Alergii alimentare: Simptome, tratament si preventie

Reactiile alergice alimentare sunt mai frecvente in cazul bebelusilor si copiilor, dar in cele mai multe cazuri, cand ajung la maturitate, copiii nu mai sufera de aceasta afectiune. Alergia alimentara se poate manifesta la orice varsta. Este posibil, de exemplu, sa dezvolti o alergie alimentara la alimente pe care le-ai consumat foarte multi ani, fara sa ai nicio problema. Este nevoie sa ai o imunitate puternica.

Manifestarile alergiei alimentare

Alergia alimentara se manifesta in principal prin:

• probleme digestive; 
• urticarie; 
• inflamarea cailor aeriene;

Unele persoane pot dezvolta o forma de alergie alimentara foarte puternica, numita anafilaxie sau soc anafilactic. Aceasta reactie poate pune viata in pericol. Socul anafilactic se declanseaza in general brusc, iar in circa o treime din cazuri la baza lui se afla consumul unui aliment. Pot provoca soc anafilactic alimente precum:

• arahidele;
• nucile;
• pestele;
• fructele de mare.

In cazul socului anafilactic, simptomele alergiei alimentare sunt foarte accentuate. Este un caz de soc anafilactic daca tensiunea este foarte scazuta, daca se asociaza pierderea cunostintei, aritmia sau daca intervine decesul.

Pe de alta parte, alergia alimentara nu trebuie confundata cu afectiuni precum:

Intoleranta alimentara: este o degradare a starii de sanatate care nu are legatura cu intarirea imunitatii (intoleranta la lactoza de exemplu).

Toxiinfectia alimentara: presupune consumul de bauturi sau alimente cu agenti patogeni infectiosi (bacterii, virusuri, paraziti). Simptomele toxiinfectiei alimentare sunt: 

• stomac deranjat;
• crampe stomacale;
• greata;
• voma;
• diaree;
• febra.

Alergia alimentara nu trebuie confundata nici cu:

• sindromul de colon iritat;
• gastroenterita infectioasa;
• reactii la aditivi alimentari: glutamat monosodic, metabisulfit, tartrazina.

Complicatiile alergiei alimentare

Cele mai frecvente dar si cele mai grave complicatii ale alergiei alimentare sunt:

• Anafilaxia (socul anafilactic): se poate instala la cateva minute de la ingestia alimentului care declanseaza reactia alergica. 
• Dermatita atopica: se manifesta prin reactii cutanate (de tipul eczemei). 

Simptomele alergiei alimentare

Simptomele alergiei alimentare pot aparea in cateva minute si in cel mult 2 ore de la ingerarea alimentului care declanseaza reactia alergica:

• simptome cutanate (eruptii piele);
• simptome respiratorii;
• digestive;
• cardiovasculare.

Natura si severitatea simptomelor variaza de la o persoana la alta:

• varsaturi si/sau crampe stomacale;
• urticarie, alergii cutanate;
• dificultate in respiratie (dispnee);
• respiratie suieratoare (wheezing);
• tuse repetata;
• dificultati la inghitire;
• puls slab;
• paloarea pielii; 
• ameteala sau senzatia de lesin.

Tipuri de alergii alimentare

Cele mai frecvente tipuri de alergii alimentare sunt:

• alergia la porumb si derivatele din porumb;
• alergia la oua;
• alergia la peste;
• alergia la carne;
• alergia la lapte;
• alergia la arahide;
• alergia la crustacee (fructe de mare);
• alergia la nuci;
• alergia la grau;
• alergia la fructe (capsune, piersici).

Cauzele alergiei alimentare

Practic, atunci cand suferi o alergie alimentara, sistemul imunitar confunda de fapt un aliment sau ingredientul/substanta dintr-un aliment cu un agent periculos pentru sanatate. Ca urmare, sistemul imunitar declanseaza anticorpi (imunoglobuline E) cu scopul de a neutraliza alimentul sau substanta respectiva. Data viitoare cand vei intra in contact cu alergenul respectiv, chiar si intr-o cantitate infima, se elibereaza histamina, prostaglandine si leucotriene, substante care determina, de fapt, reactia alergica.

In cazul adultilor, alergiile alimentare sunt declansate de proteine sau alergeni care se gasesc in: 

• fructe de mare (creveti, homari, crabi);
• arahide;
• peste;
• nuci (romanesti sau pecan);
• oua;
• lapte de vaca;
• grau;
• soia.

Factori de risc in cazul alergiei alimentare

Cel mai important factor de risc are legatura cu antecedentele alergice familiale. Riscul de a suferi alergii alimentare este mai mare atunci cand unul dintre parinti sufera o forma de alergie. Riscul creste daca ambii parinti sunt alergici. 

Exista insa si cazuri de pacienti (5-15%) cu alergie alimentara in cazul carora nu exista o predispozitie familiala.

Predispozitia alergica familiala nu reprezinta singurul factor de risc pentru alergia alimentara, mai sunt si altele:

• cazuri de astm in familie: ai un risc crescut de alergie alimentara daca cineva din familia ta sufera de astm;
• daca ai avut alte tipuri de reactii alergice (eczeme, urticarie, febra fanului);
• varsta poate fi de asemenea un factor de risc, alergiile alimentare sunt mai frecvente in randul copiilor decat in cazul adultilor. 

Diagnosticarea alergiei alimentare

Pentru stabilirea unui diagnostic de alergie alimentara, medicul trebuie sa faca anamneza (istoric medical, antecedente personale, familiale, aparitia simptomelor).

Pe langa anamneza, dianosticul este completat si de alte tipuri de teste:

Teste cutanate

In cazul testelor cutanate, se aplica solutii care contin o cantitate mica de alergen, pe o portiune mica de piele. Se urmareste reactia locala la alergenul respectiv. Solutia poate fi:

• injectata intradermic;
• aplicata direct pe piele. 

Teste sangvine 

Testele sangvine masoara concentratia serica de anticorpi produsi ca raspuns la un anumit alergen.

Teste de provocare

Testele de provocare constau in ingestia unui aliment in cantitati progresive. Aceste teste se fac doar in mediu medical, in prezenta unui medic specialist alergolog.

Tratamentul alergiei alimentare

Alergia alimentara nu se poate trata cu ajutorul tratamentelor medicamentoase (cele care previn alergiile). Singura masura prin care se poate elimina riscul alergic este scoaterea definitiva din dieta pacientului a alimentului care provoaca asemenea reactii.

Pentru manifestari mai putin severe ale alergiei alimentare, medicul poate prescrie antihistaminice, medicamente care se iau dupa expunerea la un alergen, cu scopul de a controla/ameliora reactia alergica si de a reduce disconfortul. 

De asemenea, in cazul eruptiilor cutanate, se pot aplica diverse creme antialergice, sau alcool mentolat. 

Pentru alte forme de alergie (rinita alergica, alergia la praf sau la veninul insectelor), manifestarile alergice pot fi diminuate prin intermediul terapiei de desensibilizare, care consta in expunerea pacientului la doze progresive de alergen.

Recomandare!

Pentru orice forma de alergie, inclusiv cea alimentara, consultul medicului specialist alergolog este obligatorie, acesta este singurul in masura sa stabileasca tratamentul, dozele si durata acestuia.

Tratament post-soc anafilactic

In tratamentul socului anafilactic se administreaza, in mod normal, epinefrina (adrenalina). Persoanele care au suferit la un moment dat in cursul vietii un soc anafilactic ar trebui sa poarte asupra lor, permanent, autoinjectoare cu epinefrina (EpiPen), pentru a reactiona rapid in cazul unei alte crize alergice.

Adrenalina este un hormon pe care organismul il produce in situatii de stres sau de pericol, dar si in timpul activitatilor fizice. 

Efectele adrenalinei asupra organismului:

• dilata caile respiratorii;
• creste frecventa cardiaca;
• ingusteaza vasele sangvine mici (iriga pielea si sistemul digestiv);
• mobilizeaza resursele organismului pentru a reactiona in situatii de urgenta.

Epinefrina se fabrica sintetic inca din 1900. Substanta se gaseste sub forma de solutie injectabila, care se administreaza, de cele mai multe ori, pe fata anterioara a coapsei. Epinefrina amelioreaza foarte repede simptomele alergice.

Autoinjectoarele cu epinefrina (EpiPen, AnaPen) sunt dispozitive portabile de injectare a adrenalinei. Este vorba de fapt despre o seringa preumpluta. Aceste dispozitive pot fi pentru uz pediatric sau pentru adulti. Doza este stabilita numai de catre medic, in functie de simptome, varsta si greutatea pacientului.

Adrenalina actioneaza rapid, dar efectele nu sunt pe o perioada lunga de timp, astfel incat este posibil sa ai nevoie de o a doua doza. 

Atentie!

Dupa utilizarea unui autoinjector cu epinefrina este nevoie sa te duci la farmacie cu dispozitivul pentru procurarea unei noi doze. De altfel epinefrina este sensibila la lumina si aer. De asemenea, trebuie sa stii ca tratamentul cu betablocante (pentru tratarea hipotensiunii) diminueaza eficienta adrenalinei. 

Masuri de prevenire a alergiilor alimentare

Prevenirea reactiilor alergice alimentare este foarte importanta, mai ales pentru ca ingestia unei cantitati mici de alergeni poate declansa un soc anafilactic.

Cea mai buna metoda de a preveni o reactie alergica, indiferent de tipul acesteia, este aceea de a evita alergenul care a condus la aparitia simptomelor alergice. Numai ca punerea in practica a acestei reguli nu este nici pe departe usoara, dat fiind faptul ca multe dintre alimentele care declanseaza alergiile alimentare sunt folosite drept ingrediente ale altor preparate. Riscul cel mai mare de expunere la alergeni alimentari poate aparea in cazul restaurantelor. Riscul de expunere poate fi diminuat prin alegerea unor alimente cat mai putin procesate.

Iata si alte masuri de preventie:

Consulta intotdeauna eticheta produsului alimentar

Pentru ca producatorii schimba adesea retelete produselor, este bine sa citesti de fiecare data eticheta acestora pentru a fi sigur ca nu au introdus un potential alergen. 

Atentie!

Citeste cu atentie etichetele cu ingrediente de pe produsele alimentare si afla de la medic daca substanta pe care trebuie sa o eviti are si alte nume.

Fii atent la mentiunea „poate contine urme de”

Este foarte important sa stii ce mananci. Alergenii intra intr-o varientate mare de produse, tocmai de aceea este bine sa te feresti de produsele pe a caror eticheta se mentioneaza „poate contine urme de”, cu referire la un alergen. 

Elimina sursele de contaminare

Reactiile alergice sunt declansate nu numai de ingestia directa a alergenului alimentar, dar si de ustensile de bucatarie contaminate. Este bine ca ustensilele de bucatarie ale persoanei alergice sa fie diferite de ale celorlalti membri ai familiei. 

Informarea anturajului despre alergia persoanei

Mai ales daca aceasta este un copil, persoanele cu care intra in contact (familie, colegi de scoala, profesori, vecini, prieteni) trebuie sa stie cum se manifesta alergia alimentara. De asemenea, trebuie sa li se explice ca o reactie alergica poate fi fatala si necesita masuri de urgenta. 

Autoinjector de epinefrina (adrenalina)

Daca este vorba de reactii alergice severe, atunci este bine ca pacientul sa aiba asupra lui un injector de epinefrina.

Cea mai buna metoda de preventie a alergiei alimentare este aceea sa scoti din dieta alimentele care provoaca reactii alergice. Chiar si asa, in cazul in care stii ca esti o persoana sensibila la alergeni este bine sa citesti etichetele produselor alimentare si sa dai o atentie sporita alimentelor pe care le consumi, dar si igienei zilnice.

Atenție! 

Acest articol este informativ si nu inlocuieste un consult medical specializat.

Surse relevante de informatii:

Medical News Today, „Food allergies. What you need to know”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/14384

Overview, „Food allergy”: https://www.nhs.uk/conditions/food-allergy/

HealthLine, „The 8 most common food allergies”: https://www.healthline.com/nutrition/common-food-allergies

Peter J. Delves, Food Allergy, https://www.msdmanuals.com/professional/immunology-allergic-disorders/allergic,-autoimmune,-and-other-hypersensitivity-disorders/food-allergy

LETIPharma, „Food allergies”, https://alergia.leti.com/en/food-allergies_15995