Indicatii
XIFIA este indicat pentru tratarea urmatoarelor infectii, cauzate de microorganisme sensibile, la copii cu varsta peste 6 luni, adolescenti si adulti (vezi pct. 4.4 si pct. 5.1):
- Exacerbare acuta a bronsitei cronice
- Pneumonie comunitara
- Infectii de tract urinar inferior
- Pielonefrita
La tratamentul:
- Otitei medii
- Sinuzitei
- Faringitei
Trebuie luate in considerare ghidurile oficiale privind utilizarea corespunzatoare a medicamentelor antibacteriene.
Dozaj
Doze
Adulti si adolescenti
400 mg o data pe zi (= 20 ml de suspensie reconstituita) in priza unica sau de 2 doua ori pe zi cate 200 mg (= 10 ml) la interval de 12 ore.
Varstnici
Pacientii varstnici pot utiliza aceeasi doza ca si cea recomandata pentru adulti. Este necesara evaluarea functiei renale, doza trebuie ajustata in caz de insuficienta renala severa (vezi „Dozele in insuficienta renala”) (vezi mai sus si pct. 4.4).
Copii cu varsta sub 12 ani
Cefixima 8 mg/kg corp si zi, in priza unica sau doua prize divizate, la interval de 12 ore.
Recomandarile privind dozele sunt date in tabelul urmator:
Greutate | Doza zilnica (ml) O data pe zi | Doza zilnica (ml) De doua ori pe zi | Doza zilnica (mg) |
6,0 kg-9 kg (pentru sugari cu varsta peste 6 luni) | 1 x 2,5 ml | 2 x 1,25 ml | 50 mg |
10,0 kg | 4 ml | 2 x 2 ml | 80 mg |
12,5 kg | 5 ml | 2 x 2,5 ml | 100 mg |
15,0 kg | 6 ml | 2 x 3 ml | 120 mg |
17,5 kg | 7 ml | 2 x 3,5 ml | 140 mg |
20,0 kg | 8 ml | 2 x 4 ml | 160 mg |
22,5 kg | 9 ml | 2 x 4,5ml | 180 mg |
25,0 kg | 10 ml | 2 x 5 ml | 200 mg |
27,5 kg | 11 ml | 2 x 5,5 ml | 220 mg |
30,0 kg | 12 ml | 2 x 6 ml | 240 mg |
37,5 kg | 15 ml | 2 x 7,5 ml | 300 mg |
mai mare de 37,5 kg | 20 ml | 2 x 10 ml | 400 mg |
La adolescentii si adultii fara probleme la inghitire, se recomanda utilizarea de cefixima sub forma de comprimate.
Nu au fost stabilite siguranta si eficacitatea cefiximei la copii cu varsta sub 6 luni.
Insuficienta renala
Cefixima poate fi administrata in caz de disfunctie renala. Dozele si schema de administrare uzuale pot fi utilizate la pacienti cu clearance al creatininei de 20 ml/min sau mai mare. La pacientii la care clearance-ul creatininei este mai mic de 20 ml/min/1,73 m², se recomanda ca doza de 200 mg administrata o data pe zi sa nu fie depasita. La copiii cu varsta sub 12 ani cu clearance-ul creatininei mai mic de 20 ml/min/1,73 m², se administreaza o doza de 4 mg cefixima/kg corp numai o data pe zi. Doza si schema de administrare in cazul pacientilor care efectueaza sedinte de dializa peritoneala ambulatorie cronica sau hemodializa trebuie sa urmeze aceleasi recomandari ca si in cazul pacientilor avand clearance-ul creatininei mai mic de 20 ml/min.
Durata tratamentului
Durata unei scheme de tratament uzuale este de 7 zile. In functie de severitatea infectiei, tratamentul poate fi continuat pana la cel mult 14 zile.
In cazul cistitei acute necomplicate la femei, perioada de tratament este de 1-3 zile.
Metoda de administrare
Pentru instructiuni privind reconstituirea medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6. XIFIA100 mg/5 ml granule pentru suspensie orala se administreaza numai pe cale orala. Suspensia reconstituita se administreaza nediluata, inainte sau in timpul meselor (vezi pct. 5.2).
Pentru a facilita o dozare corecta, flaconul este insotit de o seringa din plastic pentru administrare orala (5 ml). O seringa din plastic pentru administrare orala (5 ml) contine echivalentul a 100 mg de cefixima.
Absorbtia cefiximei nu este modificata semnificativ de prezenta alimentelor.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, alte antibiotice cefalosporinice sau la oricare dintre excipientii mentionati la pct. 6.1.
Antecedente de reactii, de hipersensibilitate la penicilina sau la orice antibiotic beta-lactamic imediate si/sau severe.
Atentionari
Hipersensibilitate la peniciline
Cefixima trebuie administrata cu precautie la pacientii care au prezentat hipersensibilitate la alte medicamente. Cefalosporinele trebuie administrate cu precautie la pacientii cu sensibilitate la penicilina, intrucat exista dovezi privind o alergenitate incrucisata partiala intre peniciline si cefalosporine.
Pacientii au prezentat reactii severe (inclusiv anafilaxie) la ambele clase de medicamente. Este indicat sa se acorde o atentie speciala pacientilor care au prezentat orice reactie alergica la peniciline sau la orice alte antibiotice beta-lactamice, intrucat pot aparea reactii incrucisate (pentru contraindicatii induse de reactiile de hipersensibilitate, vezi pct. 4.3).
Daca apar reactii severe de hipersensibilitate sau reactii anafilactice dupa administrarea cefiximei, utilizarea acesteia trebuie intrerupta imediat si trebuie sa se instituie masurile de urgenta adecvate.
Pacienti cu insuficienta renala
Cefixima trebuie administrata cu precautie la pacientii cu un clearance al creatininei mai mic de 20 ml/min (vezi pct. 4.2 si 5.2).
Colita pseudomembranoasa
Tratamentul cu cefixima in doza recomandata (400 mg) poate afecta in mod semnificativ flora normala a colonului si poate duce la dezvoltarea excesiva a Clostridium difficile. Studiile indica faptul ca o toxina produsa de Clostridium difficile reprezinta principala cauza de diaree asociata antibioterapiei. La pacientii care dezvolta diaree severa persistenta in cursul utilizarii cefiximei sau dupa aceea, trebuie luat in considerare riscul de colita pseudomembranoasa cu risc vital. Utilizarea cefiximei trebuie intrerupta si trebuie instituite masuri terapeutice adecvate. Este contraindicata utilizarea medicamentelor care inhiba peristaltismul intestinal (vezi pct. 4.8).
Utilizarea prelungita a cefiximei poate duce la dezvoltarea excesiva a microorganismelor rezistente.
Reactii adverse cutanate severe
La pacientii tratati cu cefixima au fost raportate reactii cutanate severe, de exemplu sindromul hipersensibilitatii indusa de medicamente (DRESS) sau reactiile buloase la nivelul pielii (necroliza epidermica toxica, sindromul Stevens-Johnson) (vezi pct. 4.8). Daca apar astfel reactii adverse, tratamentul cu cefixima trebuie intrerupt imediat.
Utilizarea la copii si adolescenti
Cefixima nu se administreaza la nou-nascuti si la nou-nascutii prematuri.
Administrarea cu alte medicamente
Functia renala trebuie monitorizata in cazul administrarii unui tratament concomitent care include medicamente care contin cefixima si antibiotice aminoglicozide, polimixina B, colistina sau diuretice de ansa in doze mari (de exemplu furosemid), din cauza probabilitatii unei afectari renale suplimentare. Acest lucru este valabil in special in cazul pacientilor cu functie renala deja afectata (vezi pct. 4.5).
Utilizarea cefiximei poate determina varsaturi si diaree (vezi pct. 4.8). In acest caz, eficacitatea acesteia si/sau a altor medicamente (cum ar fi contraceptivele orale) poate fi afectata.
XIFIA 100 mg/5 ml granule pentru suspensie orala contine zahar. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, malabsorbtie de glucoza-galactoza sau insuficienta a zaharazei-izomaltazei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Interactiuni
Administrarea concomitenta cu substante cu potential nefrotoxic (cum sunt antibioticele aminoglicozide, colistina, polimixina si viomicina) si cu diuretice cu actiune intensa (de exemplu acidul etacrinic sau furosemidul) induce un risc crescut de afectare a functiei renale (vezi pct. 4.4).
Nifedipina, un blocant al canalelor de calciu, poate creste biodisponibilitatea cefiximei cu pana la 70%.
Cresterea timpilor de protrombina, un efect comun cu alte cefalosporine, a fost observata la un numar mic de pacienti. Prin urmare, trebuie acordata o atentie deosebita pacientilor carora li se administreaza tratament anticoagulant.
O reactie fals pozitiva la testarea glucozuriei poate sa apara in cazul utilizarii solutiilor Benedict sau Fehling sau in cazul utilizarii comprimatelor de test cu sulfat de cupru, dar nu si in cazul utilizarii testelor bazate pe reactiile enzimatice ale glucozo-oxidazei.
A fost raportata obtinerea unui rezultat fals pozitiv la testul Coombs direct in cursul tratamentului cu antibiotice cefalosporinice, prin urmare trebuie avut in vedere faptul ca rezultatul pozitiv obtinut la testul Coombs poate fi determinat de administrarea medicamentului.
O reactie fals pozitiva pentru detectarea cetonelor in urina poate aparea in cazul utilizarii testelor pe baza de nitroprusiat, dar nu si in cazul utilizarii testelor pe baza de nitroferocianura.
Sarcina
Sarcina
Nu exista date adecvate privind utilizarea cefiximei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidentiat prezenta unor efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrionare/fetale, nasterii sau dezvoltarii postnatale (vezi pct. 5.3). Ca masura de precautie, XIFIA nu trebuie utilizat la femeile gravide, cu exceptia cazului in care acest lucru este considerat esential de catre medic.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca cefixima se excreta in laptele uman. Studiile non-clinice au indicat excretia cefiximei in laptele matern la animale. Trebuie luata decizia fie de a continua/intrerupe alaptarea, fie de a continua/intrerupe tratamentul cu cefixima, avand in vedere beneficiul alaptarii pentru copil si beneficiului tratamentului cu cefixima pentru femeie. Totusi, pana cand experienta clinica se va imbogati, XIFIA nu trebuie prescris la femeile care alapteaza.
Fertilitatea
Studiile cu privire la toxicitatea asupra functiei de reproducere efectuate la soarece si sobolan nu indica existenta unor efecte nocive asupra fertilitatii (vezi pct. 5.3).
Condus auto
XIFIA nu are nicio influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse
La acest punct a fost utilizata urmatoarea conventie pentru clasificarea reactiilor adverse din punct de vedere al frecventei: foarte frecvente (≥1/10) frecvente (≥1/100 si mai mic de 1/10) mai putin frecvente (≥1/1000 si mai mic de 1/100) rare (≥1/10000 si mai mic de 1/1000) foarte rare (mai mic de 1/10000) cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile)
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente≥1/100 si mai putin de 1/10 | Mai putin frecvente≥1/1000 si mai putin de 1/10 | Rare ≥1/10000 si mai putin de 1/1000 | Foarte rare mai putin de 1/10000 | Cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile) |
Infectii si infestari | Suprainfectie bacteriana, suprainfectie fungica | Colita asociata antibioterapiei (vezi pct. 4.4.) | |||
Tulburari hematologice si limfatice | Eozinofilie | Leucopenie, agranulocitoza, pancitopenie, trombocitopenie, anemie hemolitica | Trombocitoza, neutropenie | ||
Tulburari ale sistemului imunitar | Hipersensibilitate | soc anafilactic, boala serului | |||
Tulburari metabolice si de nutritie | Anorexie | ||||
Tulburari ale sistemului nervos | Cefalee | Vertij | Hiperactivitate psihomotorie | ||
Tulburari gastro- intestinale | Diaree | Durere abdominala, greata, varsaturi | Flatulenta | ||
Tulburari hepatobiliare | Hepatita, icter colestatic | ||||
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Eruptii cutanate tranzitorii | Angioedem, prurit | Sindrom Stevens- Johnson, necroliza epidermica toxica | Eruptie cutanata indusa de medicament, cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS)(vezi pct. 4.4.), eritem polimorf | |
Tulburari renale si ale cailor urinare | Nefrita interstitiala | ||||
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | Inflamatie a mucoaselor, febra | ||||
Investigatii diagnostice | Crestere a valorilor serice ale enzimelor hepatice ( transaminaze, fosfataza alcalina) | Crestere a ureei sanguine | Crestere a creatinemiei | Pozitivarea testului Coombs direct si indirect |
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Nu exista experienta privind supradozajul cu cefixima.
Reactiile adverse observate la subiectii sanatosi, la doze de pana la 2 g de cefixima, nu au fost diferite fata de profilul observat la pacientii tratati cu dozele recomandate. In caz de supradozaj poate fi indicat lavajul gastric. Nu exista antidot specific. Cefixima nu este eliminata din circulatie in cantitati semnificative prin hemodializa sau dializa peritoneala.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: cefalosporine de generatia a treia, codul ATC: J01DD08.
Mecanism de actiune
Cefixima este un medicament antibacterian din clasa cefalosporinelor. Similar altor cefalosporine, cefixima exercita o actiune antibacteriana prin legarea de proteinele care leaga penicilina, implicate in sinteza peretelui celulei bacteriene. Aceasta duce la liza celulara bacteriana si moartea celulei.
Relatia farmacocinetica/ farmacodinamie
In cadrul studiilor cu privire la farmacocinetica/ farmacodinamie, s-a constatat ca intervalul de timp in care concentratia plasmatica a cefiximei depaseste CMI a organismului infectant se coreleaza cel mai bine cu eficacitatea.
Mecanisme de instalare a rezistentei
Rezistenta bacteriana la cefixima poate fi determinata de unul sau mai multe dintre urmatoarele mecanisme:
Hidroliza prin intermediul beta-lactamazelor cu spectru extins si/sau al enzimelor codate cromozomial (AmpC), a caror producere poate fi indusa sau dezinhibata la anumite specii de bacterii aerobe Gram-negativ
Afinitate redusa a proteinelor care leaga penicilina
Permeabilitate redusa a membranei externe a anumitor microorganisme Gram-negativ, care restrictioneaza accesul la proteinele care leaga penicilina
Pompe care determina efluxul medicamentului
Este posibila coexistenta mai multor mecanisme de rezistenta dintre cele descrise, intr-o singura celula bacteriana. In functie de mecanismul(ele) de rezistenta prezent(e), bacteria poate exprima o rezistenta incrucisata la cateva sau la toate antibioticele beta-lactamice si/sau la medicamente antibacteriene din alte clase.
Valori critice
Valorile critice pentru concentratia minima inhibitorie (CMI), stabilite de catre EUCAST (ianuarie 2015) pentru cefixima, sunt:
- H. influenzae: sensibil ≤ 0,12 mg/l, rezistent mai mare de 0,12 mg/l
- M. catarrhalis: sensibil ≤ 0,5 mg/l, rezistent mai mare de 1,0 mg/l
- Neisseria gonorrhoeae: sensibil ≤ 0,12 mg/l, rezistent mai mare de 0,12 mg/l
- Enterobacteriaceae: sensibil ≤1,0 mg/l, rezistent mai mare de 1,0 mg/l (numai pentru infectii necomplicate de tract urinar)
- Valori critice care nu au legatura cu specia: dovezi insuficiente
Sensibilitate
Prevalenta rezistentei poate varia pe criterii geografice si temporale pentru anumite specii, informatiile privind rezistenta la antibiotice pe plan local fiind deosebit de utile, in special in cazul tratarii infectiilor severe. Daca prevalenta rezistentei este de asa natura incat utilitatea medicamentului antibiotic este discutabila in cel putin unele tipuri de infectii, trebuie solicitata opinia expertilor, dupa caz.
Speciile sensibile in mod obisnuit |
Aerobi Gram-pozitiv: Streptococcus pyogenes |
Aerobi Gram-negativ: Haemophilus influenzae Moraxella catarrhalis Proteus mirabilis% |
Specii in cazul carora rezistenta poate reprezenta o problema |
Aerobi Gram-negativ: Citrobacter freundii $ Enterobacter cloacae $ Escherichia coli % & Klebsiella oxytoca % Klebsiella pneumoniae % Morganella morgani $ Serratia marcescens $ |
Specii inerent rezistente |
Aerobi Gram-pozitiv:
Enterococci
Streptococcus pneumoniae Staphylococcus spp.
Aerobi Gram-negativ: Pseudomonas species Alte microorganisme Chlamydia spp.
Chlamydophila spp. Clostridium difficile Bacteroides fragilis Legionella pneumophila Mycoplasma spp.
$ Sensibilitate intermediara naturala.
% Tulpinile care produc beta-lactamaza cu spectru extins (ESBL) sunt intotdeauna rezistente.
& Rata de rezistenta mai mica de 10% in tulpinile izolate de la pacienti de sex feminin cu cistita necomplicata, in caz contrar mai mare de 10%.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Biodisponibilitatea orala absoluta a cefiximei se incadreaza in intervalul 40-50%. Absorbtia nu este modificata semnificativ de prezenta alimentelor. Prin urmare, cefixima poate fi administrata indiferent de mese.
Distributie
Legarea de proteinele plasmatice se face intr-o proportie importanta la om si animale; cefixima se leaga aproape exclusiv de fractia albuminica, concentratia plasmatica medie a fractiei libere fiind de aproximativ 30%. In serul uman, legarea de proteine a cefiximei este dependenta de concentratia plasmatica numai la concentratii foarte mari, care nu se regasesc in cazul utilizarii dozelor clinice.
Din studiile in vitro, concentratiile in ser sau in urina de 1 mcg/ml sau mai mari au fost considerate ca fiind adecvate pentru majoritatea microorganismelor patogene impotriva carora cefixima este activa. De obicei, concentratiile plasmatice maxime, obtinute prin administrarea dozelor recomandate la adulti sau la copii, sunt intre 1,5 si 3 mcg/ml. Acumularea rezultata prin administrarea de doze multiple de cefixima este mica sau absenta.
Metabolizare si eliminare
A fost comparata farmacocinetica cefiximei la varstnicii sanatosi (varsta mai mare de 64 ani) si la voluntarii tineri (11-35) in conditiile administrarii unei doze de 400 mg o data pe zi, timp de 5 zile. Valorile Cmax si ASC au fost putin mai mari la varstnici. Pacientii varstnici pot utiliza aceleasi doze ca si populatia generala (vezi pct. 4.2).
Cefixima este eliminata predominant in forma nemodificata, in urina. Filtrarea glomerulara este considerata ca fiind mecanismul predominant. Metabolitii cefiximei nu au fost izolati din ser sau urina, la om.
Transferul cefiximei radiomarcate cu 14C prin lapte de la femelele de sobolan care alapteaza la puii alaptati a fost scazut din punct de vedere cantitativ (se transfera puiului aproximativ 1,5% din cantitatea de cefixima aflata in corpul mamei). Nu sunt disponibile date privind secretia cefiximei in laptele uman.
Transferul placentar al cefiximei a fost redus la femelele de sobolan gestante carora li s-a administrat cefixima radiomarcata.
Date preclinice de siguranta
Studiile cu privire la toxicitatea cronica nu au furnizat dovezi care sa sugereze ca ar putea aparea la om reactii adverse care nu sunt cunoscute in prezent. In plus, studiile in vivo si in vitro nu au furnizat nicio dovada privind existenta unui potential de mutagenitate. Nu au fost realizate studii pe termen lung privind carcinogenitatea. Au fost efectuate studii privind toxicitatea asupra functiei de reproducere la soarece si sobolan, utilizand doze de pana la 400 ori mai mari decat doza recomandata la om, fara a se obtine nicio dovada de afectare a fertilitatii sau de efecte nocive asupra fetusului, induse de cefixima.
La iepure, la doze de pana la 4 ori mai mari decat doza recomandata la om, nu a aparut nicio dovada de efect teratogen; a existat o incidenta inalta a cazurilor de avort si deces matern, care reprezinta o consecinta previzibila a sensibilitatii cunoscute a iepurilor la modificarile induse de antibiotice la nivelul microflorei intestinale.