Campylobacter: ce este, cum se transmite, riscuri asociate

Campylobacter este o bacterie comuna care poate provoca o serie de boli digestive. In acest articol poti descoperi mai multe informatii despre modul de transmitere, simptomele infectiei, optiunile de diagnostic si de tratament. 

Ce este Campylobacter?

Campylobacter este o bacterie care poate provoca infectii digestive, fiind una dintre cauzele principale ale gastroenteritei. Acesta bacteria este cea mai frecventa cauza de diaree la nivel global.

Cele mai comune specii de Campylobacter sunt Campylobacter jejuni si Campylobacter coli. Campylobacter jejuni este cea mai frecventa specie izolata in mod obisnuit din organismele umane si animale, dar Campylobacter coli poate fi, de asemenea, prezenta [1].

Cum se transmite Campylobacter?

Transmiterea Campylobacter se poate realiza prin intermediul alimentelor contaminate, prin contact direct cu fecalele unei persoane infectate sau prin contactul cu anumite surse din mediul inconjurator.

Transmiterea prin alimente contaminate este una dintre cele mai frecvente cai intalnite si se poate produce atunci cand o persoana consuma produse alimentare infectate. Carnea de pasare cruda, laptele sau produsele lactate crude si apa contaminata sunt sursa principala de Campylobacter. Contaminarea produselor alimentare spoate avea loc si in procesul de prelucrare sau manipulare [2].

Laptele si produsele lactate pot fi contaminate atunci cand vaca are bacteria in sau pe uger, motiv pentru care procesul de pasteurizare este considerat atat de important. Bacteria este prezenta de multe ori in intestinele animalelor sanatoase, de unde poate contamina carnea in timpul procesului de transare. Fructele si legumele pot fi contaminare prin contactul cu solul si apa infectate sau in urma contactului cu fecalele de animale [3]. 

Transmiterea prin contact direct are loc atunci cand o persoana intra in contact cu materii fecale care contin bacteria. Calea fecal - orala este o cale comuna de transmitere a bolilor gastrointestinale si are legatura cu lipsa de igiena. 

Transmiterea perinatala este extrem de rară, dar posibila, existand cateva cazuri mentionate in literatura de specialitate [4].

Care sunt simptomele infectiei cu Campylobacter?

Simptomele unei infectii cu Campylobacter includ febra, dureri de cap, diaree severa, adesea cu sange, crampe abdominale, greata si varsaturi. In unele cazuri rare, pot aparea si simptome neuro-musculare.

Debutul simptomelor se produce la 2 - 5 zile de la infectie si persista, de cele mai multe ori, in jur de o saptamana [5]. 

Cum se trateaza infectia cu Campylobacter?

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, majoritatea infectiilor cu Campylobacter au o evolutie relativ usoara si se vindeca de la sine, nefiind necesar un tratament propriu zis pentru ele [2].

Daca simptomele isi mentin intensitatea si dupa primele 3 zile de evolutie a bolii, este posibil sa fie necesar tratamentul cu antibiotic. De asemenea, in special la copii sau la persoanele in varsta, poate fi nevoie de rehidratare orala sau intravenoasa pentru a inlocui fluidele si mineralele pierdute [5]. 

Riscuri asociate cu infectia cu Campylobacter

Una dintre cele mai severe complicatii ale acestei infectii este boala Guillain-Barre. Aceasta este o boala autoimuna care poate afecta sistemul nervos si poate provoca paralizie temporara sau chiar permanenta. De asemenea, unele studii au aratat ca femeile insarcinate care sufera de infectii Campylobacter prezinta un risc crescut de nastere prematura si avort spontan [6].

Cum poate fi prevenita infectia cu Campylobacter?

Exista o serie de masuri care pot fi implementate pentru prevenirea infectiei cu specii de Campylobacter, care includ:

• manevrarea cu grija a carnii crude, inca de la momentul achizitiei sale, prin invelirea in folie alimentara care sa previna scurgerile si contaminarea celorlalte alimente;
• refrigerarea rapida a alimentelor;
• gatirea adecvata a carnii si o oualor;
• evitarea lactatelor nepasteurizate;
• spalarea tocatoarelor cu detergent si apa fierbinte imediat dupa utilizare;
• folosirea de tocatoare separate pentru carnea cruda;
• spalarea temeinica a mainilor cu apa si sapun dupa manevrarea carnurilor;
• spalarea frecventa a mainilor, in special inainte de a manca [3]. 

Cum se diagnosticheaza infectia cu Campylobacter

Diagnosticul infectiei cu Campylobacter presupune, mai intai, o anamneza detaliata in timpul careia medicul va solicita informatii referitoare la simptomele experimentate, intensitatea si durata acestora, dar si evolutia bolii, de la debut pana in momentul consultatiei [4].

Avand in vedere ca varsaturile si diareea persistente pot determina deshidratare si o pierdere semnificativa de electroliti, este posibil ca medicul sa urmareasca si semne caracteristice pentru aceasta si sa recomande rehidratarea parenterala (prin perfuzie). Simptomele deshidratarii la adulti includ:

• sete accentuata;
• gura uscata;
• urinare rara si in cantitate mica;
• epuizare;
• urina inchisa la culoare;
• senzatie de plutire;
• persistenta pliului cutanat [2]. 

In cazul in care se suspecteaza evolutia unei gastroenterite determinata de Campylobacter, medicul va solicita efectuarea unei investigatii de laborator pe o proba de scaun pentru confirmare [1].

Desi are, de cele mai multe ori, o evolutie relativ blanda, infectia determinata de Campylobacter poate presupune o serie de riscuri importante pentru sanatate, precum deshidratarea sau complicarea cu sindromul Guillan-Barre. Desi, in majoritatea cazurilor, tratamentul nu este necesar, rehidratarea intravenoasa si administrarea de antibiotice trebuie avute in vedere, in special la pacientii mai sensibili. Avand in vedere posibilele complicatii asociate, este de dorit ca masurile de preventie a infectiei sa fie respectate cat mai strict. 

Bibliografie