Indicatii
Tratamentul simptomelor functionale ale hipertrofiei benigne a prostatei.
Tratamentul adjuvant al sondajului vezical in retentia acuta de urina determinata de hipertrofia benigna a prostatei.
Dozaj
Hipertrofia benigna a prostatei
Doza recomandata este de un comprimat Xatral SR 10 mg pe zi, administrat oral, imediat dupa masa de seara.
Retentia acuta de urina
Se administreaza un comprimat Xatral SR 10 mg, imediat dupa masa de seara timp de 3-4 zile, respectiv 2-3 zile in care sonda este montata si 1 zi dupa indepartarea acesteia.
Nu s-a stabilit beneficiul tratamentului pentru aceasta indicatie la pacienti cu varsta mai mica de 65 ani si cu durata peste 4 zile.
Comprimatul trebuie inghitit intreg, cu un pahar cu apa (vezi pct. 4.4).
Copii si adolescenti
Eficacitatea Xatral SR 10 mg nu a fost demonstrata la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 2 si 16 ani (vezi pct. 5.1). Prin urmare, Xatral SR 10 mg nu este indicat pentru utilizare la copii si adolescenti.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la clorhidrat de alfuzosina sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Hipotensiune arteriala ortostatica. Insuficienta hepatica.
Asociere cu alte α1 blocante.
Atentionari
Xatral SR nu trebuie administrat pacientilor cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei mai mic 30 ml/min) datorita lipsei datelor privind siguranta medicamentului.
Clorhidratul de alfuzosina trebuie administrat cu prudenta la pacientii tratati cu medicamente antihipertensive sau nitrati (vezi pct. 4.5).
La anumiti pacienti poate sa determine hipotensiune arteriala ortostatica, cu sau fara simptome (ameteli, fatigabilitate, transpiratii), in primele ore dupa administrare. In acest caz, pacientul trebuie mentinut in clinostatism pana la disparitia completa a simptomelor. Aceste reactii adverse sunt tranzitorii, apar la inceputul tratamentului si nu impiedica, de obicei, continuarea tratamentului. In cadrul supravegherii dupa punerea pe piata, la pacienti cu factori de risc preexistenti (cum sunt afectiuni cardiace subiacente si/sau tratament in asociere cu medicamente antihipertensive), a fost raportata scaderea pronuntata a tensiunii arteriale. Riscul de a dezvolta hipotensiune arteriala si alte reactii adverse asociate poate fi mai mare la persoanele varstnice.
Pacientul trebuie atentionat ca exista posibilitatea aparitiei acestor simptome. Se recomanda prudenta, in special la varstnici.
Trebuie sa se manifeste prudenta atunci cand clorhidratul de alfuzosina se administreaza la pacienti care au prezentat un raspuns hipotensiv marcat la alt blocant alfa1-adrenergic.
La pacientii coronarieni, clorhidratul de alfuzosina nu trebuie recomandat in monoterapie. Tratamentul specific pentru insuficienta coronariana trebuie continuat. Daca angina pectorala reapare sau se agraveaza, tratamentul cu clorhidrat de alfuzosina trebuie intrerupt.
Similar tuturor blocantelor receptorilor alfa1, alfuzosina trebuie utilizata cu prudenta la pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.
Pacientii cu interval QTc prelungit congenital, cu istoric cunoscut de prelungire dobandita a intervalului QTc sau care sunt tratati cu medicamente cu efect cunoscut de crestere a intervalului QTc trebuie evaluati inainte si in timpul administrarii alfuzosinei.
In timpul operatiei de cataracta, la unii pacienti aflati sub tratament sau tratati anterior cu alfa1- blocante, s-a observat aparitia unei variante a sindromului de pupila mica (sindrom de iris flasc intraoperator – SIFI). Desi riscul de aparitie a acestei reactii pare foarte mic in cazul alfuzosinei, chirurgii oftalmologi trebuie informati inaintea operatiei de cataracta despre utilizarea actuala sau anterioara de alfa1-blocante, deoarece SIFI poate favoriza cresterea complicatiilor procedurale.
Oftalmologul trebuie sa fie pregatit in vederea unor posibile modificari ale tehnicii chirurgicale.
Similar altor blocante ale receptorilor alfa1, alfuzosina a fost asociata cu priapism (erectie peniana persistenta, dureroasa, aparuta fara stimulare sexuala). Deoarece aceasta tulburare poate conduce la impotenta permanenta, daca nu este tratata adecvat, pacientii trebuie informati cu privire la gravitatea ei (vezi pct. 4.8).
Pacientii trebuie instruiti sa inghita comprimatele intregi. Trebuie interzis orice alt mod de administrare, cum sunt sfaramarea, mestecarea, ruperea, macinarea sau pisarea sub forma de pulbere.
Astfel de actiuni pot duce la o eliberare si o absorbtie neadecvata a medicamentului si in consecinta, la o posibila aparitie precoce de reactii adverse.
Acest medicament contine ulei de ricin hidrogenat care poate provoca disconfort la nivelul stomacului si diaree.
Interactiuni
Asocieri contraindicate
Alte blocante ale receptorilor alfa1-adrenergici (prazosin, urapidil, minoxidil) (vezi pct. 4.3): asocierea cu clorhidratul de alfuzosina determina cresterea efectului hipotensor, cu risc de hipotensiune arteriala ortostatica severa.
Asocieri care trebuie luate in considerare
Medicamente antihipertensive: efect antihipertensiv si risc crescut de hipotensiune arteriala ortostatica (efect aditiv) (vezi pct. 4.4).
Nitrati (vezi pct. 4.4).
Inhibitori potenti ai citocromului CYP3A4, cum sunt ketoconazol, itraconazol, claritromicina, eritromicina si ritonavir: cresterea concentratiei plasmatice a alfuzosinei si accentuarea reactiilor adverse (vezi pct. 5.2).
Administrarea de anestezice generale la pacienti tratati cu alfuzosina poate determina instabilitatea tensiunii arteriale.
Sarcina
Nu este cazul, deoarece medicamentul este indicat numai la barbati.
Nu exista date disponibile cu privire la siguranta administrarii clorhidratului de alfuzosina in timpul sarcinii si despre eliminarea clorhidratului de alfuzosina in laptele uman.
Condus auto
Nu exista date disponibile cu privire la afectarea capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Pot sa apara reactii adverse, cum sunt hipotensiune arteriala ortostatica, vertij, ameteli, astenie si tulburari vizuale, in special la inceputul tratamentului cu clorhidrat de alfuzosina. Acestea trebuie luate in considerare in cazul conducerii de vehicule si folosirii de utilaje.
Reactii adverse
Pentru clasificarea reactiilor adverse in functie de frecventa s-a utilizat urmatoarea conventie: foarte frecvente (mai mare sau egal 1/10); frecvente (mai mare sau egal 1/100 si mai mic 1/10); mai putin frecvente (mai mare sau egal 1/1000 si mai mic 1/100); rare (mai mare sau egal 1/10000 si mai mic 1/1000); foarte rare (mai mic 1/10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Tulburari hematologice si limfatice
Cu frecventa necunoscuta: neutropenie, trombocitopenie.
Tulburari psihice
Mai putin frecvente: somnolenta.
Tulburari ale sistemului nervos Frecvente: ameteli, lipotimie, cefalee. Mai putin frecvente: vertij, sincopa.
Tulburari oculare
Mai putin frecvente: vedere anormala
Cu frecventa necunoscuta: sindrom de iris flasc intraoperator (vezi pct. 4.4).
Tulburari cardiace
Mai putin frecvente: tahicardie, palpitatii.
Foarte rare: angina pectorala la pacienti cu boala coronariana preexistenta (vezi pct. 4.4).
Cu frecventa necunoscuta: fibrilatie atriala.
Tulburari vasculare
Mai putin frecvente: hipotensiune arteriala (ortostatica) (vezi pct. 4.4), hiperemie faciala tranzitorie.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: rinita.
Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: greata, dureri abdominale. Mai putin frecvente: diaree, xerostomie. Cu frecventa necunoscuta: varsaturi.
Tulburari hepatobiliare
Cu frecventa necunoscuta: leziune hepatocelulara, boala hepatica asociata cu colestaza.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Mai putin frecvente: eruptie cutanata tranzitorie, prurit.
Foarte rare: urticarie, angioedem.
Tulburari ale aparatului genital si sanului
Cu frecventa necunoscuta: priapism.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: astenie.
Mai putin frecvente: edem, dureri toracice (vezi pct. 4.4).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata, la:.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478-RO Tel: +4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Supradozaj
In caz de supradozaj, pacientul trebuie internat in spital si mentinut in clinostatism. Se instituie tratamentul conventional pentru hipotensiune arteriala.
In caz de hipotensiune arteriala marcata, tratamentul adecvat consta in administrarea unui vasoconstrictor cu actiune directa pe fibra musculara neteda vasculara.
Alfuzosina este greu dializabila, din cauza legarii in proportie mare de proteinele plasmatice, prin urmare dializa nu aduce un beneficiu.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: medicamente pentru tratamentul hipertrofiei benigne a prostatei, antagonisti ai receptorilor alfa-adrenergici, codul ATC: G04CA01.
Clorhidratul de alfuzosina este un derivat de chinazolina, activ pe cale orala.
Clorhidratul de alfuzosina este un antagonist selectiv al receptorilor alfa1-adrenergici postsinaptici. Studiile farmacologice in vitro au demonstrat selectivitatea clorhidratului de alfuzosina pentru receptorii alfa1-adrenergici de la nivelul trigonului vezical, uretrei si prostatei.
Blocantele alfa-adrenergice scad obstructia infra-vezicala prin actiune directa asupra muschilor netezi prostatici.
Studiile in vivo efectuate la animale au aratat ca clorhidratul de alfuzosina scade presiunea uretrala, ceea ce determina scaderea rezistentei la fluxul urinar in timpul mictiunii. Un studiu la sobolani vigili a aratat ca efectul asupra presiunii uretrale este mai mare decat cel asupra tensiunii arteriale.
In studiile placebo-controlate efectuate la pacienti cu hipertrofie benigna a prostatei, clorhidratul de alfuzosina:
a crescut semnificativ, in medie cu 30%, valoarea maxima a debitului urinar (Qmax) la pacientii cu Qmax≤15 ml/s; aceasta ameliorare se observa de la prima doza;
a redus semnificativ presiunea detrusorului si a crescut volumul, determinand o senzatie de necesitate de mictiune;
a redus semnificativ volumul urinar rezidual.
In studiul ALFAUR, efectul clorhidratului de alfuzosina asupra reluarii mictiunilor a fost evaluat la 357 barbati cu varsta de peste 50 ani, care au prezentat un prim episod dureros de retentie acuta de urina (RAU) determinata de hipertrofia benigna a prostatei, cu volumul urinar rezidual cuprins intre 500 si 1500 ml dupa montarea sondei vezicale si in timpul primei ore dupa aceea. In acest studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, cu doua grupuri paralele in care s-a comparat clorhidratul de alfuzosina, 10 mg pe zi, sub forma de comprimate cu eliberare prelungita, cu placebo, evaluarea reluarii mictiunilor s-a realizat la 24 ore de la indepartarea sondei, dimineata, dupa cel putin 2 zile de tratament cu clorhidrat de alfuzosina.
La pacientii care au prezentat un prim episod de retentie acuta de urina, tratamentul cu clorhidrat de alfuzosina a permis cresterea semnificativa (p=0,012) a reluarii mictiunilor dupa indepartarea sondei, respectiv 146 de reluari ale mictiunilor (61,9%) in grupul la care s-a administrat clorhidrat de alfuzosina, fata de 58 (47,9%) in grupul placebo.
Copii si adolescenti
Xatral SR 10 mg nu este indicat pentru utilizare la copii si adolescenti (vezi pct. 4.2).
Eficacitatea clorhidratului de alfuzosina nu a fost demonstrata in doua studii clinice efectuate la 197 de pacienti cu varsta cuprinsa intre 2 si 16 ani, cu o crestere a limitei presiunii de scurgere a detrusorului (PPS mai mare sau egal 40 cm H2O) de cauza neurologica. Pacientii au fost tratati cu clorhidrat de alfuzosina
0,1 mg/kg/zi sau 0,2 mg/kg/zi, utilizand forme farmaceutice adaptate pentru copii si adolescenti.
Proprietati farmacocinetice
Clorhidratul de alfuzosina
Proportia de legare de proteinele plasmatice a clorhidratului de alfuzosina este de aproximativ 90%. Clorhidratul de alfuzosina este intens metabolizat la nivel hepatic, numai 11% din doza eliminandu-se prin urina in forma nemodificata.
Majoritatea metabolitilor (care sunt inactivi) sunt excretati prin materiile fecale (75-90%).
Profilul farmacocinetic al clorhidratului de alfuzosina nu este modificat in caz de insuficienta cardiaca cronica.
Forma cu eliberare prelungita:
La voluntarii sanatosi de varsta medie, dupa administrarea unei doze de 10 mg clorhidrat de alfuzosina, valoarea medie a biodisponibilitatii este de 104,4% comparativ cu forma cu eliberare imediata, administrata in doza de 7,5 mg clorhidrat de alfuzosina (2,5 mg clorhidrat de alfuzosina de 3 ori pe zi). Concentratia plasmatica maxima (Cmax) se atinge la 9 ore dupa administrare, comparativ cu 1 ora pentru forma cu eliberare imediata.
Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este de 9,1 ore.
Studiile au aratat ca biodisponibilitatea este crescuta atunci cand medicamentul este administrat dupa masa (vezi pct. 4.2).
La pacientii varstnici, parametrii farmacocinetici (Cmax si aria de sub curba concentratiei plasmatice a medicamentului in functie de timp - ASC) nu sunt crescuti, comparativ cu voluntarii sanatosi de varsta medie.
La pacientii cu insuficienta renala moderata (clearance-ul creatininei mai mic 30 ml/minut), valorile medii ale Cmax si ASC sunt moderat crescute, comparativ cu voluntarii cu functie renala normala, fara modificarea timpului de injumatatire plasmatica prin eliminare. Ca urmare, nu este necesara ajustarea dozelor la pacientii cu clearance-ul creatininei mai mic 30 ml/minut.
Interactiuni metabolice: CYP3A4 este principala enzima implicata in metabolizarea clorhidratului de alfuzosina. Ketoconazolul este un inhibitor potent al CYP3A4. Doze zilnice de 200 mg ketoconazol, administrate timp de 7 zile, au determinat o crestere de 2,11 ori a Cmax si de 2,46 ori a ASC0-t (ASC de la momentul zero pana la momentul determinarii ultimei concentratii plasmatice cuantificabile) pentru clorhidratul de alfuzosina administrat in doza zilnica unica de 10 mg, dupa masa. Alti parametri, precum timpul dupa administrarea medicamentului la care se atinge Cmax (Tmax) si timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare (t1/2) nu au fost modificati.
Administrarea timp de 8 zile a 400 mg ketoconazol, zilnic, a determinat cresterea Cmax de 2,3 ori, a ASC0-t de 3,2 ori si a ASC de 3,0 ori, pentru clorhidratul de alfuzosina (vezi pct. 4.5).
Date preclinice de siguranta
Nu sunt disponibile.