Condropatie (leziune de cartilaj): cauze, simptome, tratament
Condropatia sau leziunea de cartilaj, este una dintre cele mai frecvente leziuni, in special in randul persoanelor active fizic. Condropatia se refera la deteriorarea tesutului conjunctiv (cartilaj) care se afla in jurul oaselor. Cartilajul ajuta la mentinerea stabilitatii articulatiilor si la amortizarea socurilor mecanice. Cel mai des, condropatia apare la genunchi, dar poate implica si soldul, cotul, umarul sau glezna. Exista mai multe situatii care pot duce la deteriorarea cartilajului si dezvoltarea condropatiei. Leziunile cartilajului pot fi dureroase si pot face dificila activitatea zilnica, dar exista tratamente atat pentru ameliorarea simptomelor, cat si pentru repararea si restabilirea cartilajului deteriorat. In acest articol explicam cauzele condropatiei, simptomele asociate, tratamentul si modalitatile de prevenire care ar putea reduce riscul aparitiei leziunii de cartilaj.
Ce este condropatia?
Condropatia reprezinta deteriorarea sau distrugerea cartilajului unei articulatii. Cartilajul este un tesut dur dar flexibil, care ajuta la mentinerea articulatiilor in buna functionare. Leziunile de cartilaj pot fi cauzate de anumite afectiuni (artrita sau bolile reumatice) sau pot fi cauzate de traume ale articulatiilor. Traumatismele sunt cauzate adesea de activitati fizice, lovituri repetate, suprasolicitarea articulatiilor, presiunea asupra unor articulatii. Uneori, leziunile de cartilaj pot fi rezultatul unor malformatii congenitale.
Cum apar leziunile de cartilaj?
Cartilajul este un tesut puternic, poate suporta sarcini grele si poate rezista la zeci de ani de utilizare. Poate fi insa deteriorat prin ranire si suprasolicitare. Leziunile cartilajului pot rezulta in urma:
impactului puternic asupra articulatiei, ca urmare a unei caderi sau a practicarii sporturilor de contact;
impact repetitiv mai mic asupra articulatiei;
rasucirea articulatiei in timp ce poarta greutatea (rasucirea genunchiului);
uzura progresiva, pe măsură ce trece timpul;
alinierea slaba a articulatiilor, ca urmare a unor anomalii congenitale sau a unei leziuni anterioare (1).
Tipuri de cartilaj
Exista 3 tipuri de cartilaj, fiecare dintre acestea poate fi deteriorat:
cartilaj hialin: este cel mai intalnit, se mai numeste si cartilaj articular. Acopera capetele oaselor care formeaza o articulatie si permite oaselor sa alunece unele pe altele. Leziunile acestui tip de cartilaj apar ca urmare a uzurii in timp sau in urma unui impact asupra articulatiei;
cartilaj fibros: alcatuieste discurile care amortizeaza vertebrele coloanei vertebrale. Uzura poate provoca o hernie de disc, iar un menisc rup este o leziune comuna la genunchi, adesea cauzata de o rasucire brusca in timpul exercitiilor fizice;
cartilaj elastic: este un tesut care alcatuieste urechea externa si o parte a nasului (3).
Cauzele leziunii de cartilaj
Riscul leziunii de cartilaj poate creste in urmatoarele situatii:
practicarea unor sporturi: fotbal, tenis, volei, lupte;
caderea: poate provoca deteriorarea cartilajului la mana, umar, glezna;
miscari repetitive sau utilizarea excesiva a unei articulatii la sport sau la locul de munca;
excesul de greutate: pune un stres suplimentar asupra cartilajului;
imbatranirea: poate provoca uzarea cartilajului;
antecedentele familiale de anomalii osoase sau boli genetice: pot afecta cartilajul (3);
lipsa de miscare: articulatiile trebuie sa se miste in mod regulat pentru a se mentine sanatoase. Perioadele lungi de inactivitate sau imobilitate cresc riscul de deteriorare a cartilajului (2).
Simptomele condropatiei
Semnele de leziuni ale cartilajului sunt similare oriunde apar in organism si includ:
inflamare in jurul cartilajului deteriorat;
rigiditatea articulatiei;
aparitia unor pocnituri sau zgomote;
blocarea articulatiei care impiedica pacientul sa se indrepte sau sa indoaie complet o articulatie (de obicei genunchiul);
senzatie de articulatie instabila;
gama redusa de miscare a unei articulatii (3).
Diagnosticarea condropatiei
Nu intotdeauna este usor de stabilit diagnosticul de condropatie si de facut diferenta intre o entorsa de pilda si o leziune a cartilajului, simptomele pot fi foarte asemanatoare. Cu toate acestea, exista teste moderne non-invazive care il pot ajuta pe medic foarte mult la stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea examenului medical, medicul poate opta si pentru alte teste de diagnostic:
imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): dispozitivul utilizeaza un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale corpului. RMN-ul este util, dar nu detecteaza intotdeauna deteriorarea cartilajului.
artroscopia: in articulatie se introduce un artroscop (o camera minuscula), pentru a o examina si repara. Procedura poate ajuta la determinarea gradului de deteriorare a cartilajului.
Tratamentul condropatiei
Tratamentul in cazul leziunii de catilaj poate fi conservator (non-chirurgical). Unii pacienti raspund bine la un asemenea tratament, mai ales cand este asociat cu exercitii speciale, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau injectii cu steroizi.
Exercitiile pot include kinetoterapia si un program pe care pacientul il poate urma acasa. De asemenea, terapeutul poate sugera exercitii potrivite pentru ca pacientul sa poata intari muschii din jurul articulatiei, pentru a reduce astfel presiunea asupra cartilajului afectat:
intinderi pentru a mentine flexibilitatea si gama de miscare;
aerobic si exercitii pentru cresterea andurantei, pentru a atinge si mentine o greutate sanatoasa si pentru a imbunatati starea de spirit si rezistenta;
Exercitiile ofera multe beneficii, dar este putin probabil sa duca la o regenerare a cartilajului (2).
La randul lor, interventiile chirurgicale sunt recomandate in cazul in care pacientul nu raspunde la tratamentul conservator. Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale, in functie de mai multi factori: varsta pacientului, sanatate, nivelul de activitate, severitatea leziunii. Optiunile chirurgicale includ:
debridare: netezirea cartilajului deteriorat;
stimularea maduvei: prin expunerea vaselor de sange din interiorul osului, medicul ajuta la formarea unui nou cartilaj, dar acesta nu va mai fi la fel de suplu ca precedentul, se va uza mai repede, ceea ce inseamna ca pacientul ar putea avea nevoie mai tarziu de o noua interventie chirurgicala.
transferul de grefa osteo-cartilaginoasa (mozaicplastia): cartilajul sanatos este luat dintr-o zona si este mutat la locul deteriorat. Procedura nu este recomandata in cazul pacientilor care sufera de osteoartrita. Cel mai adesea, tehnica este utilizata in cazul pacientilor sub 50 de ani care au avut un accident.
implantarea de condrocite autologe: o mica portiune de cartilaj este dusa in laborator, aici este cultivata pentru a produce mai multe celule cartilaginoase. Dupa 1-3 luni, noile celule cartilaginoase sunt implantate in genunchi, pentru a ajuta la formarea unui tesut sanatos.
Complicatiile condropatiei
Daca nu este tratata, articulatia se poate deteriora atat de mult incat nu mai poate fi miscata (mai ales daca este vorba despre genunchi, sau daca persoana are un exces de greutate). In plus, durerea se poate agrava. Toate defectele mici ale cartilajului pot progresa pana se ajunge, in timp, la osteoartrita.
In concluzie, condropatia (leziunea de cartilaj) este o afectiune comuna care poate avea efecte dureroase asupra articulatiilor. Exista mai multe cauze ale condropatiei, inclusiv traume, stil de viata, varsta inaintata. Principalele simptome sunt durerile la nivelul articulatiilor, inflamarea si pierderea mobilitatii. Tratamentul depinde de gravitatea leziunii si poate fi medicamentos, fizioterapie sau chirurgical. Prevenirea condropatiei implica gestionarea greutatii corporale, reducerea presiunii pe articulatii, evitarea traumelor, mentinerea unei diete sanatoase si a unui program de exercitii adecvat. Avand in vedere cauzele si consecintele condropatiei, este important ca pacientii sa consulte medicul pentru informatii adecvate despre tratament.
Disclaimer
Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.
Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:
Yale Medicine, Cartilage Injury and Repair: https://www.yalemedicine.org/conditions/cartilage-injury-and-repair
Medical News Today, What you need to know about cartilage damage: https://www.medicalnewstoday.com/articles/171780
Columbia Orthopedics Services, Symptoms & Causes, Cartilage Injuries: https://www.nyp.org/orthopedics/columbia-orthopedics/cartilage-injuries
