Disbioza: Cauze, simptome, optiuni de tratament

Disbioza sau dezechilibrul microbian poate avea efecte negative asupra sanatatii noastre, fiind asociata cu numeroase boli si afectiuni, de la sindromul intestinului iritabil pana la cancer sau insuficienta cardiaca.[2] Ce inseamna mai exact disbioza, care sunt cauzele si simptomele sale, dar si cum se poate trata vei afla mai jos.

Ce este disbioza

Corpul uman gazduieste colonii intregi de bacterii, virusuri, fungi si alte microorganisme. Impreuna, acestea alcatuiesc microbiota sau microbiomul si, in general, tind sa aiba un impact pozitiv asupra sanatatii noastre. Atunci cand echilibrul acestui ecosistem este afectat, vorbim despre disbioza. 

De obicei, un astfel de dezechilibru apare la nivelul tractului gastrointestinal, dar poate afecta si microbiomul cutanat sau cel vaginal.[2]

Exista 3 tipuri de disbioza: 

• Pierderea bacteriilor benefice; 
• Cresterea excesiva a bacteriilor cu potential patogen; 
• Pierderea diversitatii bacteriene generale. 

De multe ori, aceste trei tipuri de disbioza apar insa in acelasi timp.[1]

Care sunt cauzele disbiozei

Cauzele disbiozei sunt variate. Orice perturbare a echilibrului microbiotei poate duce la aparitia sa. Disbioza intestinala poate aparea ca urmare a: 

• Schimbarii regimului alimentar (cresterea aportului de proteine, zahar sau aditivi alimentari); 
• Ingerarii accidentale de substante chimice (ex: prin consumul de fructe nespalate); 
• Consumului excesiv de alcool; 
• Administrarii anumitor tipuri de medicamente (ex: antibioticele); 
• Igienei orale deficitare; 
• Nivelurilor ridicate de stres sau anxietate; 
• Contactelor sexuale neprotejate.[2] 

Cum se manifesta disbioza

Simptomele disbiozei pot varia in functie de diversi factori, inclusiv unde anume se dezvolta dezechilibrul, dar si tipurile de bacterii implicate. Printre cele mai comune simptome se numara: 

• Halitoza sau respiratia urat mirositoare; 
• Indigestia; 
• Greata; 
• Diareea;
• Refluxul gastroesofagian;  
• Constipatia; 
• Infectiile sau mancarimi vaginale ori rectale; 
• Balonarea; 
• Intoleranta alimentara; 
• Gazele intestinale; 
• Dificultatile la urinare; 
• Durerile in piept; 
• Eruptiile cutanate; 
• Acneea; 
• Inflamatia si durerile articulare; 
• Oboseala; 
• Problemele de gandire sau lipsa de concentrare;
• Anxietatea; 
• Depresia.[2][3]

Cu ce afectiuni este asociata disbioza 

De-a lungul timpului, s-a stabilit ca disbioza ar putea avea un rol in aparitia anumitor afectiuni, intre care si: 

• Sindromul colonului iritabil; 
• Colita; 
• Candidoza; 
• Boala celiaca; 
• Sindromul intestinului permeabil; 
• Diabetul; 
• Obezitatea; 
• Sindromul ovarelor polichistice; 
• Bolile de ficat; 
• Bolile cardiace; 
• Dementa cu debut tardiv; 
• Boala Parkinson; 
• Cancerul colorectal; 
• Tulburarea de spectru autist; 
• Boala Crohn.[1][2]

Cum se trateaza disbioza

In general, disbioza se poate trata cu ajutorul medicamentelor si a schimbarii stilului de viata, in functie si de cauza sa. 

Tratamentul medicamentos

Daca disbioza a aparut ca urmare a urmarii unui tratament medicamentos, medicul ti-ar putea recomanda intreruperea acestuia pana la restabilirea echilibrului bacterian. De asemenea, se pot prescrie antibiotice pentru tratarea unora dintre afectiunile asociate cu disbioza.

Schimbarea regimului alimentar 

In cazul in care responsabila de aparitia dezechilibrului bacterian este dieta, schimbarea stilului alimentar poate ajuta la corectarea sa. Alimentele care pot furniza organismului nutrienti precum vitaminele B, calciul, magneziul, betacarotenul sau zincul nu ar trebui sa-ti lipseasca din dieta. Printre acestea se numara legumele cu frunze verzi, cum este, de exemplu, spanacul, carnea proaspata si pestele precum somonul ori macroul. 

Se recomanda in schimb evitarea:

• Carnii procesate (mezelurile, conservele de carne etc.);
• Carbohidratilor; 
• Anumitor fructe (ex: bananele, merele, strugurii); 
• Lactatelor; 
• Alimentelor cu continut ridicat de zahar. 

Pentru mentinerea echilibrului florei intestinale, medicul ti-ar mai putea recomanda prebiotice sau probiotice.[2]

Transplantul de microbiota fecala

O alta optiune de tratament o reprezinta transplantul de microbiota fecala. Aceasta procedura consta in recoltarea de materii fecale de la un donator sanatos si introducerea acestora in tractul gastrointestinal al pacientului. Presupune anumite riscuri si nu este una potrivita pentru orice persoana. Posibile contraindicatii pentru transplantul de microbiota fecala sunt: 

• Un transplant recent de maduva osoasa; 
• Tratamentul cu imunosupresoare; 
• Ciroza; 
• HIV sau SIDA; 
• Tratamentul pentru cancer. 

Exista, de asemenea, si anumite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca donatorul. Acesta NU trebuie: 

• Sa ia vreun antibiotic timp de 3 saptamani inainte de transplant: 
• Sa sufere de diaree cronica, boli inflamatorii intestinale sau cancer colorectal; 
• Sa aiba un comportament sexual riscant sau sa sufere de vreo boala cu transmitere sexuala; 
• Sa urmeze un tratament pentru cancer.[1][4]

Cum se poate preveni disbioza 

Pentru a preveni aparitia unui dezechilibru microbian: 

• Ia antibiotice numai daca ti-au fost prescrise de un medic, cu respectarea indicatiilor acestuia; 
• Evita consumul de alcool; 
• Ai grija de igiena ta orala - spala-te pe dinti de doua ori pe zi si nu uita sa folosesti ata dentara zilnic; sunt lucruri simple, dar care pot preveni cresterea necontrolata a bacteriilor din cavitatea orala; 
• Protejeaza-te in timpul contactelor sexuale - utilizarea prezervativelor poate preveni raspandirea bacteriilor si contractarea unei infectii cu transmitere sexuala; 
• Consulta-te cu medicul despre posibilitatea introducerii unui supliment cu prebiotice sau probiotice in rutina zilnica.[2]

Disbioza poate duce la aparitia unor simptome care iti vor afecta calitatea vietii si a unor afectiuni destul de grave. Daca ai observat semne ce pot fi asociate cu disbioza, mergi la medic. Cu cat mai repede se stabileste un diagnostic, cu atat mai repede vei beneficia de tratamentul necesar. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui consultul medical de specialitate. Medicul este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa recomande un plan de tratament. 

Bibliografie: 

1. DeGruttola, Arianna K., et al. „Current Understanding of Dysbiosis in Disease in Human and Animal Models.” Inflammatory Bowel Diseases, vol. 22, no. 5, May 2016, pp. 1137–1150, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4838534/, 10.1097/mib.0000000000000750. Accessed 9 Nov. 2022.
2. Jewell, Tim. „What Causes Dysbiosis and How Is It Treated?” Healthline, Healthline Media, 19 Sept. 2017, www.healthline.com/health/digestive-health/dysbiosis. Accessed 9 Nov. 2022.
3. „What Is Dysbiosis?” WebMD, WebMD, 15 June 2021, www.webmd.com/digestive-disorders/what-is-dysbiosis. Accessed 9 Nov. 2022.
4. „What to Expect from a Fecal Transplant.” Verywell Health, 2012, www.verywellhealth.com/fecal-transplant-information-3156924. Accessed 9 Nov. 2022.