrarii vinblastinei trebuie tratata infectia.
- Vinblastina nu se administreaza intramuscular, subcutanat sau intratecal.
Atentionari
Medicamentul trebuie utilizat numai sub stricta supraveghere a unui medic specializat in utilizarea medicamentelor chimioterapicelor citotoxice, in unitati cu experienta in astfel de tratamente!
Vinblastina nu se administreaza intramuscular, subcutanat sau intratecal.
Administrarea accidentala intratecal de vinblastina poate produce paralizie progresiva. La un pacient aflat in aceasta situatie s-a obtinut blocarea paraliziei cu ajutorul urmatorului tratament:
- punctie lombara cu extragerea unei cantitati cat mai mari de lichid cefalo-rahidian, in limite de siguranta neurologica.
- spalarea cu solutie Ringer lactat prin fixarea unei infuzii continue – 150 ml/h, introdusa printr- un cateter plasat in ventricolul cerebral lateral si eliminata prin acces lombar, pana cand se extrage plasma proaspata.
- introducerea de plasma proaspata, 25 ml, diluata in 1000 ml solutie Ringer lactat pe acelasi tip de circuit mentionat mai sus dar la un flux de 75 ml/h. Ulterior, rata de administrare trebuie ajustata astfel incat nivelul proteic din lichidul cefalo-rahidian sa se mentina la 150 mg/dl.
- administrarea de acid glutamic i.v. – 10 g – pe durata a 24 de ore, urmata de 500 mg de trei ori pe zi oral, timp de inca o luna. Rolul acidului glutamic poate sa nu fie esential.
Administrarea de acid folinic 100 mg intravenos in bolus si apoi infuzarea cu un ritm de 25 mg mg/h timp de 24 de ore, apoi administrarea unei doze de 25 mg la interval de 6 ore, timp de o saptamana. Piridoxina a fost administrata prin perfuzie intravenoasa in doze de 50 mg la interval de 8 ore, timp de 30 minute. Rolurile acestora in reducerea neurotoxicitatii sunt neclare
Ca si in cazul altor chimioterapice citotoxice, extravazarea vinblastinei poate cauza reactii locale severe. Daca in timpul administrarii vinblastin se produce extravazarea, se va intrerupe injectarea si doza ramasa va fi administrata intr-o alta vena. In vederea scaderii riscului de leziuni tisulare este recomandata injectarea de hialuronidaza si incalzirea concomitenta a zonei afectate.
Prezenta unor afectiuni hepatice poate scadea eliminarea biliara a vinblastina si poate avea ca si consecinta cresterea toxicitatii asupra nervilor periferici. In aceste cazuri poate fi necesara reducerea dozelor.
Pacientii trebuie monitorizati atent, pentru diagnosticarea infectiilor pana la normalizarea leucogramei, in cazul in care numarul leucocitelor a scazut sub 2000 elemente/mm3 dupa administrarea unei doze de vinblastina.
In prezenta casexiei sau a ulceratiilor cutanate este posibil ca leucopenia indusa de vinblastina sa fie mai accentuata. Administrarea de vinblastina la persoanele varstnice cu astfel de patologii trebuie evitata.
Infiltrarea tumorala a maduvei hematogene poate fi insotita de scaderea brutala a numarului leucocitelor si trombocitelor. Utilizarea in continuare a medicamentului la acesti pacienti nu este recomandata.
Nu este recomandata vaccinarea cu vaccinuri continand virus viu atenuat pe durata tratamentului cu vinblastina.
Trebuie evitat contactul vinblastinei cu ochii – pot apare iritatii severe si ulceratii corneene. Este foarte important ca ochiul afectat sa fie spalat cu apa din abundenta.
Excipient
Sodiu
Acest medicament contine 35,42 mg sodiu per flacon 10 ml, echivalent cu 1,77% din doza maxima zilnica recomandata de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Interactiuni
- administrarea concomitenta de vinblastina cu mitomicina poate produce sindrom de detresa respiratorie acuta si infiltrare pulmonara;
- administrarea asocierii mitomicina, vinblastina, progesteron (MVP) poate produce sindrom de detresa respiratorie acuta si infiltrat pulmonar interstitial;
- administrarea concomitenta cu cisplatina poate conduce la cresterea concentratiei plasmatice a vinblastinei;
- asocierea vinblastina – bleomicina poate genera fenomene Raynaud si gangrena;
- asocierea bleomicina – vinblastina – cisplatina poate creste rsicul de evenimente cardiovasculare de tip infarct miocardic sau accident cerebrovascular;
- eritromicina poate creste toxicitatea vinblastina;
- vinblastina, ca si alte chimioterapice citotoxice, poate scadea nivelul seric al anticonvulsivantelor.
Vinblastina nu trebuie administrata simultan cu furosemid in acelasi recipient, deoarece se produce precipitare instantanee.
Datorita cresterii riscului trombotic in cazul bolilor tumorale, este frecventa utilizarea tratamentului cu anticoagulante. Variabilitatea intra-individuala mare a coagularii in timpul bolilor si eventualitatea interactiunii intre anticoagulantele cu administrare orala si chimioterapia anticanceroasa, in cazul in care se decide tratamentul pacientului cu anticoagulante cu administrare orala, necesita cresterea frecventei monitorizarii INR (International Normalised Ratio).
Asocierea de vinblastina cu alte medicamente mielotoxice sau neurotoxice sau cu radiatii asupra unor zone extinse creste riscul de toxicitate. Atunci cand chimioterapia este administrata in asociere cu radioterapia prin intermediul portalurilor care includ ficatul, utilizarea de vinblastina trebuie amanata pana la finalizarea radioterapiei.
Vinblastina trebuie administrata cu prudenta la pacientii care folosesc concomitent medicamente despre care se stie ca inhiba metabolismul medicamentului prin intremediul izo-enzimelor citocromului hepatic CYP3A, cat si la pacientii cu tulburari ale functiei hepatice. Administrarea concomitenta de sulfat de vinblastina si un inhibitor al acestei cai metabolice poate determina aparitia mai rapida a reactiilor adverse si cresterea severitatii acestora.
Utilizarea concomitenta de digitoxina administrata pe cale orala sau intravenoasa si combinatii de medicamente chimioterapice, inclusiv sulfat de vinblastina poate conduce la un nivel redus de digitoxina in sange, scazand astfel eficacitatea digitoxinei.
Utilizarea concomitenta de fenitoina administrata pe cale orala sau intravenoasa si combinatii de medicamente chimioterapice, inclusiv sulfat de vinblastina poate conduce la niveluri scazute de fenitoina in sange si la o crestere a frecventei atacurilor. Ajustarea dozei de fenitoina trebuie sa se bazeze pe concentratia plasmatica. Contributia sulfatului de vinblastina la aceasta interactiune nu este clara. Interactiunea este probabil rezultatul unei absorbtii reduse a fenitoinei si o crestere a ratei de metabolizare si eliminare.
Proprietatile farmacodinamice, cat si interactiunile farmacocinetice ale vinblastinei cu alte medicamente citostatice si imunosupresoare pot aparea ca raspuns la efectele terapeutice si toxice. Interactiunea cu iradierea in timpul si dupa radioterapie este, de asemenea, posibila.
Utilizarea concomitenta a vinblastinei cu itraconazol poate creste riscul de neurotoxicitate sau ileus paralitic.
Vinblastina poate stimula captarea celulara a metotrexatului. Interactiunile dintre vinblastina si agentii alchilanti si metotrexat care apar in timpul ciclului celular pot avea ca rezultat o crestere a efectului citotoxic total.
Pacientii care primesc chimioterapie imunosupresoare nu trebuie sa fie vaccinati cu un vaccin viu datorita riscului de boala sistemica, posibil letala. Acest risc este crescut la subiectii care sunt deja imunosuprimati prin boala de baza. Utilizati un vaccin inactivat, atunci cand este disponibil.
Sarcina
Sarcina
Studiile efectuate la animale sugereaza posibilitatea aparitiei unor efecte teratogene.
Informatiile privind utilizarea de vinblastina la femeile gravide sunt insuficiente, dar sugereaza ca medicamentul produce toxicitate fetala atunci cand este administrat la femeia gravida.
Vinblastina nu trebuie utilizata in timpul sarcinii decat in situatii critice, cu potential letal si numai la pacientele la care medicamentele sigure nu sunt eficiente sau nu pot fi utilizate.
Femeile cu potential fertil trebuie sfatuite sa evite sarcina pe durata tratamentului cu vinblastina. In cazul in care vinblastina este administrata in perioada de sarcina sau in cazul in care pacienta devine gravida in timpul tratamentului cu vinblastina, pacienta trebuie informata imediat asupra riscului impus asupra copilului.
Alaptarea
Nu este cunoscut daca vinblastina se excreta in laptele matern. Datorita potentialelor reactii adverse severe la sugar, este important sa fie luata o decizie: fie este intrerupta alaptarea fie tratamentul cu vinblastina, in functie de necesitatea tratamentului pentru mama si de beneficiile acestuia.
Fertilitatea
Nu este cunoscut efectul vinblastinei asupra fertilitatii. In cursul tratamentului cu vinblastina poate apare aspermie. Pacientii trebuie sfatuiti sa intrebe medicul cu privire la posibilitatea recoltarii spermei inaintea initierii tratamentului cu vinblastina.
Condus auto
Nu se cunosc date privind efectul acestui medicament asupra capacitatii de a conduce vehicule. Datorita faptului ca administrarea de vinblastina poate fi urmata de reactii adverse neurologice precum convulsii, ameteli, stare de rau, este important ca pacientii sa se asigure ca nu prezinta astfel de reactii adverse si ulterior sa ia o decizie daca pot conduce vehicule sau folosi utilaje.
Reactii adverse
In general, frecventa reactiilor adverse asociate utilizarii de vinblastina pare sa depinda de doza utilizata. Cele mai frecvente reactii adverse nu dureaza, in general, mai mult de 24 de ore. Tulburarile neurologice sunt mai putin frecvente dar pot sa apara si pot dura mai mult de 24 de ore.
Frecventa reactiilor adverse este clasificata astfel:
Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10)
Mai putin frecvente (≥1/1.000 si mai putin de 1/100) Rare (≥1/10.000 si mai putin de 1/1.000)
Foarte rare ( mai putin de 1/10.000),
Cu frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata pe baza datelor disponibile)
Tulburari hematologice si limfatice
Foarte frecvente: leucopenia - este cea mai frecventa reactie adversa si reprezinta in mod normal factorul limitativ al dozei.
Frecvente: anemie, trombocitopenie si mielosupresie. Cu frecventa necunoscuta: anemie hemolitica.
Tulburari endocrine
Rare: SIADH (sindrom de secretie inadecvata de hormon antidiuretic) a fost raportat atat la dozele recomandate, cat si la dozele mai mari (vezi, de asemenea, pct.4.9).
Tulburari psihice
Mai putin frecvente: depresie
Cu frecventa necunoscuta: psihoza.
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: parestezii, pierderea reflexelor tendinoase profunde.
Rare: senzatie de surditate, nevrita periferica, cefalee, convulsii, ameteli. Au fost raportate cazuri de accident vascular cerebral (AVC) la pacientii care au primit polichimioterapie care asociaza bleomicina, cisplatina si vinblastina.
Cu frecventa necunoscuta: durere neurogenǎ (de exemplu, la nivelul fetei si maxilarului), neuropatie periferica, paralizia corzilor vocale.
Tulburari oculare
Eroziuni epiteliale severe cu blefarospasm, umflarea pleoapelor si a limfonodulilor pre-auriculari, dupa contactul cu cornea.
Tulburari acustice si vestibulare
Rare: ototoxicitate, afectare vestibulara si auditiva a celui de-al optulea nerv cranian. Manifestarile includ surditate partiala sau totala, care poate fi temporara sau permanenta si dificultatile de echilibru, inclusiv ameteli, nistagmus si vertij.
Cu frecventa necunoscuta: tinitus.
Tulburari cardiace
Rare: tahicardie sinusala, angina pectorala, bloc atrioventricular, aritmie.
Cu frecventa necunoscuta: cazuri de infarct miocardic - la pacientii care au primit asocieri terapeutice de bleomicina, cisplatina si vinblastina.
Tulburari vasculare
Au fost observate hipertensiune arteriala accidentala si hipotensiune arteriala severa. La pacientii care au primit chimioterapie in asociere cu bleomicina, cisplatina si vinblastina au fost raportate cazuri de fenomen Raynaud.
Hipotensiune arteriala ortostatica.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: faringita.
Dupa utilizarea alcaloizilor din vinca, a fost raportata scurtarea acuta a respiratiei (spasme bronsice). La pacientii care au fost tratati anterior cu mitomicina C, la cateva ore dupa administrarea vinblastinei pot aparea dispnee, roncusuri, anomalii infiltrative si tulburari ale functiei pulmonare, pe baza toxicitatii pulmonare a acestei asocieri. Ambele medicamente trebuie intrerupte imediat (vezi pct.4.4).
Tulburari gastro-intestinale
Foarte frecvente: greata, varsaturi
Frecvente: constipatie (vezi pct.4.4), ileus, sangerare provenita de la un ulcer peptic, enterocolita hemoragica, scaune cu sange, anorexie si diaree.
Cu frecventa necunoscuta: stomatita, dureri gastrice, dureri abdominale, inflamarea glandelor parotide.
Tulburari hepatobiliare
Fibroza hepatica
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Foarte frecvente: alopecie, care de obicei nu este definitiva, iar parul incepe sa creasca in timpul tratamentului de intretinere.
A fost raportata aparitia veziculelor la nivelul gurii si pe piele. Cu frecventa necunoscuta: dermatita, fotosensibilitate.
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Atrofie musculara.
Tulburari renale si ale cailor urinare
Retentie urinara, microangiopatie trombotica cu insuficienta renala.
Tulburari ale aparatului genital si sanului
Scaderea fertilitatii, aspermie.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Mai putin frecvente: durere la locul unde cancerul a aparut pentru prima data, stare de rau.
Cu frecventa necunoscuta: slabiciune, febra, extravazare in tesutul subcutanat in timpul injectarii intravenoase a solutiei de vinblastina poate conduce la celulita, necroza si tromboflebita, durere la locul de injectare, mai ales dupa injectarea in vase mici.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Simptome:
Supradozajul cu vinblastina conduce la agravarea reactiilor adverse (vezi pct. 4.8). Supresia maduvei osoase, in special leucopenia, poate fi mai pronuntata. In plus, poate fi observata neurotoxicitatea (parestezia, neuropatia periferica), similara celei observate cu sulfatul de vincristina.
Tratament
Nu exista antidot pentru supradozajul cu vinblastina. Tratamentul este simptomatic si de sustinere. Se recomanda intreruperea administrarii de vinblastina. Daca este necesar, trebuie luate masuri generale de sustinere si trebuie efectuate transfuzii de sange. In cazul unei supradoze, se recomanda urmatorul tratament:
- prevenirea efectelor “sindromului de secretie inadecvata de hormon antidiuretic” prin limitarea administrarii lichidelor si prin administrarea unui diuretic de ansa;
- administrarea unui medicament anticonvulsivant;
- prevenirea si tratamentului ileusului paralitic;
- monitorizarea cardio-vasculara
- monitorizarea zilnica a hemoleucogramei pentru evaluarea necesitatii administrarii de transfuzii. Granulocitopenia este cea mai grava consecinta a administrarii unor doze mari de vinblastina si poate avea potential letal.
Daca se inghite vinblastina, se poate administra pe cale orala carbune activat in namol de apa, impreuna cu un purgativ. Utilizarea colestiraminei in aceasta situatie nu a fost evaluata.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Antineoplazice, alcaloizi din vinca si analogi, codul ATC: L01CA01
Desi mecanismul de actiune al vinblastinei nu este complet cunoscut, vinblastina pare sa se lege de proteinele microtubulare ale fusului mitotic. In acest fel previne polimerizarea adecvata a acestora si produce arestul celular in metafaza. In concentratii mari, vinblastina exercita efecte complexe asupra acizilor nucleici si sintezei proteinelor. Vinblastina interfera cu metabolismul aminoacizilor prin blocarea utilizarii celulare a acidului glutamic – inhiba sinteza de purine, a ciclului acidului citric si blocarea formarii de uree. Vinblastina are si activitate imunosupresoare.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtia vinblastinei la nivelul tractului gastro-intestinal este inprevizibila. Dupa administrarea i.v., medicamentul dispare rapid din sange si este distribuit in tesuturi.
Vinblastina traverseaza in mica masura bariera hemato-encefalica si nu poate atinge concentratii terapeutice in lichidul cefalo-rahidian.
Metabolizarea este extensiva, in principal la nivel hepatic la des-acetilvinblastina, metabolit mult mai activ decat produsul parinte.
Eliminarea este lenta si se face prin urina si fecale – dupa tranzit biliar.
Date preclinice de siguranta
Studiile la animale asupra reproducerii au aratat efecte nocive asupra fertilitatii, precum si toxicitate embrionara. Studiile de toxicitate cronica au aratat inhibarea spermatogenezei si toxicitate gastro- intestinala. Diferite teste de genotoxicitate au demonstrat ca vinblastina poate induce anomalii cromozomiale, micronucleice si poliploidale. Vinblastina este posibil carcinogena. Alte informatii preclinice nu adauga informatii relevante celor prevazute in sectiunile clinice.