Coarctatia de aorta: cauze, simptome, tratament

1. Ce este coarctatia de aorta?

Coarctatia de aorta este o anomalie congenitala caracterizata prin ingustarea aortei, marele vas din structura sistemului cardiovascular, ce transporta sangele oxigenat din inima catre diferite parti ale corpului. Aceasta ingustare poate pune presiune pe inima, afectand circulatia sangelui si cauzand diverse complicatii, daca nu este diagnosticata la timp si tratata corespunzator.

In functie de localizarea si severitatea ingustarii, coarctatia de aorta poate fi:

• preductala: ingustarea arcului aortic se produce inainte de punctul de insertie al ductului arterial.
• ductală: ingustarea arcului aortic se produce la nivelul punctului de insertie al ductului arterial.
• postductală: ingustarea arcului aortic se produce dupa punctul de insertie al ductului arterial. 

Coarctatia de aorta este una dintre cel mai frecvente malformatii cardiace congenitale, reprezentand 5-8% din totalul acestora. Rezultatele statisticilor relevante indica o incidenta de 4 cazuri la fiecare 10.000 de bebelusi nascuti vii. Chiar si dupa aplicarea unor tratamente adecvate, pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune se pot confrunta cu unele complicatii, precum hipertensiunea arteriala, sau cu alte riscuri pentru sanatatea sistemului cardiovascular. [1] 

2. Cauzele coarctatiei de aorta si factori de risc

Coarctatia de aorta este mai intalnita la persoanele de sex masculin, decat la cele de sex feminin. In plus, pacientii diagnosticati cu alte afectiuni genetice, precum sindromul Turner, sunt mult mai predispuse la dezvoltarea sa. Factorii ce determina aparitia acestei anomalii congenitale sunt neclari pentru comunitatea medicala. Rareori, coarctatia de aorta se dezvolta mai tarziu in viata. Principalele cauze pentru o dezvoltare tarzie a acestei afectiuni cardiace ar putea fi: 

• leziunile traumatice;
• arteroscleroza;
• inflamarea arterelor (arterita Takayasu). [2] 

Problema se poate manifesta in orice zona a aortei, insa cel mai adesea, este localizata in apropierea ductului arterial. Acest vas de sange are rolul de a conecta artera pulmonara stanga de aorta. La persoanele care au coarctatie de aorta, ventriculul stang al inimii este mult mai solicitat pentru a pompa sangele prin aorta ingustata. Ca urmare, tensiunea arteriala creste in ventriculul stang. De aceea, peretele sau se poate ingrosa (hipertrofie). [2] 

3. Defecte congenitale asociate cu aceasta problema medicala

De cele mai multe ori, coarctatia de aorta se dezvolta in asociere cu alte defecte cardiace congenitale:

3.1. Valva aortica bicuspida

Valva aortica separa camera inferioara stanga (ventriculul stang) a inimii de aorta. O valva aortica bicuspida are doua cupside in loc de cele trei obisnuite. Multe persoane care au coarctatia aortei au o valva aortica bicuspida. [2] 

3.2. Stenoza subaortica

O ingustare a zonei de sub valva aortica blocheaza fluxul de sange din ventriculul stang catre aorta. [2] 

3.3. Persistenta canalului arterial (PDA) 

Ductul arterial este un vas de sange care conecteaza artera pulmonara ventriculul stand. In timpul dezvoltarii intrauterine, acest vas permite circulatia sangelui in jurul plamanilor. La scurt timp dupa nastere, se inchide in mod normal. [2] Daca nu se produce acest lucru, va cauza un nivel scazut de rezistenta la efort, hipertensiune pulmonara sau insuficienta cardiaca.

3.4. Defect de sept atrial / ventricular

Unele persoane prezinta din nastere o gaura in peretele inimii (sept) dintre cele doua camere superioare (defect de sept atrial) sau camerele inferioare (defect de sept ventricular). Din aceasta cauza, sangele va fi mai putin oxigenat in partea inimii ce prezinta aceasta defect cardiac congenital. [2]

3.5. Stenoza congenitala a valvei mitrale

Valva mitrala se afla intre camerele inimii superioare si inferioare stangi, permitand fluxul de sangelui prin partea stanga a inimii. In cazul stenozei congenitale de valva mitrala, calea de tranzit este ingustata, reducandu-se astfel fluxul sanguin. Simptomele includ dificultati de respiratie in timpul exercitiilor fizice si dificultati de respiratie in pozitie culcata. [2]

4. Simptomele coarctatiei de aorta la adulti si bebelusi 

La adulti, coarctatia de aorta poate genera simptome precum: 

• durere in piept;
• dureri de cap;
• tensiune arteriala crescuta;
• crampe la picioare sau picioare reci;
• slabiciune musculara;
• sangerari nazale. [2] 

La bebelusi, simptomele mai pot include: 

• probleme de respiratie;
• dificultate la hranire; 
• transpiratie abundenta; 
• irascibilitate; 
• paloarea pielii. [2] 

5. Cum se diagnosticheaza coarctatia de aorta?

Varsta la care este diagnosticata coarctatia aortei depinde de severitatea afectiunii. Coarctatia aortica severa este de obicei diagnosticata imediat dupa nastere. Afectiunea poate fi observata cu ultrasunete in timpul sarcinii. Pentru diagnosticarea coarctatiei de aorta dupa nastere, se pot realiza urmatoarele verificari:

5.1. Ecografie cardiaca (ecocardiograma) 

Test de imagistica realizat cu ajutorul undelor sonore, pentru a crea imagini ale inimii in miscare. Ecografia cardiaca poate arata localizarea si severitatea coarctatiei aortice. De asemenea, cu ajutorul acestei verificari se pot identifica si alte defecte cardiace congenitale (ex: valva aortica bicuspida). [2] 

5.2. Electrocardiograma (EKG)

In timpul realizarii unui EKG, este masurata activitatea electrica a inimii, cu ajutorul senzorilor atasati la piept. In cazul unei forme severe, EKG-ul poate indica o posibila ingrosare a peretilor camerelor inferioare ale inimii (hipertrofie ventriculara). [2]

5.3. Radiografie toracica 

Poate arata o ingustare a aortei, in punctul in care s-a produs coarctatia, o sectiune marita a aortei sau ambele defecte cardiace. [2]

5.4. Test de imagistica RMN

Sunt utilizate campuri magnetice si unde radio pentru a se genera imagini detaliate ale inimii si ale vaselor de sange. Acest test de radiologie realizat la nivelul inimii la inima arata locatia si severitatea coarctatiei aortei, deteriorarea altor vase de sange si alte defecte cardiace. [2] 

5.5. Cateterism cardiac

Test ce permite identificarea unor posibile blocaje la nivelul arterelor inimii. Un tub flexibil lung si subtire (cateter) este introdus intr-un vas de sange, de obicei, in dreptul zonei inghinale sau la incheietura mainii, fiind apoi ghidat catre inima. Substanta de contrast eliberata din cateter permita o mai buna vizualizare a arterelor, pe imaginile generate in timp real. Cateterismul cardiac poate ajuta la determinarea severitatii coarctatiei aortice. [2] 

6. Tratamentul pentru coarctatia de aorta

Factorii determinanti pentru stabilirea tratamentului sunt tipul si severitatea acestei afectiuni, precum si varsta pacientului sau celelalte probleme de sanatate cu care se confrunta. In functie de concluziile medicului specialist, schema de optiuni fiabile poate include atat tratament medicamentos pentru managementul simptomelor specifice, cat si interventii chirurgicale pentru repararea aortei. [2]

6.1. Medicamentatie 

Se pot prescrie medicamente pentru controlul tensiunii arteriale inainte si dupa interventia chirurgicala (daca aceasta reprezinta o varianta pe care medicul specialist o considera oportuna). In cazul bebelusilor, se poate administra medicamentatie pentru mentinerea canalul arterial deschis. Acest lucru permite sangelui sa curga spre zonele inguste din structura aortei, pana la finalizarea interventiei chirurgicale. [2] 

6.2. Interventii chirurgicale

Cele mai des utilizate optiuni de interventie chirurgicala pentru aceasta speta medicala sunt:

6.2.1. Angioplastie venoasa cu balon si / sau stent 

In timpul procedurii, specialistul introduce un (cateter) intr-o artera din dreptul zonei inghinala, in structura caruia se afla un balon special, neumflat. Cateterul este trimis prin vasele de sange cu ajutorul razelor X, pana in zona aortei ingustate. Balonul este apoi umflat, determinand astfel ingrosarea aortei si optimizarea fluxului de sange. De cateter poate fi atasat si un stent, ce ajuta la mentinerea arterei deschise. Astfel riscul de a se ingusta din nou este redus. [2] 

6.2.2. Rezectie cu anostomoza end-to-end 

Interventia include doua etape importante: indepartarea zonei ingustate a aortei (rezectie), continuata cu alipirea partilor sanatoase (anastomoza). [2] 

6.2.3. Aortoplastie cu plasture

Zona afectata a aortei va fi mai intai sectionata, urmand ca pe incizia realizata sa fie aplicat un plasture din material sintetic special, pentru a o largi. Aceasta interventie chirurgicala reprezinta cea mai buna varianta, in cazul in care coarctatia de aorta are o lungime semnificativa. [2] 

6.2.4. Aortoplastie cu lambou subclavian 

Va fi sectionata o portiune a vasului prin care curge sange catre bratul stang (artera subclaviara stanga), fiind apoi utilizata pentru a extinde zona ingustata a aortei. [2] 

Coarctatia de aorta este de cele mai multe ori congenitala, insa poate aparea si in timpul vietii. Implica ingustarea peretului aortic, motiv pentru care cauzeaza dureri in piept, probleme de respiratie, rezistenta redusa la efort, dar si alte simptome ce variaza in functie de complexitatea si specificul patologiei. Tratamentul pentru coarctatia de aorta poate include diverse optiuni si strategii, in functie de severitatea cazului. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie:

1. "Coarctation of the Aorta: Diagnosis and Management", National Library of Medicine (NIH), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10340190/, Accesat pe 29 februarie 2024.

2. "Coarctation of the Aorta", Mayo Clinic Staff, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coarctation-of-the-aorta/symptoms-causes/syc-20352529, Accesat pe 29 februarie 2024.