Boala coronariana - Simptome, cauze, tratament si preventie

Acestea pot ingusta peretii arterelor, se pot rupe, pot migra si pot provoca blocarea partiala sau chiar totala a fluxului de sange care hraneste inima. Boala coronariana este, dupa spusele Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), principala cauza de deces la nivelul intregii planete pentru urmatorii zece ani. Se pare ca, pana in anul 2030, peste 20 de milioane de decese vor fi cauzate de boala coronariana anual in toata lumea. 

In tara noastra, boala coronariana este responsabila pentru mai bine de 60% dintre decesele romanilor, fiind indeaproape urmata de accidentul vascular cerebral si multiple forme de cancer. Cunoasterea cauzelor bolii, a masurilor de prevenire ale acesteia, dar si a tratamentului care ar putea elimina boala coronariana devine esentiala. Afla din acest material toate aceste informatii extrem de utile.

Ce este boala coronariana?

Boala coronariana reprezinta incapacitatea arterelor coronare de a livra aportul de sange cu oxigen necesar hranirii inimii. Lipsa de adaptare intre nevoile acestui organ vital si aportul de sange oxigenat furnizat inimii va avea ca efect o insuficienta coronariana, care poate fi de doua tipuri - primara si secundara. Insuficienta coronariana primara reprezinta o scadere a debitului sanguin in artere, in vreme ce insuficienta coronariana secundara se traduce printr-o crestere a nevoii de oxigen, cum ar putea fi cazul in timpul unui antrenament fizic solicitant, si o incapacitate a inimii de a livra acest supliment de oxigen. 

Frecventa bolii coronariene

Frecventa bolii coronariene este, din pacate, una ridicata, fiind cel mai des intalnita in statele industrializate. De pilda, in 2012 au fost inregistrate, la nivel mondial, peste 7 milioane de decese cauzate de aceasta afectiune grava, cifra reprezentand peste 15% din decesele din intreaga lume ale anului respectiv, asa cum au declarat reprezentatii OMS. Extrem de raspandita si in Europa, boala coronariana este cunoscuta ca fiind cauza principala a deceselor din Franta. Boala se poate instala deopotriva la barbati si femei cu varsta medie, desi cele mai multe cazuri sunt regasite in cazul persoanelor care au depasit varsta de 65 de ani. 

Cauze pentru boala coronariana

Cel mai frecvent motiv pentru declansarea bolii coronariene este dezvoltarea unei ateroscleroze. Nivelul colesterolului ridicat poate determina formarea unor depuneri de grasime pe arterele coronare, care ajung sa se infunde. In contact cu suprafata rugoasa a placilor de grasime astfel create, un cheag sanguin poate agrava ingustarea coronariana, pana la ocluzia coronariana. 

Factorii de risc principali in cazul unei ateroscleroze pot fi:

• predispozitiile genetice
• diabetul zaharat
• nivelul crescut de colesterol (dislipidemia)
• hipertensiunea arteriala
• fumatul 
• un stil de viata sedentar
• excesul de greutate (obezitatea)
• o dieta formata preponderent din produse animale, precum lactate sau grasimi animale
• stresul 
• consumul de alcool

Cand mai mult de un factor de risc este prezent, sansele de instalare a bolii coronariene cresc considerabil. Desi boala coronariana se manifesta in special in cazul persoanelor care au depasit varsta de 65 de ani, aceasta isi poate pune bazele inca din timpul adolescentei. O perioada a tineretii caracterizata de lipsa fumatului, o dieta care nu se bazeaza doar pe produse de origine animala, un stil de viata activ, cu un program sportiv regulat, dar si pastrarea unei greutati corporale echilibrate si urmarirea tensiunii arteriale, pentru ca aceasta sa ramana in parametri normali, va miscora considerabil riscurile unei boli coronariene la o varsta inaintata.

Simptome si semne ale bolii coronariene

Boala coronariana poate fi, mai ales in stadiul incipient, foarte silentioasa. Inima poate parea ca functioneaza normal, pentru ca depunerile de grasime nu impiedica, deocamdata, fluxul normal de sange catre acest organ. Totusi, acesta este momentul perfect pentru identificare a eventualelor probleme, cand muschiul cardiac nu este inca afectat, printr-o serie de analize de cardiologie. Altfel, masurile pot fi luate mult prea tarziu, cand depunerile vor restrictiona sau chiar intrerupe fluxul sanguin prin una sau mai multe artere coronare. 

Primele semne care pot aparea in cazul bolii coronariene sunt durerea in piept, care poarta numele de angina pectorala, si lipsa de aer, adica dispneea, care apar mai ales la efort. De asemenea, se pot instala senzatia de greata, voma si transpiratie abundenta. Cea mai comuna manifestare a bolii coronariene pare sa fie senzatia de arsura in piept, deseori confundata de catre pacienti cu o arsura gastrica. Totodata, manifestarile des intalnite cuprind si oboseala fizica instalata subit sau o durere abdominala, de cele mai multe ori ignorate.

Ce este angina pectorala?

Angina pectorala este o durere in piept care poate fi usor asemanata cu o senzatie de gheara in piept sau apasare puternica, ce poate avea o intensitate mai mica sau mai mare, de la caz la caz. Durerea se poate intinde chiar pana la nivelul umerilor, al spatelui, al gatului sau chiar pana la nivelul mainilor sau al maxilarului. Foarte rar, angina pectorala poate fi perceputa exclusiv la nivelul acestor zone, durerea din piept fiind total absenta. De cele mai multe ori, persoanele care sufera de angina pectorala o percep ca pe o senzatie de disconfort si nu neaparat de durere la nivelul pieptului. 

Este posibil ca vascularizarea unei regiuni a miocardului sa fie complet intrerupta din cauza formarii unui cheg, caz in care pacientul poate suferi un infarct miocardic, fiind antrenata necroza acestei parti a muschiului inimii. Principalul simptom al unui infarct este o durere intensa, foarte asemanatoare cu cea provocata de angina pectorala, dar care nu se calmeaza la repaus si nu este neaparat declansata la efort. In acest caz, bolnavului i se va face brusc frig, va incepe sa transpire sau poate simti slabiciuni, cum ar fi o senzatie de greata, ori isi poate chiar pierde cunostinta. 

Angina pectorala si insuficienta coronariana pot provoca tulburari de conducere cardiaca sau tulburari ale ritmului ca o aritmie ale caror diferite grade le constituie extrasistolele (contractii premature) pana la tahicardie (accelerarea inimii) si la fibrilatie ventriculara (tremulatie ineficace a miocardului). Fibrilatia poate antrena o pierdere rapida a cunostintei sau chiar moartea pacientului in situatia in care ca nu se intervine in primele minute de la declansare printr-o defibrilare electrica (intreruperea contractiilor anormale, necoordonate si continue ale inimii cu ajutorul unui soc electric aplicat pe torace). 

Diagnostic pentru boala coronariana

Examenele si analizele pe care medicii specialisti le pot face pot determina diagnosticarea unei boli coronariene. Printre acestea se numara si:

• electrocardiograma, efectuata atat in stare de repaus, cat si la efort
• masurarea in sange a nivelului creatinkinazei si a transaminazelor ALAT si ASAT
• monitorizare Holter
• ecocardiografie
• coronarografie

Coronarografia este cea mai elocventa analiza pe care un pacient o poate face pentru a se putea determina cu exactitate prezenta acestei afectiuni delicate. Coronarografia este o procedura minim invaziva pe care doar un medic cardiolog o poate realiza atunci cand suspecteaza ca o persoana ar putea suferi de boala coronariana. Concret, coronarografia este un examen special prin care se pot vizualiza ingustarile arterelor coronare, numite si stenoze coronariene, precum si severitatea acestora. Daca sunt identificate stenoze coronariene, adica ingustari ale arterelor coronare, medicul va putea indruma pacientul catre o angioplastie coronariana, care implica implantarea unui stent coronarian in interiorul vasului ingustat, in cadrul aceleiasi sedinte. 

Tratament pentru boala coronariana

Tratamentul pentru boala coronariana va actiona asupra circulatiei coronare si va reduce travaliul inimii in timpul activitatilor fizice. De cele mai multe ori, medicii recomanda o gama specifica de medicamente, printre care se regasesc si nitroglicerina, betablocantele sau vasodilatatoarele. Aritmiile sunt tratate cu betablocante, inhibitori calcici sau antiaritmice specifice. In caz de insuficienta cardiaca, vasodilatatoarele sau digitalicele pot sa tonifice actiunea muschiului cardiac. 

Daca tratamentul medicamentos nu are rezultatele scontate sau in cazul in care aparleziuni severe ale arterelor coronare, vascularizarea miocardului mai poate fi facuta printr-un pontaj aorocoronarian sau printr-o angioplastie transluminala percutanata, adica printr-o dilatatie cu ajutorul unui balonas a coronarei ingustate.

Asadar, in functie de modul de manifestare, de gravitatea simptomelor si de nivelul de stenozare a arterelor coronare, tratamentul bolii coronariene poate fi unul medicamentos, unul endovascular sau poate consta intr-o interventie de bypass coronarian.

Prevenirea bolii coronariene

Boala coronariana poate fi prevenita prin eliminarea principalilor factori care o pot genera. Hipertensiunea arteriala reprezinta factorul principal in aparitia leziunilor coronariene. Tratamentul aplicat trebuie ajustat pentru prevenirea atingerii unor valori maxime ale tensiunii arteriale. Cu cat pacientii de diabet vor controla mai bine valorile glicemiei, cu atat vor scadea riscul de aparitie a leziunilor coronariene. Un bun control al diabetului va preveni complicatii severe ale acestuia, printre care se numara si boala coronariana.

Atentie!

Acest articol este informativ si nu inlocuieste un consult medical specializat.