Cleptomanie: cauze, simptome, tratament

Cleptomania este o problema de sanatate mintala care se manifesta prin faptul ca o persoana simte un indemn incontrolabil de a fura lucruri. Afectiunea poate fi tratata cu medicamente, terapie sau prin ambele metode.

Ce este cleptomania?

Cleptomania este un tip de tulburare de control a impulsurilor, care implica probleme de autocontrol emotional sau comportamental. Persoanele care sufera de aceasta afectiune stiu ca este gresit sa furi si faptul ca aceasta activitate le-ar putea pune in dificultate, dar nu se pot opri. Multe persoane care sufera de cleptomanie simt remuscari sau vinovatie pentru furtul comis si incearca sa compenseze acest lucru prin returnarea obiectelor, donarea lor in scopuri caritabile sau returnarea si plata acestora.

Aceasta este o afectiune rara, cu care se pot confrunta doar 0,3% pana la 0,6% dintre oameni si poate fi legata de alte riscuri, cum ar fi o rata a tentativei de suicid de aproape 25% [1].

Cleptomania apare adesea in timpul adolescentei sau la varsta adulta tanara, dar poate aparea mai tarziu. Aproximativ doua treimi dintre persoanele afectate sunt de sex feminin [1].

Cauze ale cleptomaniei

Cauzele cleptomaniei nu sunt cunoscute. Mai multe teorii sugereaza ca schimbarile de la nivelul creierului se pot afla la originea cleptomaniei si ca modelele invatate de a fura obiecte accentueaza problema in timp. Conform acestor teorii cleptomania poate fi legata de [2], [3]:

• diferente in structura creierului. Persoanele afectate sunt mai susceptibile de a se confrunta cu anumite diferente in structura creierului, in special in zonele care gestioneaza controlul impulsurilor si inhibitiile. Aceste diferente ar putea indica conexiuni mai slabe sau mai putine in zonele creierului care controleaza inhibitia;
• diferente in chimia creierului. Creierul foloseste substante chimice specializate cunoscute sub numele de neurotransmitatori pentru a comunica si a gestiona anumite procese. Serotonina, un neurotransmitator, ajuta la reglarea starii de bine si a emotiilor. Nivelurile scazute de serotonina apar frecvent in cazul persoanelor predispuse la comportamente impulsive;
• tulburari de dependenta. Furtul poate provoca eliberarea de dopamina, un alt neurotransmitator. Dopamina provoaca sentimente placute, si unii oameni cauta permanent acest sentiment plin de satisfactii;
• sistemul opioid al creierului. Impulsurile sunt reglate prin sistemul opioid al creierului. Un dezechilibru al acestui sistem ar putea induce comportamente impulsive;
• obicei invatat. Impulsul resimtit este foarte incomod. Furtul provoaca o scadere temporara a intensitatii impulsului resimtit.  Acest lucru creeaza un obicei puternic, care devine greu de gestionat si de oprit;
• ca simptom al altor afectiuni de sanatate mintala. Unii experti clasifica cleptomania ca simptom, si nu ca afectiune. De foarte multe ori cleptomanii sufera si de alte probleme de sanatate mintala, in special anxietate, depresie, tulburari de alimentatie, dependente de substante stupefiante.

Simptome ale cleptomaniei

Principalul simptom al cleptomaniei consta in faptul ca o persoana actioneaza in urma unui impuls irezistibil care o determina sa fure obiecte. Acest lucru implica adesea una sau mai multe dintre urmatoarele situatii [1] -[3]:

• persoana este incapabila de a rezista impulsurilor puternice de a fura obiecte de care nu are nevoie;
• obiectele nu sunt furate din necesitate sau pentru valoarea lor;
• persoana simte tensiune sau anticipare inainte de a fura, urmata de placere, usurare sau alte emotii pozitive imediat dupa aceea;
• odata ce emotiile pozitive se estompeaza, majoritatea persoanelor se simt vinovate sau  regreta actiunea;
• unele persoane arunca obiecte furate, le dau altora sau le doneaza in scopuri caritabile;
• alte persoane tezaurizeaza obiecte furate, le returneaza in secret sau le plateste;
• revenirea impulsului si repetarea ciclului cleptomaniei;
• episoadele de cleptomania se intampla, brusc, fara planificare si fara ajutor de la o alta persoana;
• majoritatea persoanelor fura din locuri publice, cum ar fi magazinele. Unii pot fura de la prieteni sau cunostinte, cum ar fi la o petrecere. 

Metode de tratament

Cleptomania este greu de gestionat in lipsa unui tratament medical.

Tratamentul include de cele mai multe ori administrarea de medicamente si psihoterapie. Cu toate acestea, nu exista un tratament standard pentru cleptomanie, fiind poate necesar ca persoana sa incerce mai multe tipuri de tratament pentru a gasi ceea ce functioneaza bine in cazul sau.

Medicamente

Exista putine cercetari stiintifice despre utilizarea medicamentelor pentru tratarea cleptomaniei. Anumite medicamente pot ajuta, in functie de situatia persoanei si daca sufera de alte tulburari de sanatate mintala, cum ar fi depresia sau abuzul de substante.

Astfel, un medic specialist poate prescrie [2]:

• medicamente care poate reduce placerea asociata cu furtul;
• antidepresive, in special un inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei;
• alte medicamente pentru stres si oboseala.

Pentru a evita recidive, asigura-te ca urmezi planul de tratament. Daca simti din nou impulsul de a fura, adreseaza-te unui medic specialist!

De asemenea, pot fi recomandare si suplimente alimentare pentru stres si epuizare pentru ameliorarea simptomelor.

Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un tratament medical si o dieta echilibrata. Daca te confrunti cu efecte adverse, adreseaza-te medicului!

Psihoterapie

O forma de psihoterapie numita terapie cognitiv-comportamentala poate ajuta la identificarea comportamentelor nesanatoase, negative si la inlocuirea lor cu unele sanatoase, care pot fi utilizate in diferite situatii atunci cand este necesar. Terapia cognitiv-comportamentala poate include aceste tehnici de construire a abilitatilor de ajutor in controlarea impulsurilor precum [3]:

• desensibilizare sistematica si contra conditionare, in care exersezi tehnici de relaxare si alte strategii in timp ce te afli in situatii declansatoare pentru a invata cum sa-ti reduci dorintele intr-un mod sanatos;
• sensibilizare sub acoperire, in care te imaginezi furand si apoi confruntandu-te cu consecinte negative ale actiunii;
• terapia aversiunii, in care practici tehnici usor dureroase, cum ar fi sa-ti tii respiratia pana cand devine inconfortabil, atunci cand ai un impuls de a fura. 

Atentie! Acest articol are un caracter strict orientativ. Daca te confrunti cu simptome, adreseaza-te unui specialist!

Cleptomania este o afectiune de sanatate mintala care nu este intotdeauna usor de diagnosticat. De multe ori se suprapune cu alte probleme de sanatate mintala. Unele dintre aceste alte probleme pot creste riscul de sinucidere. De aceea, este necesar ca persoana sa se adreseze unui medic pentru a diagnostica si trata cu succes afectiunea.

Surse de informare:

1. Olivine, Ashley. What Is Kleptomania? Very Well Health, 2021,https://www.verywellhealth.com/kleptomania-5201890 Accesat in 15.02.2023.
2. Cleveland Clinic. Kleptomania., Cleveland Clinic, 2023,https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9878-kleptomania Accesat in 15.02.2023.
3. Mayo Clinic. Kleptomania.  Mayo Clinic, 2023 https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kleptomania/symptoms-causes/syc-20364732 Accesat in 15.02.2023.